DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alghinã

alghinã (al-ghí-nã) sf alghini/alghine (al-ghí-ni) shi alghinj (al-ghínjĭ) – soi di insectã (ca musca, yeaspea) cari alagã di lilici-lilici tra s-adunã pulbirea galbinã dit cari fatsi tseara shi njarea (sh-cari ari sh-un ac nfãrmãcos cu cari s-apãrã di dushmanj);
(expr:
1: muma-a alghinjlor = alghina (ma mari ca boi) cari fatsi oauãli dit cari es alanti alghinj (lucrãtoari); vasilsa-a alghinjlor;
2: schinlu-a alghinãljei = aclu cu cari alghina ntsapã;
3: escu ca alghina = escu lucrãtor sh-adunãtor;
4: ca alghinã-i mplin = ari di tuti, nu-lj lipseashti tsiva, easti avut);
5: ca alghina-al Giuvara sã-nj prucupseshti = s-tsã si ducã tuti lucrili ambar, s-prucupseshti, s-ti fats avut;
6: alghina ari sh-njari, ari sh-heari = un lucru ari sh-pãrtsã buni sh-pãrtsã-arali)
{ro: albină}
{fr: abeille}
{en: honey bee}
ex: divarligalui di cutsur ambitatslji cuscri gioacã (angucitoari: alghinjli cu cushorlu); unã njilji di cãlugri, tu un cufal adunats (angucitoari: alghinjli cu cushorlu); ma nclo deadi di un stup cu-alghini; yini nã alghinã shi bagã s-zuzueascã; muljarea-aestã easti ca alghina
(expr: multu lucrãtoari sh-ari bun angãtan di casã); alghina ti-adutsi la njari, shi musca la cãcat

§ alghinami/alghiname (al-ghi-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di alghinj
{ro: mulţime de albine}
{fr: multitude d’abeilles}
{en: multi-tude of honey bees}
ex: aprindi peana-aestã shi tutã alghinamea (fara-a alghinjlor) aclo va s-aflã

§ alghinar (al-ghi-nárŭ) sm alghinari (alghi-nárĭ) – atsel tsi s-lja cu (tsi sh-amintã bana cu) crishtearea-a alghinjlor trã njarea shi tseara tsi u fac
{ro: apicultor}
{fr: apiculteur}
{en: bee keeper}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

amirã

amirã (a-mi-rắ) sm amiradz (a-mi-rádzĭ) shi amirãradz (a-mi-rã-rádzĭ) shi amirãladz (a-mi-rã-ládzĭ) – omlu tsi urseashti pristi tuts shi pristi tuti tsi s-fac tu-un crat mari; vãsilje, bãsilã, munarhu
(expr: Amirã-Albu, Amirã-Lai, Amirã-Arosh, Amirã-Veardi, Amirã-Arap, Amirã-Gioni, etc. = numi di-amiradz dit pãrmitili armãneshti)
{ro: împărat}
{fr: empereur}
{en: emperor}
ex: ca la numtã di-amiradz (di vãsiljadz); treatsi amirãlu (vãsiljelu); amirãlu-a nostru s-cljamã Sultan Abdul Hamid Han; ghiftul, sh-amirã s-agiungã, tut ghiftu va-armãnã; ghiftul cãnd amirã intrã, tatã-su ninti spindzurã; di-afoarã hilj di amirã, sh-tu pungã nu-ari pãrã

§ amirãroanji/amirãroanje (a-mi-rã-rŭá-nji) sf amirãroanji/amirãroanje (a-mi-rã-rŭá-nji) – nveastã di amirã; muljarea tsi urseashti (ca un vãsilje) pristi tuts shi pristi tuti tsi s-fac tu-un crat mari (tsi nu-ari bãrbat vãsilje); amiroanji, vãsiloanji, vãsiljoanji, vasilsã
{ro: împărăteasă}
{fr: impératrice}
{en: empress}
ex: amirãlu sh-avea sh-amirãroanji (vãsiloanji); amirãroanja-a Rumãniiljei s-cljamã shi muma-a pliguitslor

§ amiroanji/amiroanje (a-mi-rŭá-nji) sf amiroanji/amiroanje (a-mi-rŭá-nji) – (unã cu amirãroanji)
ex: eara unã-amiroanji (vãsiloanji)

§ amirãrilji/amirãrilje (a-mi-rã-rí-lji) sf amirãrilj (a-mi-rã-ríljĭ) – cratlu pristi cari urseashti un amirã; vãsilii, amirãlji, amirãlichi, vãsilii, duvleti, munarhii
{ro: împărăţie, regat}
{fr: empire, royaume}
{en: empire, kingdom}
ex: amirãrilja-a noastrã

§ amirãlji/amirãlje (a-mi-rắ-lji) sf amirãlj (a-mi-rắljĭ) – (unã cu amirãrilji)

§ amirãlichi/amirãliche (a-mi-rã-lí-chi) sf amirãlichi (a-mi-rã-líchĭ) – (unã cu amirãrilji)
ex: eara nãoarã un amirã cari-avea nã amirãlichi mari

§ amirãrescu (a-mi-rã-rés-cu) adg amirãreascã (a-mi-rã-reás-cã), amirãreshtsã (a-mi-rã-résh-tsã), amirãreshti (a-mi-rã-résh-ti) – tsi ari s-facã cu-un amirã; tsi easti adrat ca di-un amirã; tsi ari vidzuta di-un amirã; amirescu, vãsilchescu, dumnescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

crinã2

crinã2 (crí-nã) sf crini/crine (crí-ni) – “casa” iu bãneadzã alghinjli; stup, cushor, cushori, cufinã
{ro: stup}
{fr: ruche, essaim}
{en: bee-hive}
ex: avum optu crini di alghinj

§ cushor2 (cu-shĭórŭ) sn cushoari/cushoare (cu-shĭŭá-ri) – (unã cu crinã2)
ex: cum hearbi alghina tu cushor; cum ascultã di vasilsã tuti-alghinjli dit cushori

§ cushori2/cushore (cu-shĭó-ri) sf cushoari/cushoare (cu-shĭŭá-ri) – (unã cu crinã2)

§ cufinã2 (cu-fí-nã) sf cufini/cufine (cu-fí-ni) shi cufinj (cu-fínjĭ) – (unã cu crinã2)
ex: sta ca alghinjli tu cufinã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

matcã

matcã (mát-cã) sf mattsi/mattse(?) (mát-tsi) –
1: izvurlu di iu nchiseashti apa-a unui arãu s-curã; cupanja-a arãului tu partea-a lui di ma nghios di izvur; vitil; (fig: matcã = (i) soea (arãdãtsina, dãmara) dit cari dipuni cariva; arãzgã, vinã, sirtã, bimã, arãdãtsinã; (ii) mitrã; parti dit truplu-a muljariljei iu s-amintã shi creashti natlu, chirolu tsi lu-ari ninga tu pãnticã)
2: alghina (ma mari, vasilsa) cari fatsi oauãli dit cari s-amintã alghinjli lucrãtoari; muma-a alghinjlor; vasilsa-a alghinjlor)
{ro: matcă, regina albinelor}
{fr: lit, source de rivière; abeille mère}
{en: river bed, source; bee queen}
ex: cara nu easi matca (vasilsa) afoarã, ni stuplu di alghini nu cutidza s-easã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mumã

mumã (mú-mã) sf mumãnj (mu-mắnjĭ) –
1: numã tsi u da un om a muljariljei tsi lu-ari faptã; mamã, manã, maicã, imã, mã, dadã, dodã, eatã, atã;
2: maea di partea-a tatãlui; (fig:
1: mumã = (i) vrute, dashlu-a meu; (ii) ma mari, cap, cãp, cãpii; (iii) partea dit mesi; chentru; (iv) izvur; (v) thimelj; expr:
2: muma-a alghinjlor = alghina (ma mari) cari fatsi oauãli dit cari s-amintã alghinjli lucrãtoari; matca, vasilsa-a alghinjlor;
3: di mumã hiu faptu = escu multu gioni;
4: am apã di la mumã = am hãbãri siguri, cã-nj yin di la izvurlu-a lor, di la-atsel tsi li featsi, di-aclo iu s-featsirã; shtiu ghini;
5: bun ca muma; ca un sin di mumã = multu bun;
6: (dau) ti suflitlu-ali mumã = dau shi shtiu cã nu va s-u ljau nãpoi)
{ro: mamă}
{fr: mère}
{en: mother}
ex: cari-i muma tsi ficiori amintã sh-ficiori mãcã? (angucitoari: amarea shi arãurli); trei trec pri punti, unlu u veadi u calcã sh-treatsi, alantu u veadi sh-u treatsi fãr s-u calcã, sh-alantu nu u veadi ne u calcã sh-u treatsi (angucitoari: muma greauã cu ficiorlu mbratsã); di tatã nu-armãn ficiorlji oarfãnj, ma di mumã armãn; tu vahtea-atsea bãna mumã-mea (dadã-mea); ficiorlji suntu vruts di mumãnjli (dadãli) a lor; ma curundu hrãneashti nã mumã shapti ficiori, dicãt shapti ficiori nã mumã; fãrã mumã (dadã), ca pulj fãrã cloce; a mumãnjlor s-nu-aspunem; gioclu-aestu sh-ari mumã (fig: unã cãpii, un cap); nu-ts lipseashti cljin, ma ti hãrzãeashti mumã
(expr: ts-lipseashti thimeljlu); sharpili a ficiorlui eara di mumã faptu
(expr: eara multu gioni); pãn la muma-ali (fig: tu mesea-ali) Ivropi; muma di la gurã sh-tsãni trã ficiori

§ paramumã (pá-ra-mú-mã) sf paramumãnj (pá-ra-mu-mắnjĭ) – muljari tsi alãpteadzã la sin, niclu-a unei altã muljari (cã easti moartã, cã nu poati i nu va s-alãpteadzã, etc.); paramanã
{ro: doică}
{fr: nourrice}
{en: (wet)nurse}

§ mamã1 (má-mã) sf mami/mame (má-mi) shi mumãnj (mu-mắnjĭ) – (unã cu mumã)
ex: goada di mamã nu doari; tsi mamã, tsi tatã, tsi sãrindar nu-lj dzãsi?; cum s-hibã ficiorlji, nu-lj scoati mama di hilj; dupã mama, dupã tata, ficiorlu sh-feata

§ maicã (máĭ-cã) sf maitsi/maitse (máĭ-tsi) – (unã cu mumã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vãsilje1

vãsilje1 (vã-si-ljĭé) sm vãsiljadz (vã-si-ljĭádzĭ) – omlu tsi urseashti pristi tuts oaminjlji shi pristi tuti lucrili tsi s-fac tu-un crat mari; amirã, bãsilã, rigã
{ro: rege}
{fr: roi}
{en: king}
ex: eara unãoarã un vãsilje; yiftul, sh-vãsilje, amonja sh-cãftã; ghiftul agiumtu vãsilje, tatã-su ninti sh-tãlje

§ vãsiloanji/vãsiloanje (vã-si-lŭá-nji) sf vãsiloanji/vãsiloanje (vã-si-lŭá-nji) – nveastã di vãsilje; muljarea tsi urseashti (ca un vãsilje) pristi tuts shi pristi tuti tsi s-fac tu-un crat mari (tsi nu-ari bãrbat vãsilje); vãsiljoanji, amirãroanji, amiroanji, vasilsã
{ro: regină}
{fr: reine}
{en: queen}

§ vãsiljoanji/vãsiljoanje (vã-si-ljĭŭá-nji) sf vãsiljoa-nji/vãsiljoanje (vã-si-ljĭŭá-nji) – (unã cu vãsiloanji)

§ bãsilã (bã-si-lắ) sm bãsiladz (bã-si-ládzĭ) – (unã cu vãsilje1)
ex: eara un bãsilã (amirã) unãoarã

§ vasilsã (va-síl-sã) sf vasilsi/vasilse (va-síl-si) – (unã cu vãsiloanji)
ex: cum ascultã di vasilsã tuti-alghinjli

§ vasiloanji/vasiloanje (va-si-lŭá-nji) sf vasiloa-nji/vasiloanje (va-si-lŭá-nji) – pitã tsi s-fatsi di-aradã ti Ayiu-Vasili
{ro: plăcintă de Anul Nou, de Sfântu-Vasile}
{fr: galette du jour de l’an, de Saint Basile}
{en: pita-pie made for the New-Year’s day}

§ vasiloplu (va-si-ló-plu) sm, sf vasiloplã (va-si-ló-plã), vasiloplji (va-si-ló-plji), vasilopli/vasilople (va-si-ló-pli) – ficior i featã di vãsilje; vãsilje dit unã vãsilii ma njicã; printsu, diadoh, cneaz, cnjaz
{ro: prinţ}
{fr: enfant royal}
{en: prince royal}

§ vãsilii/vãsilie (vã-si-lí-i) sf vãsilii (vã-si-líĭ) – locuri ursiti (chivirnisiti) di un vãsilje; cratlu pristi cari easti ma mari un vãsilje; vasiliu, amirãrilji, amirãlji, amirãlichi, duvleti, stat, crat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn