DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

veardi/vearde

veardi/vearde (veár-di) adg veardi/vearde (veár-di), verdzã (vér-dzã), verdzã (vér-dzã) – hromã tsi sh-u-adutsi cu frãndza di ponj i lilici;
(expr:
1: veardi (ca numã masculinã; sm) = hroma veardi;
2: pom veardi = pom tsi nu easti uscat, tsi bãneadzã ninga;
3: poamili suntu verdzã = poamili suntu nicoapti;
4: ciupulic veardi va ti mãcã = cavai di tini tsi va pats; va pats nipãtsãtili;
5: veardi, veashtid s-featsi tu fatsã = s-nãrãi, lu-acãtsã multu inatea)
{ro: verde, înverzit}
{fr: vert, verdi, verdoyant}
{en: green, verdant}
ex: valea veardi; lãludz verdzã; cãmpul easti veardi; ponjlj-aeshti suntu verdzã, nu suntu uscats; veardili
(expr: hroma veardi) mi-arãseashti; priningã lemnul uscat, ardi sh-veardili; suntu verdzã poamili din gãrdinã
(expr: suntu nicoapti), cã easti ninga-agonja

§ veardzã (veár-dzã) sf pl – frãndzã verdzã di zãrzãvãts shi erburi tsi s-mãcã (ca, bunãoarã, spãnãts, urdzãts, lobudã, stir, frãndzã di tseapã veardi i di pangearyi, etc.), tsi s-bagã tu mãcãri i piti
{ro: verdeţuri}
{fr: légumes, herbes (comestibles)}
{en: greens, vegetables}
ex: unã pitã mash cu veardzã; apoea veardzãli

§ virdeatsã (vir-deá-tsã) sf virdets (vir-détsĭ) shi virdetsuri (vir-dé-tsurĭ) – hroma veardi tsi u-au erghili (frãndzãli di ponj, frãndzili di lilici, etc.); loc (cãmpu, pãduri, munti, etc.) pri cari crescu multi lucri verdzã (erghi, ponj cu frãndzã, zãrzãvãts, etc.); virdzãturã, prisinadã
{ro: verdeaţă}
{fr: verdure}
{en: greenness}
ex: tu alti locuri cu virdets; shedz tu virdeatsã

§ virdzãturã (vir-dzã-tú-rã) sf virdzãturi (vir-dzã-túrĭ) – (unã cu virdeatsã)

§ virdzari/virdzare (vir-dzá-ri) sf virdzãri (vir-dzắrĭ) – pitã di veardzã; vãrdzari
{ro: plăcintă cu verdeţuri}
{fr: galette avec des légumes comme poireau, orties, radiaires, courges, etc.}
{en: Aromanian pie made with greens}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

veashtid

veashtid (veásh-tidŭ) adg veashtidã (veásh-ti-dã), veashtidz (veásh-tidzĭ), veashtidi/veashtide (veásh-ti-di) – uscat, sicat, vishtiz, vishtidzãt, nvishtidzãt, vishtijit, vishtigit, vintinat, mãrãnghisit, mãrãnghipsit, ngãlbinit, galbin, etc.;
(expr: veardi, veashtid s-featsi tu fatsã = s-nãrãi, lu-acãtsã multu inatea)
{ro: ofilit, veşted}
{fr: fané, flétri}
{en: faded, withered}
ex: galbin, veashtid tu fatsã; lilici veashtidã (mãrãnghisitã); nveastã veashtidã (cu fatsa galbinã)

§ vishtiz (vísh-tizŭ) adg vishtizã (vísh-ti-zã), vishtizi (vísh-tizĭ), vishtizi/vishtize (vísh-ti-zi) – (unã cu veashtid)
ex: arucã-li nclo cã suntu vishtizi (veashtidi)

§ vishtinã (vish-tí-nã) sf vishtini/vishtine (vish-tí-ni) – lucru tsi s-ari vishtidzãtã; lucru veashtid (vintinat, mãrãnghisit, mãrãnghipsit, uscat, sicat, ngãlbinit, etc.)
{ro: lucru ofilit, lucru veştejit}
{fr: chose fanée or flétrie}
{en: thing that has faded or withered}
ex: vishtinã s-featsi cã aushi

§ vishtidzãscu (vish-ti-dzắs-cu) vb IV vishtidzãi (vish-ti-dzắĭ), vishtidzam (vish-ti-dzámŭ), vishtidzãtã (vish-ti-dzắ-tã), vishtidzãri/vishtidzãre (vish-ti-dzắ-ri) – (trã planti) frãndzãli sh-lilicili ngãlbinescu (seacã, s-usucã sh-cad di arcoari, di soari, di seatsitã, etc.); vintin, nvishtidzãscu, vishtijescu, usuc, mãrãnghisescu, etc.
{ro: ofili, veşteji}
{fr: faner, flétrir}
{en: fade, wither}
ex: pomlu mbubuchisi, dishcljisi shi frãndzãli deadirã, nvirdzãrã sh-vishtidzãrã (s-uscarã)

§ vishtidzãt (vish-ti-dzắtŭ) adg vishtidzãtã (vish-ti-dzắ-tã), vishtidzãts (vish-ti-dzắtsĭ), vishtidzãti/vishtidzãte (vish-ti-dzắ-ti) – (plantã) cu frãndzãli sh-lilicili ngãlbiniti (sicati di vimtu, di-arcoari, di soari, di seatsitã, etc.); nvishtidzãt, vishtijit, vintinat, mãrãnghisit, mãrãnghipsit, uscat, sicat, ngãlbinit, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn