DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

badzarã

badzarã (ba-dzá-rã) sf badzari/badzare (ba-dzá-ri) shi badzãri (ba-dzắrĭ) – unã soi di pitã di cash (veardzã, urdzãts, etc.) adratã cu fãrinã di misur (cãlãmbuchi), coaptã di-aradã tu pontsã; pitã di bãbotã (bubotã); bãbotã, bubotã; (fig: badzara = om aplo, tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi, om di la oi, nipilichisit, niciuplit, neaspilat)
{ro: plăcintă de mălai}
{fr: galette de maïs avec du fromage et cuite au four appelé “pontsã”}
{en: some kind of cheese “pita” (pie) made with corn flour}
ex: easti un badzara (fig: neaspilat, tsi nu shtii si s-poartã tu lumi); nã dzuã, treatsi badzara di ursã pri-aclo

§ bãdzarã (bã-dzá-rã) sf bãdzari/bãdzare (bã-dzá-ri) shi bãdzãri (bã-dzắrĭ) – (unã cu badzarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bustani/bustane

bustani/bustane (bus-tá-ni) sf bustãnj (bus-tắnjĭ) – grãdinã iu s-crescu zãrzãvãts, ma multu curcubeti, hiumunits, piponj, cãstrã-vets, etc.;
(expr: criscu tu bustani = nu para easti dishteptu, nu-aducheashti lishor, ari caplu ca di curcubetã; niciuplit, om di la oi)
{ro: bostănărie}
{fr: jardin potager}
{en: vegetable garden}
ex: la bustani acumpãrats cãstrãvets, tseapã shi niheamã macheadon; nu easti diparti bustanea s-njardzim s-mãcãm shirchinj; capiti fãrã minduiri tu bustãnj crescu
(expr: easti lishor, cã ari caplu ca di curcubetã)

§ bustãngi (bus-tãn-gí) sm, sf bustãngioanji/bustãn-gioanje (bus-tãn-gĭŭá-nji), bustãngeadz (bus-tãn-gĭádzĭ), bus-tãngioanji/bustãngioanje (bus-tãn-gĭŭá-nji) – atsel tsi creashti i vindi zãrzãvãts (curcubeti, hiumunits, cãstrãvets, etc.);
(expr: s-nu vindzã cãstrãvets la bustãngi = nu caftã s-ti fats cã shtii ma multi di-atsel tsi easti ma shtiut di tini)
{ro: bostangiu}
{fr: jardinier-maraîcher, maraîchère}
{en: vegetable garden grower or seller}
ex: bustãngilu-a nostru n-adutsi shirchinj shi piponj; bustãngilu vindi scumpu veardzãli shi spãnaclu; lja alj di la bustãngilu-a nostru; bustãngioanja cu mãnjli-a ljei n-adunã paparitsili aesti

§ bustangi (bus-tan-gí) sm, sf bustangioanji/bustangioanje (bus-tan-gĭŭá-nji), bustangeadz (bus-tan-gĭádzĭ), bustangioanji/bustangioanje (bus-tan-gĭŭá-nji) – (unã cu bustãngi)

§ bustãnar (bus-tã-nárŭ) sm bustãnari (bus-tã-nárĭ) – nicuchirlu tsi ari (tsãni) unã bustani
{ro: proprietar de bostan}
{fr: propriétaire de jardin potager}
{en: vegetable garden owner}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlcãnj

cãlcãnj (cãl-cắnjĭŭ) sn cãlcãnji/cãlcãnje (cãl-cắ-nji) –
1: partea di dinãpoi di la pãtuna (pata) a ciciorlui; partea di pãputsã (pat, tãcuni, tupuc), di dinãpoi, anãltsatã niheamã; partea di pãrpodi tsi acoapirã partea di dinãpoi, di la pãtuna-a ciciorlui;
2: mardzinea di pãni, i filia di pãni tsi ari parti dit aestã mardzini;
3: mardzinea di pitã, shutsãtã shi nduplicatã, icã cumata di pitã tsi ari ahtari mardzini;
(expr:
1: va yin cu cãlcãnjlji ninti = nu va yin vãrnãoarã;
2: fug cu cãlcãnjlji ninti = nu-nj para yini s-fug; nu voi s-fug)
{ro: călcâi; coltuc (de pâine); marginea sucită şi îndoită de la plăcinta aromânească}
{fr: talon; croûton de pain (pris sur un côté rond du pain); toute la partie sphérique extérieure et rabattue d’une galette feuilletée, d’une “pitã”}
{en: heel; slice with a round border, of a loaf of bread; twisted border of an Aromanian “pitã”}
ex: am doi ficiori, cãndu lj-aduc acasã, nãsh mutrescu nafoarã, sh-cãndu es nafoarã, nãsh mutrescu-acasã (angucitoati: cãlcãnjili); mi-agudii la cãlcãnjlu di la cicior; mi doari cãlcãnjlu; nj-acupirii pãtuna shi cãlcãnjlu a ciciorlui; cicioarili a ursãljei nu-au cãlcãnji; talji-nj un cãlcãnj di pãni; tu cãlcãnjlu di pitã nu s-bagã ni veardzã, ni altu tsiva; mãncai cu multã orixi un cãlcãnj di lãptari (unã mardzini di pitã di lapti)

§ cãlciun (cãl-cĭúnŭ) sn cãlciuni/cãlciune (cãl-cĭú-ni) –
1: unã soi di pãrpodi cari acoapirã pata shi cãlcãnjlu-a ciciorlui (shi sh-u-adutsi cu pãputsa di casã faptã di lãnã, pãndzã i pustavi); unã soi di pãrpodz shcurti, di casã, multi ori di lãnã;
2: unã soi di pãrpodi di pustavi, fãrã pãtunji tsi s-bagã pristi pãputsã; cãlciuni, pãtunã, scufuni
{ro: un fel de ciorapi scurţi purtaţi în casă, mai mult de femei; şosetă, călţun}
{fr: chaussettes qui couvre la partie du bas du pied jusqu’à la cheville}
{en: kind of short socks worn in the house, mostly by women; short socks, half hose}
ex: cãlciunjili-lj yinea pãnã di dzinuclji

§ cãlciuni/cãlciune (cãl-cĭú-ni) sf cãlciunj (cãl-cĭúnjĭ) – (unã cu cãlciun)

§ cãlci-nji/cãlcinje sf cãlcinji/cãlcinje – (unã cu cãlciun)

§ caltsã (cál-tsã) sf caltsã (cál-tsã) – lucri ca pãputsã (mestri, scorni, pudimati, curdelji, etc.) tsi li poartã omlu tu partea di nghios a ciciorlui cãndu imnã (tra s-nu calcã pri loc cu ciciorlu gol); pãputsã,

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

marandu

marandu (má-ran-du) sm fãrã pl – numã datã la ma multi planti, agru-erghi, a curi frãndzã, primuveara cãndu suntu freshchi, s-bagã tu mãcãri sh-tu piti di veardzã, deadun cu shteyili, lobuda shi alti erburi, agri i imiri, (i) niscãnti di eali, cu trup disfaptu, frãndzã strimti, cu lilici adunati ca tsiva gljami stronghili, (ii) altili, cu truplu ndreptu sh-piros, nidisfaptu, cu schicuri di lilici njits adunati tu chipitli a lumãchitslor (ufilisiti trã hrana-a portsãlor) shi (iii) altili, cu frãndzã aroshi, sh-cu schicuri lundzi sh-subtsãri di lilici viniti, ufilisiti ca planti criscuti trã mushuteatsã; marantu, shtirnu, shtirã, shtirvadi
{ro: amarant, ştir}
{fr: amarante}
{en: amaranth, redroot pigwwed}
ex: lai marandu galbin tsi moscul nu-l cherdzã; ca marandul di munti; tufi mãri di marandu; ngãlbini ca marandul; ca marandul pãlescu

§ marantu (má-ran-thu) sm fãrã pl – (unã cu marandu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

marsin

marsin (már-sinŭ) adg marsinã (már-si-nã), marsinj (már-sinjĭ) adg marsini/marsine (már-si-ni) – ashi cum suntu adrati mãcãrli tr-atsel tsi nu va si s-purintã, tsi alasã preasinj; (mãcari) adratã ti tsãneari preasinj; (mãcari) tsi nu easti adratã cu carni, umtu, cash, lapti, oauã, etc.; di mãrsineatsã; (fig: marsin = tsi nu-ari gustu, nustimadã)
{ro: (mâncare) de post}
{fr: (plat) maigre, préparé sans viande (sans fromage, sans lait, etc.)}
{en: (meal) for fasting without meat (cheese, milk, etc.)}
ex: pitã marsinã (adratã mash cu untulemnu sh-veardzã, fãrã oauã, lapti, cash, umtu, unturã, etc.); lucri marsini (adrati fãrã carni, lapti i umtu); mumulic fãrã umtu, cama marsin; tuti ghelili nã suntu marsini; nu shtiu tsi ari, canda easti marsinã (fig: fãrã gustu); poati si sã nveascã sh-tu asimi shi hrisozmã, ma easti marsinã (fig: fãrã nustimadã)

§ mãrsineatsã (mãr-si-neá-tsã) sf mãrsinets (mãr-si-nétsĭ) shi mãrsinetsuri (mãr-si-né-tsurĭ) – mãcari di preasinj adratã fãrã carni, lapti, cash, oauã, etc.; tsãneari preasinj
{ro: mâncare de post; post}
{fr: plat maigre préparé sans viande (frommage, lait, beurre, etc.); nourriture végétale; jeûne, abstinence}
{en: meal prepared without meat (milk, cheese, etc.) for fasting; fasting, abstinence}
ex: mãni avem mãrsineatsã (nu mãcãm carni, lapti, cash, etc.; tsãnem preasinj)

§ mãrsinedz (mãr-si-nédzŭ) vb I mãrsinai (mãr-si-náĭ), mãrsinam (mãr-si-námŭ), mãrsinatã (mãr-si-ná-tã), mãrsinari/mãrsinare (mãr-si-ná-ri) – nu mãc carni (cash, umtu, lapti, oauã, etc.); tsãn preasinj; nu mi purintu
{ro: posti}
{fr: faire maigre, observer le carême}
{en: fast}
ex: di Luni shi nclo mãrsinãm (tsãnem preasinj); nu voi s-mãrsinedz (voi s-mi purintu)

§ mãrsinat (mãr-si-nátŭ) adg mãrsinatã (mãr-si-ná-tã), mãrsinats (mãr-si-nátsĭ), mãrsinati/mãrsinate (mãr-si-ná-ti) – cari tsãni preasinj; cari nu mãcã mãcari cu carni (lapti, cash, umtu, etc.); (mãcari) faptã fãrã carni (lapti, cash, umtu, etc.); nipurintat, marsin, mãrsineatsã
{ro: care posteşte; de post}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãngeari/pãngeare

pãngeari/pãngeare (pãn-gĭá-ri) sf pãngeri (pãn-gérĭ) – unã soi di earbã criscutã di om tu bãhce trã frãndzãli tsi au mardzina tãljiatã ahãnda (cari s-bagã tu pita di veardzã) shi trã arãdãtsina-a ljei (ca unã pãtatã njicã) cãrnoasã, albã i aroshi, cari (i) s-mãcã ashi cum easti proaspitã i heartã (tu mãcãruri icã tu salatã cu puscã sh-untulemnu), icã (ii) easti faptã zahari; pangearyi, ripani, aripani, rãpani
{ro: sfeclă}
{fr: betterave}
{en: beet}

§ pangearyi/pangearye (pan-gĭár-yi) sf pangeryi/pangerye (pan-gĭér-yi) – (unã cu pãngeari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

petur

petur (pé-turŭ) sn peturi/peture (pé-tu-ri) –
1: frãndzã di-aloat teasã suptsãri, cu cari s-fatsi pita; frãndzã di aloat teasi suptsãri n casã, uscati sh-fapti cumãts njits (tra s-tsãnã pãnã earna), tsi suntu hearti cu oauã sh-cu cash tra si s-mãcã (ca tãmaci, ca macaroani di casã);
2: acupirãmintul multu suptsãri, faptu di-unã lugurii muljitoasã (ca apa, bueaua, untulemnul, etc.) tsi anvileashti un lucru; lugurii tsi easti arãspãnditã putsãn cãti putsãn pristi fatsa-a unei alti lugurii i namisa di alti dauã lugurii
(expr: (galbin) ca peturlu di tsearã = easti multu galbin la fatsã, ca tseara)
{ro: foaie de plăcintă; strat}
{fr: pâte feuilletée don’t on fait la “pita”; pâte feuilletée mise en morceaux; couche}
{en: dough made specifically in thin, puffy sheets for Macedonian “pita”; layer, stratum}
ex: peturi pisti peturi pãnã n tser, si li-arneshti cu meturi tut nu cher, ma cãndu yini atsel fãrã trup, pri tuti li mãcã ca un lup (angucitoari: vimtul sh-niorlji); peturlu pri cãrpitor s-tindi; prota peturlu di prisuprã, apoea veardzãli; nãs ca petur di tsearã
(expr: galbin tu fatsã ca tseara); galbini ca peturli di tsearã; pulbirea peturi pri fatsa-a ljei s-teasi; peturi cu oauã sh-cu lapti; dada adarã pitã cu peturi multi; si stãteari s-misuri peturli, nu mãts pitã vãrãoarã; cashlu bun s-lja peturi, peturi; featsim peturi trã earnã; mãcãm peturi (tãmaci) aseara

§ mpeatur (mpeá-turŭ) vb I mpiturai (mpi-tu-ráĭ), mpituram (mpi-tu-rámŭ), mpituratã (mpi-tu-rá-tã), mpiturari/mpiturare (mpi-tu-rá-ri) – tindu aloatlu tra s-lu fac peturi (di pitã); bag un petur (faptu dit unã lugurii) pristi fatsa-a unui lucru; mpituredz, mpetur
{ro: tinde foi de plăcintă}
{fr: étendre la pâte pour faire les feuilles de “pita”}
{en: make puffy sheets of dough}

§ mpituredz (mpi-tu-rédzŭ) vb I mpiturai (mpi-tu-ráĭ), mpituram (mpi-tu-rámŭ), mpituratã (mpi-tu-rá-tã), mpiturari/mpiturare (mpi-tu-rá-ri) – (unã cu mpeatur)

§ mpetur (mpé-turŭ) vb I mpiturai (mpi-tu-ráĭ), mpituram (mpi-tu-rámŭ), mpituratã (mpi-tu-rá-tã), mpiturari/mpiturare (mpi-tu-rá-ri) – (unã cu mpeatur)
ex: tora intrã tu cãpisteari ca sã mpeturã (sã ntindã peturi); cashlu gras sã mpeturã (s-disfatsi peturi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pitã

pitã (pí-tã) sf piti/pite (pí-ti) – mãcari armãneascã faptã di peturi bãgati un pisti-alantu tu-unã sinii (di-aradã mari sh-arucutoasã), cu multi lucri ti mãcari bãgati namisa di eali (ca, bunãoarã, cash, curcubetã, veardzã, spãnãts, prash, etc.) sh-deapoea coaptã tu cireap; plãtsintã;
(expr:
1: pitã di tsearã = bushtina (di tsearã) tu cari sh-adunã alghinjli njarea;
2: cãlcash tu pitã = featsish mari glã-rimi; u-adrash dalã (ghesã, culeash, bozã);
3: adar guvã tu pitã = adar nã mari glãrimi, aspargu un lucru bun, fac znjii, u fac s-chearã lumea;
4: va tãljari pita = lipseashti loari unã apofasi; va s-apufãsim;
5: stãi pitã s-ti mãc = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi li-ashteaptã tuti lucrili s-hibã etimi)
{ro: plăcintă (aromânească)}
{fr: galette, tarte (aroumaine)}
{en: Aromanian type pie}
ex: arap pisuprã, arap dinghios, nveastã tu mesi (angucitoari: pita); moasha bãgã nã dzuã s-adarã nã pitã; va s-adar unã pitã s-aduc s-ti filipsescu; lj-u deadi anjurizma di pitã tu nãri; si stãteari s-misuri peturli, nu mãts pitã vãrãoarã; dada featsi nã pitã di cash cu oauã; yini cu-unã pitã s-mi veadã; pita tsi nu u mãts, tsi ts-u cã si nscrumã?; nu pot s-ashteptu, va tãljari pita
(expr: va s-lom unã apofasi); pitãroanja easti nã pitã di peturi; tãrhãnoanja easti pitã di tãrhãnã; s-featsi guva tu pitã
(expr: s-featsi mari chiameti); cara s-moarã nãs va si s-facã guva tu pitã
(expr: va s-facã znjii mari, va chearã lumea); avem multi turlii di piti ca, bunãoarã, pita di lapti, pita di carni, pita di cash, pita di veardzã, pita di uscati, pita di peturi, pita di culeash, pita di badzarã, pita di bubotã (cucumisha), ghiulvaraca, mãrsinarea, pispilita, cãrtsãcoanja, sãlãria, shupla, vasiloanja, vãrdzarea, etc.

§ pitãroanji/pitãroanji (pi-tã-rŭá-nji) sf pitãroanji/pitãroanji (pi-tã-rŭá-nji) shi pitãronj (pi-tã-rónjĭ) – pitã mari faptã di peturi, di-aradã cu cash; pitã di peturi; pitiroanji, pituroanji, pitroanji
{ro: plăcintă de foi}
{fr: grande galette}
{en: special type of a large Aromanian pie}
ex: piti sh-pitãroanji

§ pitiroanji/pitiroanji (pi-ti-rŭá-nji) sf pitiroanji/pitiroanji (pi-ti-rŭá-nji) shi pitironj (pi-ti-rónjĭ) – (unã cu pitãroanji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plãtsintã

plãtsintã (plã-tsín-tã) sf plãtsinti/plãtsinte (plã-tsín-ti) – pitã armãneascã, di-aradã faptã di peturi bãgati un pisti-alantu tu-unã sinii (di-aradã mari sh-arucutoasã), cu multi lucri di mãcari bãgati namisa di eali (ca, bunãoarã, cash, veardzã, curcubetã, prash, etc.) sh-deapoea coaptã tu cireap; pitã
{ro: plăcintă (aromânească)}
{fr: galette, tarte (aroumaine)}
{en: Aromanian type pie}
ex: plãtsintã (pitã) tsi-lj dzãc vasiloanji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

puts

puts (pútsŭ) sn putsuri (pú-tsurĭ) – groapã arucutoasã, strimtã shi ahãndoasã, multi ori cu mardzinea ncãltsatã cu chetsrã, dit cari si scoati apã dit loc (trã beari, adãpari prãvdzãli, udari grãdina, etc.); pigadi, bunar;
(expr:
1: canda easti tu puts = easti multã scutidi;
2: canda cãdzu tu puts! = chiru, dusi)
{ro: puţ}
{fr: puits}
{en: (water) well}
ex: tsintsi frats un puts adarã da s-agiungã sh-nu pot earã (angucitoari: cãrlidzli di mpãltiri); capiti tãljati shi tu puts arcati (angucitoari: talarlu cu veardzã); un puts cu capiti tãljati (angucitoari: talarlu cu veardzã); u bãgarã pristi gura di puts; ãl ligarã cu-unã funi shi-lj deadirã cali tu puts; sãrglji cãpachea pristi gura di puts shi lu-alãsã aclo; intrã tu puts pãnã s-treacã furtuna-aestã; din puts sã scoatã apã; nj-adar putslu; s-arcãm tuts cãti nã cheatrã tu puts; agiumsirã ningã un puts ahãndos; n cali aflarã un puts, apãrghisit tu un cãmpu ermu; shidea ningã un puts sh-turtsea sirmã; apa dit putslu (bunarlu) a vostru easti limpidã sh-aratsi; nu mi-arãseashti apa scoasã dit puts (pigadi); nu s-veadi, putslu sicã, nu-ari apã; canda intrã tu puts
(expr: easti multã scutidi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã