DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

am2

am2 (ámŭ) cong – ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã, ma, ama, ala, mea, amea, ami, mi, mu, dea, dem, vechi, veci, eleachim
{ro: dar, cel puţin}
{fr: mais, au moins, peut-être que}
{en: but, at least, maybe}
ex: am (ma) tini nu shtii tsi curã; am (ma) alanti doauã?; Gardani, am cari (mea cari altu); am (ma), cum s-veadi; am (ama) nu mi fãtseai un pulj?; am (ma) el sh-mutrea gustul; am (cum, tsi), nu voi?

§ ama (á-ma) cong – ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã, ma, am, ala, mea, amea, ami, mi, mu, dea, dem, vechi, veci, eleachim
{ro: dar, dacă}
{fr: mais, si, aussitôt que}
{en: but, if, as soon as}
ex: du-ti, ama (ma) ashteaptã-mi; ama cã (itsi, cum) va yinã, grea-nj; nj-dzãsish s-yin la tini, ama (ma) nu pot

§ amea (á-mea) cong – (unã cu ama)

§ ami (a-mí) cong – (unã cu ama)
ex: ami (ma), iu s-v-ascundã maea?; ami (ma), cama ghini s-trãdzeai cu tufechea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ciuvanj

ciuvanj (cĭu-vánjĭŭ) sn ciuvanji/ciuvanje (cĭu-vá-nji) – (cumatã di) oalã aspartã; glastrã (gãvãnos, ljastrã, ghiveci) tu cari s-crescu lilici n casã; oala di noapti (tu cari omlu poati si sh-facã apa noaptea); hrup; (fig: ciuvanji = cãciulã tsi sh-u-adutsi cu-unã oalã, multi ori purtatã di preftsã; cãmilafi, cãmãlafchi, cãmblafi)
{ro: oală (spartă); ghiveci (de flori); ţucal}
{fr: pot à fleurs, pot de chambre; tesson}
{en: vase of flowers; chamber pot; potsherd}
ex: sh-ciuvanjlu (oala-aspartã) sh-fatsi pezã di sut (oala fãrã mãnush); avem ahtãri ciuvanji (oali-asparti) biricheti; am multi ciuvanji (glastri) la firidã; niscãntsã cu ciuvanji lãi (fig: capeli lãi ca oali; cãmilãhi) ãn cap; ts-cãdzu tu ciuvanj (?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cumshonji/cumshonje

cumshonji/cumshonje (cum-shĭó-nji) sf fãrã pl – adunari di oa-minj cari bãneadzã deadun tu idyiul loc (tu-unã hoarã, pulitii, crat, etc.), multi ori di idyea farã (idyea pisti, etc.) sh-cari di-aradã au idyili intiresi; buluchi di oaminj adunats tu idyiul loc; giumaeti, giumãati, chinotitã, andamusi, adunari, sobor
{ro: adunare, comunitate, societate}
{fr: assemblée, société, communauté, considération}
{en: community, assembly}

§ cum-bushonji/cumbushonje (cum-bu-shĭó-nji) sf fãrã pl – loclu di deavãrliga di cariva shi tuts oaminjlji tsi bãneadzã tu-aesti locuri; multimi di vitsinj; parei di vitsinj; vitsinãtati, vitsinami, vitsinatã
{ro: mulţime de vecini; vecinătate}
{fr: nombre des voisins; voisinage}
{en: group of neighbors; neighborhood}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dem

dem (dem) cong – ghini ma, ashi cã, s-cljamã cã, ma, ama, am, ala, mea, amea, ami, mi, mu, dea, vechi, veci, eleachim, altãsoi, cã, etc.
{ro: dar}
{fr: mais, autrement}
{en: but, otherwise}
ex: s-ved, dem (ma), mi-aravdã?; el ca s-nã scoatã naparti, dem (altãsoi, cã) altu…

§ dea (deá) cong – (unã cu dem)
ex: dea (mea, ma), gura sh-mãnjli-a tali nu vrurã sã-nj mi-alasã; dea (mea, ma), cãtse nu tritsea oara?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

gãvãnos

gãvãnos (gã-vã-nósŭ) sn gãvãnoasi/gãvãnoase (gã-vã-nŭási) –
1: vas tu cari s-crescu shi s-tsãn lilici; glastrã, ljastrã, ghiuveci, ghiveci, ponjitsã, pointsã;
2: vas njic di casã, di yilii (di-aradã ca un chelindru), tu cari s-tsãni glico (turshii, masini, etc.)
{ro: gavanos, ghiveci de flori; borcan}
{fr: pot à fleurs; pot (à marmelade, olives, etc.), bocal}
{en: flower-pot; jar}
ex: avea gãvãnoasi cu flori tu balconi; nj-deadi un gãvãnos mplin di aznjurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ghiveci

ghiveci (ghi-vécĭŭ) sn ghiveci (ghi-vé-ci) – oalã di loc coptu tu cari s-crescu lilici (multi ori trã tsãneari n casã); glastrã, ghiuveci, pontsã, pondzã, pointsã, ponjitsã, ljastrã
{ro: ghiveci de flori}
{fr: pot à fleurs}
{en: flower pot}
ex: ari multi flori pit ghiveci

§ ghiuveci (ghĭu-vécĭŭ) sn ghiuveci (ghĭu-vé-ci) – (unã cu ghiveci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

glastrã

glastrã (ghlás-trã) sf glastri/glastre (ghlás-tri) – oalã di loc coptu tu cari s-crescu lilici (multi ori trã tsãneari n casã); ghiuveci, ghiveci, pontsã, pondzã, pointsã, ponjitsã, ljastrã, gãvãnos
{ro: ghiveci de flori}
{fr: pot à fleurs}
{en: flower pot}

§ ljastrã (ljĭás-trã) sf ljastri/ljastre (ljĭás-tri) – (unã cu glastrã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã