DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arup1

arup1 (a-rúpŭ) vb III shi II arupshu (a-rúp-shĭu), arupeam (a-ru-peámŭ), aruptã (a-rúp-tã), arupiri/arupire (a-rú-pi-ri) shi aru-peari/arupeare (a-ru-peá-ri) – l-fac (l-frãngu un lucru tsi easti ntreg) tu doauã i ma multi cumãts; lu scad (l-fac ma njic) di cum easti; lji scad tinjia a unui lucru tsi s-vindi; rup; (fig:
1: arupi = s-vearsã cu-agunjii, ansari (s-hiumuseashti) cu puteari dit un lucru (i pristi un lucru), da iurusi, anãpãdeashti, etc.; expr:
2: u-arup, nj-arup zverca (gusha) = fug, u cãlescu, li ciulescu, u shpirtuescu, nj-ljau zverca (gusha), etc.;
3: mi-arupi plãngul (arãslu) = nchisescu, acats s-plãngu (s-arãd);
4: mi-arup di plãndzeari (arãdeari, lucrari, curmari, etc.) = plãngu (arãd, lucredz, etc.) multu di multu;
5: nj-arupi urecljili = mi-asurdzashti cu vrondul tsi-l fatsi;
6: arup loclu di minciunj = spun multi minciunj, minciunj mãri)
{ro: rupe, izbucni, sfâşia}
{fr: rompre, déchirer, réduire, briser}
{en: break, tear, reduce}
ex: lã s-arupsirã (si disicarã) stranjili; arupshu cartea; arupi unã cireashi; arupshu un cãlãrush di-auã; dupã tsi-arupsirã corghilj chealea; fãsh, fãsh lu-arupsirã (l-featsirã cumãts); lu-arupsirã (l-featsirã cumãts, l-mãcarã) luchilji; eara s-mi-arupã cãnjlji; si sãrglji, ca-arapsa, cu ungljili s-lu-arupã; un parã s-nu nj-arupets (s-nu-nj scãdets tinjia); mizi lj-arupsim (scãdzum tinjia) cãti dzatsi pãradz la ucã; vãzea apili di ts-arupea urecljili
(expr: di ti asurdza); yin niori, furtunã-arupi (fig: s-vearsã); arupsi (fig: anãpãdi, s-hiumusi) un arãu alãcit; nãsh minduea s-arupã (fig: s-facã iurusi, s-hiumuseascã) dzeana nsus; arupsim (fig: pitrumsim, tricum iurusi) prit nãsh; lo cartea shi sh-u-arupsi cu nãsã
(expr: fudzi cu nãsã); cãnjlji s-arupea di-alãtrari
(expr: alãtra multu di multu, s-dinjica di-alãtrari); tut vrea s-ti-arupã (s-ti curmã) njila; sh-u-arupsi
(expr: fudzi) Araplu di-aclotsi; fudz sh-arupits-u
(expr: cãlea-li, anganã-u cãtsaua) di-atsia; sh-arupsi azã gusha
(expr: li ciuli, sh-lo zverca)

§ aruptu1 (a-rúp-tu) adg aruptã (a-rúp-tã), aruptsã (a-rúp-tsã), arupti/arupte (a-rúp-ti) – tsi easti faptu (frãmtu) tu dauã i ma multi cumãts; ruptu;
(expr:
1: aruptu (ca bunãoarã, di foami, di-aveari, etc.) = multu (ca bunãoarã, agiun, avut, etc.);
2: imnu aruptu = imnu cu stranji arupti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

asun

asun (a-súnŭ) vb I asunai (a-su-náĭ), asunam (a-su-námŭ), asunatã (a-su-ná-tã), asunari/asunare (a-su-ná-ri) – agudescu pri tsiva tra sã scoatã (s-facã) un vrondu; scot (fac) un vrondu; s-avdi tsiva; sun, nsun, bat, agudescu;
(expr:
1: ts-asun unã, tsã li-asun = ti-agudescu, ti bat;
2: nj-asunã sãhatea = nj-yini oara)
{ro: suna; bate, lovi}
{fr: sonner; battre, frapper}
{en: make a noise; ring a bell; beat, strike}
ex: asunã (bati) ficiorlu la poartã; asuna (bãtea, s-avdza) chiprili-a caljlor n dipãrtari; cãmbãnjli asunã (bat); gãrgãricili, atsia di-atsia, asuna (bãtea); arãzboilu asunã (fatsi lavã) dipriunã; nu shtiu tsi-asunã (tsi s-avdi) prit casã; ved cã lj-asunj (li-agudeshti unã di-alantã) lirili n gepi; nu pot si shtiu cãti va lj-aibã asunatã
(expr: u-avea bãtutã, lj-avea datã, lj-avea plãscãnitã) a muljari-sai; nu ti dau cã va ti-asunã
(expr: va ti batã)

§ asunat (a-su-nátŭ) adg asunatã (a-su-ná-tã), asunats (a-su-nátsĭ), asunati/asunate (a-su-ná-ti) – faptã lavã; sunat, nsunat, bãtut, agudit
{ro: sunat; bătut, lovit}
{fr: sonné; battu, frappé}
{en: made a noise; ringed a bell; beaten, struck}

§ asunari/asunare (a-su-ná-ri) sf asunãri (a-su-nắrĭ) – atsea tsi fatsi cariva tsi-asunã; sunari, nsunari, bãteari, agudiri
{ro: acţiunea de a suna, de a bate, de a lovi; sunare; batere, lovire}
{fr: action de sonner, de battre, de frapper}
{en: action of making a noise; of ringing a bell, of beating, of striking}
ex: el sh-u frãndzi toaca di-asunari (agudiri)

§ asunãtor (a-su-nã-tórŭ) adg asunãtoari/asunãtoare (a-su-nã-tŭá-ri), asunãtori (a-su-nã-tórĭ), asunãtoari/asunãtoare (a-su-nã-tŭá-ri) – tsi asunã, tsi bati, tsi agudeashti
{ro: sunător}
{fr: qui sonne; sonnant, qui frappe}
{en: who makes a noise; who rings (a bell); who beats, who strikes}

§ asunãturã (a-su-nã-tú-rã) sf asunãturi (a-su-nã-túrĭ) sf – vrondul tsi s-fatsi cãndu asunã tsiva; vrondu, crot, ghiurultii, yiurultii, larmã, lavã, longi, loscut, pãlturã, sãlã-vati, vreavã, zbuc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cadru2

cadru2 (cá-dru) sn cadri/cadre (cá-dri) – mardzinea adratã (cusutã, buisitã, etc.) deavãrliga di-un lucru; mardzinea di lemnu i metal tsi s-bagã namisa di firidã i ushi shi stizmã; mardzinea di lemnu tsi s-aflã deavãrliga di un futugrãfii (cadru) tra si sta ndreptu pri measã icã spindzurat pri stizmã; mardzini, chinari, margurã, pirvazi, pirvazã, curnidã, curnizã, curnitsã, circive, ciurciuve
{ro: cadru, ramă, pervaz}
{fr: cadre (d’une photo); chambranle, châssis (d’une porte, fenêtre)}
{en: frame (of photo, door, window, etc.), window-sash}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cavaz

cavaz (ca-vázŭ) sm cavaji (ca-vájĭ) – un (multi ori un stratiot) tsi easti bãgat s-aveaglji locuri di-a chivernisiljei, a cunsulatilor xeani, etc.; cafas, avigljitor, strajã, etc.
{ro: cavas, gardian}
{fr: garde (attaché aux services des missions et des consulats étrangers, des écoles étrangères, etc.)}
{en: guard (attached to foreign embassies, consulates, foreign schools, etc.)}

§ cafas (ca-fásŭ) sm cafash (ca-fáshĭ) – (unã cu cavaz)
ex: cafaslu-aestu easti turcu

§vaz (gã-vázŭ) sm gãvaji (gã-vájĭ) – (unã cu cavaz)
ex: consulu pitricu gãvazlu (straja) s-lu cljamã

§ gãvãzlãchi (gã-vãz-lắ-chi) sf gãvãzlãchi (gã-vãz-lắchĭ) – tehnea sh-lucrul tsi-l fatsi un gãvaz (cavaz)
{ro: meseria de cavas}
{fr: métier de garde}
{en: profession of a guard}
ex: gãvãzlãchea easti urfanji curatã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chinari/chinare

chinari/chinare (chi-ná-ri) sf chinãri (chi-nãrĭ) – mardzinea adratã (cusutã, buisitã, etc.) deavãrliga di-un lucru; mardzinea di lemnu i metal tsi s-bagã namisa di firidã i ushi shi stizmã; mardzinea di lemnu tsi s-aflã deavãrliga di un cadru (futugrãfii) tra si sta spindzurat pri stizmã; mardzini, cadru, margurã, pirvazi, pir-vazã, curnidã, curnizã, curnitsã, circive, ciurciuve
{ro: margine, cadru, pervaz}
{fr: bord, cadre, chassis, chambranle}
{en: border, frame, window-frame}
ex: nã featã mushatã ca luna, cusea cu chinari dipriunã; chinãri di amalamã; fatsi pãndzã cu chinãri di mitasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chin

chin (chínŭ) sm chinj (chínjĭ) – numã datã la ma multi turlii di arburi di pãduri i di mushuteatsã, cu arucinã, tsi creashti multu analtu shi poati s-agiungã pãnã la 40m sh-ma multu, cu truplu ndreptu, cu coaji cripatã tsi da niheamã pri-arosh, cu frãndzãli ca atsi lundzi shi sumigoasi, acãtsati di lumãchitsi cãti dauã, trei icã tsintsi tru-un loc, tsi sta verdzã tut anlu, cu lilici shi simintsã tsi sta tu cuculici (mãruli) sh-cu lemnul sãnãtos cu multi aroazi (ciupoari)
{ro: pin}
{fr: pin}
{en: pine}
ex: chinjlji suntu-analtsã shi ndreptsã; chinj ncãrcats di cuculici; prit pãdurli lãi di chin; vãzescu chinjlji di tsã si mutã perlu di fricã

§ chinshor (chin-shĭórŭ) sm chinshori (chin-shĭórĭ) – chin njic
{ro: pin mic}
{fr: petit pin}
{en: small pine tree}
ex: la umbrãtsli di chinshori

§ chinet (chi-nétŭ) sn chineturi (chi-né-turĭ) – pãduri di chinj, multimi di chinj
{ro: pinet, pădure de pini}
{fr: pinède, forêt de pins}
{en: pine forest}
ex: cãnili ishi pri dzeanã, tu chinet; easi luna dit chinet; vãzeashti chinetlu di cu noapti; tãljai arburi dit chinet

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

circive

circive (cir-ci-vé) sm circivedz (cir-ci-védzĭ) shi circivadz (cir-ci-vádzĭ) – mardzinea di lemnu (metal) di la unã firidã (ushi) tsi u disparti di stizma iu easti bãgatã; leamnili tsi s-bagã ca unã soi di crutsi tu mesea di firidã di cari s-acatsã shi s-tsãni geamea; ciurciuve, margurã, pirvazi, pirvazã, cadru, curnidã, curnizã, curnitsã
{ro: cercevea}
{fr: chassis}
{en: window-frame}

§ ciurciuve (cĭur-cĭu-vé) sm ciurciuvadz (cĭur-cĭu-vádzĭ) – (unã cu circive)
ex: vimtul muta ciurciuvadzlji

§ ciurciuvei/ciurciu-vee (cĭur-cĭu-vé-i) sf ciurciuvei (cĭur-cĭu-véĭ) – (unã cu circive)
ex: scoati ciurciuveili di la pingeri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curii/curie

curii/curie (cu-rí-i) sf curii (cu-ríĭ) – loc tu cari crescu arburi (di-aradã agri, icã siminats di om) tsi s-talji trã lemnu (cãndu omlu ari ananghi trã foc, trã sculari di casi, trã fãtearea di cãrtsã, etc.); pãduri ma njicã; pãduri, codru, codur, dubrac, urmanj, das; (fig: curii (di per, jumeari, etc.) = multimi di per, jumeari, etc. tsi s-aspuni ca unã pãduri)
{ro: codru, pădure}
{fr: forêt, bois}
{en: woods, forest}
ex: mi dush tu curii; curie (pãdure), shedz cu sãnãtati!; vãzesc muntsãlj shi curiili; adutsea leamni ditru munti, ditru curii; a lui cheptu, nã curii (fig: multimi di per, mplin di per)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curnidã

curnidã (cur-ní-dã) sf curnidz (cur-nídzĭ) – mardzinea di lemnu tsi s-aflã deavãrliga di un cadru tra s-lu facã si sta mprostu pri measã i spindzurat pri stizmã; mardzinea di lemnu i metal tsi s-bagã namisa di firidz i ush shi stizmã; curnizã, curnitsã, chinari, cadru, pirvazã, pirvazi, margurã, circive, ciurciuve
{ro: ramă, cadru, pervaz}
{fr: bordure, cadre, chassis, chambranle}
{en: border, frame, window-frame}

§ curnizã (cur-ní-zã) sf curnidz (cur-nídzĭ) – (unã cu curnidã)

§ curnitsã (cur-ní-tsã) sf curnitsã (cur-ní-tsã) – (unã cu curnidã)
ex: lj-avea cadrul tu curnitsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã