DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

armirã

armirã (ar-mí-rã) sf armiri/armire (ar-mí-ri) – apa nsãratã multu tu cari s-tsãni cashlu (turshiili) tra s-nu s-aspargã; armã, ghar, sãlãmurã, salamurã, shalirã, shilirã, shulirã
{ro: saramură}
{fr: saumure}
{en: brine}

§ armã4 (ár-mã) sf pl(?) – (unã cu armirã)

§ armozmu (ar-móz-mu) sn armozmuri (ar-móz-murĭ) – apa cu sari (salamura, armira) tu cari s-bagã verdzul di moari tra si s-facã turshii; salamurã, sãlãmurã, shalirã, shulirã, shilirã, armirã, ghar
{ro: zeamă de moare}
{fr: eau de saumure dans laquelle on fait aigrir les choux}
{en: salty water in which is pickled the cabbage}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bush

bush (búshĭŭ) sm bush (búshĭ) shi sn bushi/bushe (bú-shi) – palma ncljisã stres cu deadzitli adunati pristi ea; aguditura faptã cu palma ncljisã stres; bushtu, bushur, shub, suplu, shuplu;
(expr:
1: adunat bush = adunat stog (gljem) ca un bush;
2: bushi pri trup xen nu ti dor = nu ti mealã atseali tsi pati un xen; atseali tsi pati un altu nu ti dor ahãt cãt va ti durea ma s-li pãtsai tini insuts)
{ro: pumn; lovitură de pumn}
{fr: poing}
{en: fist; punch with the fist}
ex: tsi easti: un aush adunat bush? (angucitoari: verdzul); sta adunatã bush
(expr: stog); lu-agudii cu bushlu; bati cu bushlu; ari bushlu njic; sh-u deadi n cheptu cu bushlu; pi cheptu sh-da cu bushi; unã cãstãnji cãt un bush; u featsi mãna bush; ca s-nu lu-apcam cu-un bush tu chept; bushlu di la injoarã nu ti lipseashti

§ bushtu (búsh-tu) sn bushti/bushte (búsh-ti) – (unã cu bush)
ex: ãnj deadirã cu bushtili (bushlji) tru pãltãri

§ bushur (bú-shĭurŭ) sm bushuri (bú-shĭurĭ) – (unã cu bush)
ex: u featsi mãna bushur (bush); lj-ded doi bushuri

§ bushat (bu-shĭátŭ) sn bushati/bushate (bu-shĭá-ti) – (unã cu bush)
ex: nj-deadi dauã bushati; ari bushatlu greu, cãndu da, ti seacã

§ bushescu (bu-shĭés-cu) vb IV bushii (bu-shíĭ), busham (bu-shĭámŭ), bushitã (bu-shí-tã), bushiri/bushire (bu-shí-ri) – agudescu cu bushlu; lj-dau un bush
{ro: lovi cu pumnul}
{fr: donner un coup de poing}
{en: punch with the fist}
ex: l-bushii ghini, mushat

§ bushit (bu-shítŭ) adg bushitã (bu-shí-tã), bushits (bu-shítsĭ), bushiti/bushite (bu-shí-ti) – tsi easti agudit cu bushlu
{ro: lovit cu pumnul}
{fr: frappé d’un coup de poing}
{en: punched with the fist}

§ bushi-ri/bushire (bu-shí-ri) sf bushiri (bu-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti agudit cu bushlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cucean1

cucean1 (cu-cĭánŭ) sm cuceanj (cu-cĭánjĭ) – plantã (zãrzãvati) criscutã di om tu bãhce, cari bãneadzã doi anj, iu, tu protlu an creashti mash truplu sh-tu defturlu an crescu lilicili di hromã albã icã galbinã, cu frãndzã mãri, groasi shi undati i cãtsãroasi, tsi si-anvilescu unã pristi-alantã tra s-facã unã soi di topã mari cãt caplu di om, bunã trã mãcari proaspitã (salatã), heartã (cu carni, tu sãrmadz, etc.) icã fapti turshii (moari) tra s-hibã mãcatã earna; verdzu, verdzu di moari; geahtu
{ro: varză}
{fr: chou}
{en: cabbage}
ex: truplu sh-caplu nj-u tut una, pri-un cicior stau tut-deauna, cãmesh am ninumirati, sh-li portu nviscuti toati (angucitoari: cuceanlu); tsi-i un aush adunat bush? (angucitoari: cuceanlu); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); dada featsi mãcari di carni cu cucean

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cunupidã

cunupidã (cu-nu-pí-dã) sf cunupidz (cu-nu-pídzĭ) – zãrzãvati cu frãndzãli groasi shi lundzi shi cu lãludzli cãrnoasi (tsi s-mãcã), adunati stog ma multi tu-un loc, ca unã balã mari cãt verdzul di moari, tsi suntu buni tu mãcari, proaspiti i hearti; conopidã, cunuchidã, cãrnãbitã
{ro: conopidă}
{fr: chou-fleur}
{en: cauliflower}

§ conopidã (co-no-pí-dã) sf conopidi/conopide (co-no-pí-di) – (unã cu cunupidã)

§ cunuchidã (cu-nu-chí-dã) sf cunuchidz (cu-nu-chídzĭ) – (unã cu cunupidã)

§ cãrnãbitã (cãr-nã-bí-tã) sf cãrnãbiti/cãrnãbite (cãr-nã-bi-ti) – (unã cu cunupidã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gãlãtsidã

gãlãtsidã (ghã-lã-tsí-dhã) sf gãlãtsidz (ghã-lã-tsídzĭ) shi gãlãtsidi/gãlãtside (ghã-lã-tsí-dhi) –
1: unã soi di earbã cu lilici galbini, cari scoati unã soi di dzamã tsi sh-u-adutsi cu laptili, cãndu easti aruptã;
2: ma multi turlii di earbã (ndauã di eali suntu buni ti mãcari ca saladã) a curi frãndzã suntu lãrdzi shi adunati stog (ca la verdzu); lãptucã
{ro: susai; lăptucă}
{fr: laiteron; laitue}
{en: sow-thistle, milk-weed; lettuce}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

geahtu

geahtu (gĭáh-tu) sn geahti/geahte (gĭáh-ti) – plantã (zãrzãvati) criscutã di om tu bãhce, cari bãneadzã doi anj, iu, tu protlu an creashti mash truplu sh-tu defturlu an crescu lilicili di hromã albã icã galbinã, cu frãndzã mãri, groasi shi undati i cãtsãroasi, tsi si-anvilescu unã pristi-alantã tra s-facã unã soi di topã mari cãt caplu di om, bunã trã mãcari proaspitã (salatã), heartã (cu carni, tu sãrmadz, etc.) icã fapti turshii (moari) tra s-hibã mãcatã earna; verdzu, verdzu di moari; cucean
{ro: varză}
{fr: chou}
{en: cabbage}
ex: frãndzãli di geahtu suntu buni sh-trã mãcari sh-trã yitrii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãptucã2

lãptucã2 (lãp-tú-cã) sf lãptuts (lãp-tútsĭ) –
1: ma multi turlii di earbã (zãrzãvãts, ndauã di eali suntu buni ti mãcari ca saladã) a curi frãndzã suntu lãrdzi shi adunati stog (ca la verdzu);
2: unã soi di earbã (jumearã) cu lilici galbini, cari scoati unã soi di dzamã tsi sh-u-adutsi cu laptili, cãndu easti aruptã; sãlatã, mãrulji, gãlãtsidhã
{ro: lăptucă; susai}
{fr: laitue; laiteron}
{en: lettuce; sow-thistle, milk-weed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

moari/moare

moari/moare (mŭá-ri) sf fãrã pl – verdzu acrit tu salamurã (armirã, apã cu sari, sh-poati cu puscã) tra s-tsãnã multu chiro; turshii di verdzu (cucean)
{ro: moare}
{fr: chou aigri dans d’eau de saumure}
{en: pickled cabbage}
ex: toamna-aestã bãgai moari; mãrsineatsã, prash shi moari; moarea-a noastrã easti galbinã ca malãma; biui niheamã dzamã di moari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ncljid

ncljid (ncljídŭ) (mi) vb III shi II ncljish (ncljíshĭŭ), ncljideam (nclji-deámŭ), ncljisã (ncljí-sã), ncljidiri/ncljidire (ncljí-di-ri) shi ncljideari/ncljideare (nclji-deá-ri) – astup unã guvã tra s-nu poatã s-treacã cariva i tsiva prit nãsã; trag usha di casã dupã mini tra s-nu mata poatã cariva s-easã i s-intrã n casã; analtsu-un gardu deavãrliga di avlii tra s-nu poatã s-treacã cãnjlji (cãtushili, oaminjlji, etc.); bag cãpachea pristi tingire tra s-nu easã aburlji shi s-hearbã ma-agonja apa; dipun dzeanili di oclji sh-nu mata ved tsi s-fatsi deavãrliga di mini; lj-adun budzãli sh-fãltsili (tra s-da unã di-alantã) shi s-nu mata am gura dishcljisã; strãngu deadzitli di mãnã tra s-fac un bush; etc.; (fig: ncljid = (i) leg sh-aruc pri cariva tu hãpsani; flucusescu, hãpsãnescu; (ii) ljau unã apofasi; (iii) hiu sinfuni cu cariva s-bitisim un lucru; (iv) mi-aduchescu cu cariva (v) fac unã hundratã cu cariva; (vi) bitisescu un lucru; expr:
2: lji ncljid ocljilj = (i) dormu, mi-acatã somnul; (ii) mor, mi ljartã Dumnidzã; (iii) mi fac cã nu ved; nu voi s-ved tsi s-fatsi;
3: nji ncljid gura = tac, nu zburãscu, nu dzãc tsiva di-atseali tsi shtiu;
4: lji ncljid gura = fac tsiva tra s-nu mata poatã sã zburascã; nu lu-alas sã zburascã cã nu voi s-lu-ascultu;
5: (casa) nji sã ncljisi = nj-fudzi haraua sh-casa-nj s-umplu di jali (cã-nj muri cariva, cã fum mprãdats, cã nã vãtãmarã soi di-aproapea, etc.);
6: (calea) si ncljisi = nu pots s-urdinj pri cali cã ari multã neauã, cã easti fricã di furi, etc.);
7: nji ncljisi inima = mi nvirinã, mi cãrti;
8: easti ncljis la minti = nu para easti dishteptu, nu para-lj talji caplu;
9: ncljid shapti(?) anj; lji ncljid shaptilj(?) anj = bitisescu protslji shapti anj di banã; am shapti(?) anj ãntredz shi nchisescu (calcu tu) a optulea an; am shapti anj ãn cap)
{ro: închide; termina}
{fr: (en)fermer, finir; (en)clore; convenir, accepter, être d’accord}
{en: (en)close; end; agree, accept}
ex: poarta-a lui lji si ncljisi; casili tsi lj-avea ncljisã
(expr: casili dit cari fudzi haraua sh-cari lji umplurã di jali cu zulumea shi vãtãmãrli di oaminj tsi featsirã); cãljurli tuti si ncljisirã
(expr: nu s-urdinã di itia-a cã…); ncljidea tamam unsprãyinghitslji di anj (bitisea protslji unsprãyinghits di anj di banã); vor s-mi ncljidã (fig: s-mi flucuseascã, s-mi bagã tu-ahapsi); spuni, la tsi ti ncljidz?
(expr: tsi apofasi ljai, cu tsi eshti sinfuni?); eu nu ncljideam la unã
(expr: nu earam sinfuni cu unã, nu-aprucheam unã); mã-ta va ncljidã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

numir1

numir1 (nú-mir) sn numiri/numire (nú-mi-ri) – misura tsi-aspuni cãti lucri i hiintsi s-aflã tu-unã multsãmi; anumir, misurã
{ro: număr}
{fr: nombre}
{en: number}
ex: am pradz eu fãrã numir; nu li shtii numirli

§ numir2 (nú-mir) (mi) vb I numirai (nu-mi-ráĭ), numiram (nu-mi-rámŭ), numiratã (nu-mi-rá-tã), numirari/nu-mirare (nu-mi-rá-ri) – caftu (fac tsiva) tra sã nvets cãti lucri s-aflã tu-unã multsãmi icã aradã di lucri (oili dit cupii, njitslji dit fumealji, anjlji tsi lj-ari cariva, etc.); anumir, misur, fac isapi;
(expr:
1: mi numir… = lugursescu cã hiu namisa di-atselj tsi fac parti dit unã multsãmi;
2: nu nj-armasirã multi dzãli; am dzãlili numirati = nu-am ninga multi dzãli s-bãnedz, va mor agonja)
{ro: număra}
{fr: compter}
{en: number}
ex: nj-numira yinghits liri; li numirai tuti frãndzãli tsi-avea cãdzutã; nu pot s-lji numir (s-lji misur anjlji) cãts tricui; nu putui eu tra s-lji numir; las s-numirã cari poati; s-numirã cãt (s-misurã di cãts metri) ahãndoasã eara amarea; s-dishteaptã lamnja, numirã mearili (featsi isapea-a mearilor) shi aflã cã lipsescu; mi numir om
(expr: lugursescu cã mi numir namisa di oaminjlji bunj!)

§ numirat (nu-mi-rátŭ) adg numiratã (nu-mi-rá-tã), numirats (nu-mi-rátsĭ), numirati/numirate (nu-mi-rá-ti) – tsi-lj s-ari loatã misura (di cãts suntu tu-aradã i multsãmi); cari easti un di-atselj misurats cãndu s-numirarã lucrili; easti faptu isapi; bãgat tu isapi; anumirat, misurat
{ro: numărat}
{fr: compté, dénombré}
{en: numbered}
ex: easti multu lãndzit sh-ari dzãlili numirati
(expr: nu-ari multu s-bãneadzã)

§ numira-ri/numirare (nu-mi-rá-ri) sf numirãri (nu-mi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-numirã; fãtseari isapi; anumirari, misurari
{ro: acţiunea de a număra; numărare}
{fr: action de compter}
{en: action of numbering}
ex: nu-ari nvitsatã ninga numirarea (s-numirã)

§ ninumirat (ni-nu-mi-rátŭ) adg ninumiratã (ni-nu-mi-rá-tã), ninumirats (ni-nu-mi-rátsĭ), ninumirati/ninumirate (ni-nu-mi-rá-ti) – tsi nu-lj s-ari loatã misura (di cãts suntu tu-aradã i multsãmi); cari nu easti un di-atselj misurats cãndu s-numirarã lucrili;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn