DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

preftu1

preftu1 (préf-tu) sm, sf prifteasã (prif-teá-sã), preftsã (préf-tsã), prifteasi/priftease (prif-teá-si) – om tsi easti dus la unã sculii maxus adratã (iu easti nvitsat sh-deapoea hirotonusit) tra s-aibã ndreptul s-lituryiseascã la bisearicã shi s-facã tuti arãdzli crishtineshti; nicuchira-a preftului; afendu, pãrinti, pãpã, popã;
(expr:
1: ari preftu (la gioclu di cãrtsã) = ari riga, unã carti tsi easti multu mari la gioclu di cãrtsã (mash aslu, chetslu i mona easti unã carti ma mari);
2: lj-cãntã (lj-dzãsi) preftul dupã ureaclji; lj-deadi dolji a preftului = muri; easti mortu; lji ncljisi ocljilj;
3: gioacã preftul di bilje = zbor tsi va s-dzãcã cã lipseashti s-lu fac un lucru, cã voi i cã nu voi;
4: va ti fac preftu = va tsã dau un shcop, va ti bat;
5: plãteshti sh-ca preftu = plãteshti tinjisit, fãr di altã;
6: va tsã talji limba preftul = zbor tsi s-dzãtsi a njitslor tra s-nu s-purintã cã va yinã preftul s-lã talji limba;
7: cãt nu escu sh-io preftu = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu vrei s-aspuni cã zboarãli spusi ma ninti nu suntu dealihea (cã sh-io nu hiu preftu!);
8: ca preftul cu purinteatsa = s-dzãtsi atumtsea cãnd un fatsi un lucru tsi shtii cã nu lipseashti s-lu facã, sh-dupã tsi-l fatsi dzãtsi cã taha nu shtia)
{ro: preot, preoteasă}
{fr: prêtre, femme de prêtre}
{en: priest, priest’s wife}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); gioacã preftsã shi prifteasi; prifteasa armasi veduvã di tinirã; preftul lja di la yii sh-di la mortsã; preftu sã-nj ti ved!; easti prefte, muluyii; aoa ti-am, ore, prefte!; lj-featsi nã ufheljii cu shapti preftsã; s-featsi preftu hilj-su; nitsi filozuf nu sh-eara, cãt nu escu sh-io preftu; s-ts-u dzãcã preftul dupã ureaclji!
(expr: s-ti ved mortu, s-mori!); altu va preftul sh-altu prifteasa; n hoarã nu-l bagã, sh-trã casa-a preftului ãntreabã; nu-i hoarã fãrã preftu; preftul, preftu macã astalji, un alantu vai arãdã

§ priftescu (prif-tés-cu) adg prifteascã (prif-teás-cã), prifteshtsã (prif-tésh-tsã), prifteshti (prif-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu preftsãlj; tsi tsãni di preftsã; tsi easti di preftu
{ro: preoţesc}
{fr: de prêtre}
{en: priest’s…}

§ priftami/priftame (prif-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di preftsã; priftsami

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sin

sin (sínŭ) sn sini/sine (sí-ni) shi sinuri (sí-nurĭ) –
1: partea dit cheptul a muljariljei tu cari s-aflã laptili cu cari-l hrãneashti natlu dupã tsi lu-amintã; tsãtsã;
2: partea din fatsã a omlui (bãrbat i muljari) tsi s-aflã namisa di doauãli bratsi sh-cari fac partea inshitã niheamã cãtã nafoarã a cheptului (partea di la muljeri iu s-aflã sinili); cheptu;
(expr:
1: l-bag la sin, lj-dau sinlu (a njiclui) = lj-dau (lapti a njiclui) s-sugã di la tsãtsã;
2: ãl ljau la sin = lu apreadun;
3: stau cu mãnjli n sin = stau sh-nu fac tsiva, nu dau vãrnu agiutor, stau cu mãnjli n cheptu;
4: l-voi ca neaua n sin = nu-l voi dip;
5: hiu cu frica n sin = nj-easti multã fricã;
6: nj-ascuchi n sin = nj-easti fricã sh-nu voi s-pat tsiva, sã-nj si facã amãyi, etc.)
{ro: sân, ţâţă; piept}
{fr: sein; poitrine}
{en: breast; chest}
ex: sh-bãgã punga la sin (la cheptu); scoasi dit sin un mer arosh; amirãlu lu-ascumsi merlu n sin (la cheptu); ducheam un dor di sini (di tsãtsã); la sinlu (cheptul) a lui si sãlãghi; s-nji s-umplã sinili (cheptul) di flurii; dã-lj sinlu
(expr: dã-lj s-sugã) a natlui; veduvã sh-cu nat pri sin
(expr: tsi lipseashti sã-lj da ta s-sugã); nã hilji a lui veduã sh-cu nat pri sin; shi caplu-l bãga pri sinlu a ljei shi sudzea; lj deadi sã sugã di sinlu a ljei; l-hrãneashti nãsã, ca pri un nat cu sinlu a ljei; clocea lai-lj lja la sini
(expr: lji lja la cheptu, lji apreadunã); sh-disfatsi loclu sinlu; pots tini spãne sã stai cu mãnjli n sin?
(expr: s-nu fats tsiva, s-nu-agiuts?); nãs ascuche trei ori ãn sin
(expr: lj-eara fricã s-nu patã tsiva) shi si nhipsi tu-un gãbjeu; s-ascuchi n sin, tra s-nu s-acatsã amayea di nãs; di fricã, s-dusi lailu, ma cu frica n sin sh-cu inima ngljitsatã; vidzu sh-aestã, cu frica n sin imna

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

veduu

veduu (vé-duŭ) sm, sf, adg veduã (vé-du-ã shi vé-du-ŭã), vedui (vé-duĭ), vedui/vedue (vé-du-i) [iu scriarea “veduuã”, trã fiminin-lu-al “veduu”, nu easti aprucheatã tu-aestu dictsiunar] – bãrbat (muljari) a curi nicuchirã (nicuchir) muri shi nu bãgã altã curunã; veduv, vidushcu
{ro: văduv}
{fr: veuf}
{en: widower}
ex: cara armasi veduu, nu putea s-bãneadzã singur; dadã veduã sh-avea; lji si shutsã mintea shi si nsurã cu vedua; si-nj crechi, bãrbate, io veduã nu-armãn; eara veduã sh-nu avea altu afoarã di nãs; eara nã veduã tsi sh-avea mash un ficior; nã hilji a lui veduã sh-cu nat pri sin; s-lu nsoarã cu-unã veduã mushatã

§ veduv (vé-duvŭ) sm, sf, adg veduvã (vé-du-vã), veduyi (vé-duyĭ), veduvi/veduve (vé-du-vi) – (unã cu veduu)
ex: armasi veduv di nveasta di prota, shidzu doi anj ninsurat

§ vidushcu (vi-dúsh-cu) sm, sf, adg vidushcã (vi-dúsh-cã), vidushtsã (vi-dúsh-tsã), vidushti/vidushte (vi-dúsh-ti) – bãrbat tinir (muljari tinirã) tsi-sh chiru muljarea (bãrbatlu) cu cari eara ncrunat (ncrunatã); zbor tsi s-dzãtsi-a unui veduu tinir (veduã tinirã) cãndu cariva va s-lu (s-u) hãidipseascã
{ro: văduvior}
{fr: jeune veuf}
{en: young widower}

§ nviduescu (nvi-du-ĭés-cu) vb IV nviduii (nvi-du-íĭ), nvidueam (nvi-du-ĭámŭ), nviduitã (nvi-du-í-tã), nviduiri/nviduire (nvi-du-í-ri) – nj-moari muljarea (bãrbatlu) cu cari escu ncurunat (ncurunatã); armãn veduu (veduã)
{ro: văduvi}
{fr: devenir veuf}
{en: become a widower}
ex: s-nã fats sã nviduim (s-armãnem vedui)

§ nviduit (nvi-du-ítŭ) adg nviduitã (nvi-du-í-tã), nviduits (nvi-du-ítsĭ), nviduiti/nviduite (nvi-du-í-ti) – cari-armasi veduu
{ro: văduvit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn