|
|
agunescu
agunescu (a-gu-nés-cu) vb IV agunii (a-gu-níĭ), aguneam (a-gu-neámŭ), agunitã (a-gu-ní-tã), aguniri/agunire (a-gu-ní-ri) – ãlj dzãc a unui (fac un) tra s-fugã di iuva (shi si s-ducã tu-un loc, la lucru, etc., cã va i cã nu va); bag zori a unui s-fugã surghiuni; azgunescu, azunjescu, aznjescu, avin, dipãrtedz, xinumsescu, surghiunip-sescu, xipundisescu; ãlj dau pãrtãljli (palmili, tsãruhili), lj-aspun poarta, etc.; (fig: fac pri cariva (lj-caftu) s-fugã ma-agonja tra s-facã tsiva; agunjisescu, alag, viisescu)
{ro: goni, alunga, depărta, exila}
{fr: chasser, pourchasser, éloigner, bannir, exiler}
{en: chase, banish, exile}
ex: mi-agunirã di acasã; s-lu-aguneascã (s-lu-avinã, s-lu da nafoarã) ficiorlu din casã; agunea (dutsea) oili tu livadi; neguri yin ca s-ti-aguneascã (avinã); cu chetrili agunea-mi; agunits (alãgats, vdzits agonja) dupã un yeatru
§ agunit (a-gu-nítŭ) adg agunitã (a-gu-ní-tã), agunits (a-gu-nítsĭ), aguniti/agunite (a-gu-ní-ti) – tsi-lj si dzãtsi tra s-fugã di iuva; azgunit, azunjit, aznjit, avinat, dipãrtat, xinumsit, surghiunipsit, xipundisit
{ro: gonit, alungat, depărtat, exilat}
{fr: chassé, pourchassé, éloigné, banni, exilé}
{en: chased, banished, exiled}
§ aguniri/agunire (a-gu-ní-ri) sf aguniri (a-gu-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-agun-eashti cariva; azguniri, azunjiri, aznjiri, avinari, dipãrtari, xinumsiri, surghiunipsiri, xipundisiri
{ro: acţiunea de a goni, de a alunga, de a depărta, de a exila; gonire, alungare, depărtare}
{fr: action de chasser, de pourchasser, d’éloigner, de bannir, d’exiler}
{en: action of chasing, of banishing, of exiling}
ex: u-azguni di la pãlati
§ agunitã (a-gu-ní-tã) sf fãrã pl – avinari
{ro: goană}
{fr: chasse}
{en: chase}
§ azgunescu (az-gu-nés-cu) vb IV azgunii (az-gu-níĭ), azguneam (az-gu-neámŭ), azgunitã (az-gu-ní-tã), azguniri/azgunire (az-gu-ní-ri) – (unã cu agunescu)
ex: azgunii ghifta dit ubor; mi azguni din casã; azgunirã dit pãlati amiroanja cu tut ficior; lj-azguni tuts amiradzlji alantsã di pi scamnu cu giunaticlu a lui
apuvdzit
apuvdzit (a-puv-dzítŭ) adg – vedz tu fug
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: fugciulescu2
ciulescu2 (cĭu-lés-cu) (mi) vb IV ciulii (cĭu-líĭ), ciuleam (cĭu-leámŭ), ciulitã (cĭu-lí-tã), ciuliri/ciulire (cĭu-lí-ri) – lj-talj lumãchili-a unui arburi; nciulescu, cãlãrsescu, scrishtescu, scrãshtescu; (fig: ciulescu = (i) bat, frãngu, astingu di bãteari; lj-dau un shcop sãnãtos; lj-umplu sãmarlu (chealea) di bãteari; lj-frãngu oasili di bãteari; pãlescu; zãpãlescu; etc.; (ii) fur, spãstrescu, ciun, agudescu, ciuplescu, etc.; (iii) fug, cãpsãlsescu, li deapin, li spãstrescu, li cãlescu, u-angan cãtsaua, etc.)
{ro: tăia ramuri, elaga (un arbore)}
{fr: émonder, élaguer, couper les branches d’un arbre}
{en: prune, trim, branch (a tree)}
ex: ciulim faglu (lj-tãljem alumãchili, l-cãlãrsim); n-avea ciulitã di bãteari (fig: n-avea datã un shcop bun); vimtul aratsi nã ciulea (fig: pãlea, zãpãlea) urecljili; nã dusim s-ciulim (fig: s-furãm, si spãstrim) vãrnã stearpã; mi ciulii (fig: mi furai, fudzii) fãrã s-mi-aducheascã nitsi cãnjlji; Yeani di-aclo li-avea ciulitã (fig: avea vdzitã, li-avea cãlitã)
§ ciulit2 (cĭu-lítŭ) adg ciulitã (cĭu-lí-tã), ciulits (cĭu-lítsĭ), ciuli-ti/ciulite (cĭu-lí-ti) – (arburi) tsi-lj s-ari tãljatã alumãchili; nciulit, cãlãrsit, scrishtit, scrãshtit
{ro: cu ramurile tăiate, elagat}
{fr: émondé, élagué, avec les branches coupées}
{en: pruned, trimmed, branched (a tree)}
§ ciuliri2/ciulire (cĭu-lí-ri) sf ciuliri (cĭu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciuleashti un arburi; nciuliri, cãlãrsiri, scrishtiri, scrãshtiri
{ro: acţiunea de a tăia ramuri, de a elaga (un arbore)}
{fr: action d’émonder, d’élaguer, de couper les branches d’un arbre}
{en: action of pruning, of trimming, of branching (a tree)}
§ ciul2 (cĭúlŭ) adg ciuli/ciule (cĭú-li), ciulj (cĭúljĭ), ciuli/ciule (cĭú-li) – (pom, arburi) tsi nu-ari alumãchi; (pom, arburi) cu alumãchili tãljati)
{ro: (arbore) fără ramuri}
{fr: (arbre) sans branches}
{en: (tree) without branches}
ex: arburi ciul (fãrã alumãchi)
§ nciulescu2 (ncĭu-lés-cu) (mi) vb IV nciulii (ncĭu-líĭ), nciuleam (ncĭu-leámŭ), nciulitã (ncĭu-lí-tã), nciuliri/nciulire (ncĭu-lí-ri) – (unã cu ciulescu2)
fug
fug (fugŭ) vb IV, II shi I fudzii (fu-dzíĭ) shi vdzii (vdzíĭ) shi fugai (fu-gáĭ) shi vgai (vgáĭ); fudzeam (fu-dzeámŭ) shi vdzeam (vdzeámŭ); fudzitã (fu-dzí-tã) shi vdzitã (vdzí-tã) shi fugatã (fu-gá-tã) shi vgatã (vgá-tã); fudziri/fudzire (fu-dzí-ri) shi vdziri/vdzire (vdzí-ri) shi fudzeari/fudzeare (fu-dzeá-ri) shi vdzeari/vdzeare (vdzeá-ri) shi fugari/fugare (fu-gá-ri) shi vgari/vgare (vgá-ri) – mi duc di-aoa tu-un altu loc; afug, nchi-sescu, alag, apãrãtsescu, alas, avin, agunescu, am dyeafurauã, etc.;
(expr:
1: nj-fudzi mintea = nj-cher mintea, nu shtiu tsi fac, cicãrdisescu (di minti), nj-yini cãciula deavãrliga, li cher cãprili, etc.);
2: fug sh-ninga fug; fug di mãc loclu; fug di beau niorlji; fug di vrea-nj scot ocljilj; fug di nu mi ved (di mi frãngu, ca-ascãpat dit heari) = fug multu agonja, di nu poati vãr s-mi-agiungã; fug sh-nu-astãmãtsescu;
3: om, s-dai shi s-fudz di el = om multu arãu;
4: s-lã ljai caplu shi s-fudz! = suntu mushati, multu mushati, di nu pots s-aflji alti cama mushati)
{ro: se duce, pleca; fugi, alerga; văna; elimina; etc.}
{fr: partir; courir; fuir, s’enfuir; chasser; éliminer, etc.}
{en: leave; run; flee; hunt; eliminate; etc.}
ex: tuts armãnjlji fug (nchisescu) cu oili, fug (s-duc) diparti ca s-irneadzã; elj tut fug (s-duc) nã sãptãmãnã; fudz, s-nã fudzim; li lo shi fudzi, s-fudzim pãnã nu nã loarã di hãbari; lj-intrã frica sh-fudzi di nu s-vidzu
(expr: alãga multu agonja); fudz (du-ti, alagã) cama ntroarã, s-nu ti-acatsã; lu-au fugatã (avinatã; au alãgatã dupã el) dauã sãptãmãnj; cum ãl videa, fudzea di s-frãndzea
(expr: alãga multu agonja); giurash ascumta si-ts fudz (s-ti dipãrtedz peascumta) di-acasã; fudz eu, fudz nãs; fudzits-lji (avinats-lji, agunits-lji) dit hoarã; fudzi multu unã di-alantã (s-dipãrteadzã, au dyeafurauã); sh-fudzirã, fudzirã, di ninga fug
(expr: fudzirã sh-nu-astãmãtsirã iuva); fuga-i arushnoasã, ma-i sãnãtoasã
§ fudzit (fu-dzítŭ) adg fudzitã (fu-dzí-tã), fudzits (fu-dzítsĭ), fudziti/fudzite (fu-dzí-ti) – tsi ari fudzitã, nchisit, alãgat, alãsat, avinat, agunit, etc.
{ro: plecat, fugit, alergat, dus, vănat, eliminat, etc.}
{fr: parti, couru, fui, enfui, chassé, éliminé, etc.}
{en: left, run, fled, hunted, eliminated, etc.}
ex: sã-nj plãngu fudzitlu (atsel tsi ari fudzitã) di-acasã; easti fudzit di dauã dzãli
nãpoi
nãpoi (nã-pói) adv –
1: tsi s-aflã dupã cariva i tsiva; tsi nu easti nãinti ma dupã; tsi easti dinãpoea-a omlui;
2: tsi s-fatsi ninga nãoarã; napoi, nipoi, dupã, eara, diznou, pali, xana, ninga, cu tuti-aesti, etc.;
(expr:
1: ma nãpoi = ma amãnat, dupã tsi treatsi niheamã chiro;
2: dau nãpoi = nu cutedz s-lu fac (un lucru), nu voi s-lu fac)
{ro: înapoi, după, iarăşi, totuşi, etc.}
{fr: en arrière, derrière, aprés, ensuite, de nouveau, pourtant, toutefois, etc.}
{en: back, behind, after, again, nevertheless, etc.}
ex: sh-nãinti (dininti) arãu, sh-nãpoi ma lai; nãpoea a lui (dupã el, dinãpoea a lui) suntu njilj di oaminj cari va s-caftã sãndzili; moasha adãrã pita, u dusi la cireap, s-coapsi shi u-adusi nãpoi (diznou; icã tu loclu iu u-avea adratã) acasã; aspãreat s-trapsi nãpoi; nãpoi (diznou; icã dupã el, pristi pãltãri) mutritã arucã; ninga fug nãpoi (di-aclo di-iu vinj; icã diznou) nsus; nãpoi (earã) vinjish?; nãpoi (diznou) mi dush; agrinjli tsi suntu agrinj, sh-nãpoi (sh-cu tuti-aesti) fumealja nu sh-u-alasã; fã-ti nãpoi! (nu ninti, imnã cãtrã nãpoi); el nu s-da nãpoi
(expr: sta pri loc; icã el va (nu s-aspari) s-lu facã un lucru)
§ napoi (na-pói) adv – (unã cu nãpoi)
ex: ma napoi (ma amãnat) earã s-mindui; omlu cu minti mutreashti cãtinãoarã sh-napoi
§ nipoi (ni-pói) adv – (unã cu nãpoi)
§ dinãpoi (di-nã-pói) adv –
1: tsi s-aflã dupã cariva i tsiva; tsi nu easti nãinti ma dupã; tsi easti dinãpoea-a omlui;
2: deanumirea, pi pãltãri;
(expr: l-bag dinãpoi = lu-aurlu, lu cãtigursescu, l-vãryescu, lu-agunescu, etc.)
{ro: înapoi, după, etc.; pe/la spate}
{fr: en arrière, derrière, aprés, etc.; sur ses épaules}
{en: back, behind, after, etc.; on his shoulders, on his back}
ex: armasi dinãpoi; nu-i vãrnu s-lu lja dinãpoi (di nãpoi, dit chirolu di ma ninti; icã expr: s-lu ncaci); pãnã ma dinãpoi (nãpoi, tu soni); cara bagã luplu dinãpoi
(expr: lu-aguneashti luplu); nu ai perci dinãpoi (di nãpoea-a caplui)
§ dãnãpoi (dã-nã-pói) adv – (unã cu dinãpoi)
oarã
oarã (ŭá-rã) sf ori (órĭ) –
1: lundzimea di chiro tsi easti isea cu 60 di minuti i a 24-a parti dit unã dzuã (cu noapti cu tut); sãhati, sãati, sati;
2: hãlatea tsi-aspuni chirolu; sãhati, sãhat, sãati, sati, uruloyi;
3: chirolu tsi easti aspus di-aestã hãlati; sati, sãhati, chiro;
4: atsea (lundzimea) tsi-aspuni cãt chiro lja tra si s-facã un lucru (misuratã cu sãhãtsli, dzãlili, meshlji, etc.); chiro, zãmani, vãcãti;
5: apuhii, ipuhii, arasti;
6: uritsã, stih, stic, stigmii, tenghi;
7: catiun di locurli (protlu, andoilu, etc.) dit un bair di lucri tsi s-au faptã chiola i va si s-facã ma nclo; datã, hopã, aradã, cali;
(expr:
1: bag oarã, nj-bag oara = mutrescu cu multã cãshtigã (tra s-ved cum lipseashti shi s-nj-aduc ghini aminti ma nãpoi); ved, mutrescu, pãrãtirsescu; nj-bag mintea; nj-am cãshtiga;
2: ori; escu cu oara; escu cu orli = (i) cumbuloyi; (ii) aeari, nj-hiu tu-aeari; (iii) atsea tsi ari atsel tsi easti acãtsat di “buni” (di-“arali”, di hulii, di fãrfudz, di zurleatsã, etc. fãrã sã-lj si parã cã ari vãrã cãbati) sh-fatsi lucri tsi nu suntu di-aradã; hiu cu fãrfudz, cãprici; cãpritsusescu;
3: va-nj yinã oara (sh-a njia) = va-nj yinã arada (sh-a njia);
4: (s-aibã) oara bunã = sã-lj si ducã lucrili ambar;
5: (sã-lj yinã) oara lai = s-nu-lj hibã cu tihi, s-patã tsiva, s-nu-lj si ducã lucrili ambar;
6: cari s-u-aducã oara = ma s-tihiseascã, ma s-yinã oara ca s-hibã ananghi;
7: ca parti dit un adverbu (ma nu ca zbor ahoryea, cum easti, bunãoarã, cãndu zborlu oarã ari noima di sãhati): (i) unãoarã, unoarã, nãoarã = aoa sh-un chiro; un chiro, unã zãmani; itsi chiro s-hibã; caishti cãndu; etc.; (ii) diunãoarã, diunoarã, dinãoarã, dinoarã, truoarã, trãoarã, troarã, tuoarã = tu niheamã di-oarã; fãrã nitsiunã amãnari; unãshunã, dinãcali, diunãcali; (iii) dãnãoarã = un chiro tsi-ari tricutã sh-ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; vãrnãoarã; (iv) vãrnãoarã, vãrãoarã, vãrnoarã, vãroarã, dãnãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; putes; (v) ori, ori (ori-ori); niscãntiori, nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã = nu tut chirolu ma di cãndu-cãndu; un chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; (vi) nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, barunoarã, barunãoarã = un chiro tsi nu va s-yinã putes; pute, putes; (vii) oarã di oarã = ea tora cãt easti si s-facã, dit un stih tu altu; unãshunã, dinãoarã, dinãcali; etc.; (viii) tora di oarã = tu-aestã oarã; tora, oara-aestã; tr-aestã stigmii; torea, amu, amush, acush, acmotsi; (ix) di oarã; trã tora di oarã = tr-aestã stigmii; trã tora, trã dip tora, tr-aestã aradã; (x) di oarã tsi = cum, cã, di itia cã, etc.; (xi) cu oara = nu amãnat; fãrã s-amãnã; tamam cãndu lipseashti; etc.; (xii) oara-a oarãljei = tamam chirolu cãndu lipseashti fãtseari lucrul)
scarmin
scarmin (scár-minŭ) vb I scãrminai (scãr-mi-náĭ), scãrminam (scãr-mi-námŭ), scãrminatã (scãr-mi-ná-tã), scãrminari/scãr-minare (scãr-mi-ná-ri) – trag hirili dit lãna ashi cum yini tumtã di pri oai, tra s-lu disfac un hir di-alantu shi s-u cur lãna di lucrili xeani tsi s-aflã amisticati tu ea; nscarmin;
(expr:
1: li scarmin = fug, li cãlescu, li deapin, u-angan cãtsaua, li tindu cicioarli; ãnj ljau pãrtãljli, nj-arup zverca, etc.; lu scarmin ghini = l-bat ghini, lj-dau un shcop bun)
{ro: scărmăna (lâna)}
{fr: étirer ou carder la laine avec les mains}
{en: strech or hand card wool}
ex: ea scarminã lãna; vinjim s-vã scãrminãm lãna; pistipsi, cã Tsandzacuchi va li-aibã scãrminatã shi-sh mutri di lucru; deadun cu mayirlu li scãrminã di-aclo
(expr: fudzi, u-angãnã cãtsaua); scãrminats-li di-aoatsi!
(expr: vdzits, loats-vã zverca); ai s-li scãrminãm (s-fudzim), cã altãoarã nu-aflãm ahtari oarã, s-nã da di mãnã; dupã tsi li scãrminã la-avinari luplu
§ scãrminat (scãr-mi-nátŭ) adg scãrminatã (scãr-mi-ná-tã), scãrminats (scãr-mi-nátsĭ), scãrminati/scãrminate (scãr-mi-ná-ti) – (lãna) tsi lj-ari hirili trapti sh-curati di murdãrilji; nscãrminat
{ro: scărmănată (lâna)}
{fr: (laine) étirée ou cardée avec les mains}
{en: (wool) hand streched or carded}
ex: lãna nu-i dot scãrminatã; njits scãrminat
§ scãr-minari/scãrminare (scãr-mi-ná-ri) sf scãrminãri (scãr-mi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scarminã lãna; scãrminãturã, nscãr-minari
{ro: acţiunea de a (lâna); scărmănare}
{fr: action d’étirer ou carder la laine avec les mains}
{en: action of hand streching or carding wool }
§ scãrminãturã (scãr-mi-nã-tú-rã) sf scãrminãturi (scãr-mi-nã-túrĭ) – lãnã scãrminatã; atsea tsi s-featsi cã lãna fu scãrminatã; scãrminari
{ro: scărmănătură}
{fr: cardage de la laine avec les mains; laine cardée}
{en: hand carding of wool; hand carded wool}
§ nscarmin (nscár-minŭ) vb I nscãrminai (nscãr-mi-náĭ), nscãrminam (nscãr-mi-námŭ), nscãrminatã (nscãr-mi-ná-tã), nscãrminari/nscãrminare (nscãr-mi-ná-ri) – (unã cu scarmin)