Dictsiunar

vãsãlii/vãsãlie (vã-sã-lí-i) sf vãsãlii (vã-sã-líĭ) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva tsi s-ifhãrãstiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; harauã, hrauã, hroa, hãrãcupilji, mãlinari, bucurilji
{ro: veselie, bucurie}
{fr: joie, plaisir}
{en: joy, delight, pleasure, happiness}
ex: vãsãlii (harauã) easti afoarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

vãsãnipsescu

vãsãnipsescu (vã-sã-nip-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu vasan

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: vasan

vãsãnipsiri/vãsãnipsire

vãsãnipsiri/vãsãnipsire (vã-sã-nip-sí-ri) sf – vedz tu vasan

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: vasan

vãsãnipsit

vãsãnipsit (vã-sã-nip-sítŭ) adg – vedz tu vasan

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: vasan

vasan

vasan (vá-sanŭ) sn vasani/vasane (vá-sa-ni) – dureari mari adu-chitã di trup i di suflit; zahmeti, zieti, pidimo, mundã, munduiri
{ro: chin, tortură}
{fr: tourment, souffrance, peine}
{en: pain, torment, suffering}

§ vãsãnipsescu (vã-sã-nip-sés-cu) (mi) vb IV vãsãnipsii (vã-sã-nip-síĭ), vãsãnipseam (vã-sã-nip-seámŭ), vãsãnipsitã (vã-sã-nip-sí-tã), vãsãnipsiri/vãsãnipsire (vã-sã-nip-sí-ri) – l-fac pri cariva s-aducheascã unã mari dureari trupeascã i sufliteascã; l-fac pri cariva s-tragã vasani (si s-pidipseascã); mãrti-risescu, culãsescu, munduescu, pidipsescu, tirãnisescu, tirãnsescu
{ro: suferi, (se) căzni, (se) chinui}
{fr: souffrir, torturer}
{en: suffer, torture}
ex: nu ti vãsãnipsea (pidipsea, munduea) sh-ahãt!

§ vãsãnipsit (vã-sã-nip-sítŭ) adg vãsãnipsitã (vã-sã-nip-sí-tã), vãsãnipsits (vã-sã-nip-sítsĭ), vãsãnipsiti/vãsãnipsite (vã-sã-nip-sí-ti) – tsi aducheashti (tsi easti faptu s-aducheascã) unã mari dureari sufliteascã i trupeascã; tsi ari traptã vasani; mãrtirisit, culãsit, munduit, pidipsit, tirãnisitu, tirãnsit
{ro: suferit, căznit, chinuit}
{fr: qui a souffert, torturé}
{en: suffered, tortured}

§ vãsãnipsiri/vã-sãnipsire (vã-sã-nip-sí-ri) sf vãsãnipsiri (vã-sã-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti vãsãnipsit; mãrtirisiri, culãsiri, munduiri, pidipsiri, tirãnisiri, tirãnsiri
{ro: acţiunea de a suferi, de a se căzni; suferire, căznire, chinuire}
{fr: action de (faire) souffrir, de torturer}
{en: action of suffering, of torturing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

vãsãrii/vãsãrie

vãsãrii/vãsãrie (vã-sã-rí-i) sf – vedz tu vas

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: vas

vãscãnii/vãscãnie

vãscãnii/vãscãnie (vãs-cã-ní-i) sf vãscãnii –
1: atsea tsi-l fatsi omlu (i lucrul) s-aibã puteari (ca trã ciudii) tsi easi nafoarã di nomurli a fisiljei ashi cum li shtii shi li aducheashti lumea; atsea tsi fac mandisili di s-ciudiseashti dunjaea; amayi, amai, mayi, mãyii, mãghii, mãndii;
2: atsea tsi-lj si fatsi cãndu cariva easti loat di-oclju (diucljat); diucljari
{ro: farmece, vrajă, deochi}
{fr: charme; maléfice; mauvais oeil}
{en: spell, charm; evil spell; evil eye}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

vãscu

vãscu (vắs-cu) sm – vedz tu vescu2

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: vescu2

vãshclje

vãshclje (vãsh-cljĭé) sm vãshcljadz (vãsh-cljĭádzĭ) – partea di dinãpoi a dzinucljului; usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; vasilje, vãsilje, vangã, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac; (fig: vãshclje = multu ma njic di lucrili di-aradã)
{ro: câiul piciorului; arşic plombat}
{fr: jarret (du cheval); osselet plombé}
{en: bend of the knee; knuckle bone}
ex: intrai tu apã pãnã la vãshclje; s-agioacã cu vãshcljadzlji (arshitsili); alantu cal eara njic shi slab, un vãshclje (fig: njic cãt vãshcljelu!) di cal

§ vasilje (va-si-ljĭé) sm vasiljadz (va-si-ljĭádzĭ) – (unã cu vãshclje)

§ vãsilje2 (vã-si-ljĭé) sm vãsiljadz (vã-si-ljĭádzĭ) – (unã cu vãshclje)

§ vangã (ván-gã) sf vãndzã (ván-dzã) – usic ma mari (di la ciciorlu a unui tsap) cu cari s-agudescu di-aradã alanti usitsi (ma njits di la cicioarli a njeljlor, a cãprilor, etc.) di la un agioc di njits; vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: ichi, arşic plombat de la piciorul unui ţap}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}

§ zbangu (zbán-gu) sm zbanghi (zbán-ghi) – (unã cu vangã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

vashi/vashe

vashi/vashe (vá-shi) sf vashi (vá-shi) – hromã tsi da ca pri-arosh; arosh, cuchi, cochiroshil (fig: vashi = numã datã a unei mulã tsi da ca pri-aroshi)
{ro: roşietic}
{fr: de couleur rougeâtre}
{en: reddish}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

aculutii/aculutie

aculutii/aculutie (a-cu-lu-thí-i) sf aculutii (a-cu-lu-thíĭ) – dyeavasea tsi fatsi preftul Dumãnica tahina la bisearicã; lituryii
{ro: serviciu religios, liturghie}
{fr: service, messe}
{en: church mass}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

adapi

adapi (a-dápĭ) invar – partea umflatã (convexã) di la vãshclje (la un gioc di ficiurits); duti, ohtu
{ro: om, partea convexă de la un anumit os dintr-un joc de copii}
{fr: partie convexe d’un osselet, dosse, dans un jeu d’enfants}
{en: the convex part of a bone, in a children’s game}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

afulescu

afulescu (a-fu-lés-cu) vb IV afulii (a-fu-líĭ), afuleam (a-fu-leámŭ), afulitã (a-fu-lí-tã), afuliri/afulire (a-fu-lí-ri) – amintu (tu-agioc) tut tsi ari (pãradz, etc.) atsel cu cari mi-agioc; ãl gulescu (spãstrescu) pri cariva di tut tsi ari; fufulescu, sutrupsescu
{ro: curăţa (de bani la joc), goli}
{fr: nettoyer quelqu’un de tout ce qu’il a}
{en: to clean someone of all the money he has (in a game)}
ex: lã-lj afulish (loash, spãstrish) tuts vãshcljadzlji; afulea-l (gulea-l) di paradz; lji afuljii tuts la gioc

§ afulit (a-fu-lítŭ) adg afulitã (a-fu-lí-tã), afulits (a-fu-lítsĭ), afuliti/afulite (a-fu-lí-ti) – tsi fu gulit di tut tsi-avea (la gioc); fufulit, sutrupsit
{ro: curăţat, golit (la joc de tot ce-avea)}
{fr: nettoyé (dans un jeu)}
{en: cleaned of all the money he had (in a game)}

§ afuliri/afulire (a-fu-lí-ri) sf afuliri (a-fu-lírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu guleashti pri cariva di tut tsi ari; fufuliri, sutrupsiri
{ro: acţiunea de a curăţa, de a goli; curăţare, golire}
{fr: action de nettoyer quelqu’un de tout ce qu’il a}
{en: action of cleaning someone of all the money he has (in a game)}

§ fufulescu (fu-fu-lés-cu) vb IV fufulii (fu-fu-líĭ), fufuleam (fu-fu-leámŭ), fufulitã (fu-fu-lí-tã), fufuliri/fufulire (fu-fu-lí-ri) – (unã cu afulescu)
ex: l-fufuli di paradz (lj-lji lo tuts paradzlji la-agioc)

§ fufulit (fu-fu-lítŭ) adg fufulitã (fu-fu-lí-tã), fufulits (fu-fu-lítsĭ), fufuliti/fufulite (fu-fu-lí-ti) – (unã cu afulit)

§ fufuliri/fufulire (fu-fu-lí-ri) sf fufuliri (fu-fu-lírĭ) – (unã cu afuliri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

afundu1

afundu1 (a-fún-du) sn afunduri (a-fún-durĭ) – partea di nghios sh-di nuntru a unui vas (arãu, groapã, etc.); partea di nghios sh-di nafoarã a unui lucru (pri cari lucrul poati si sta cãndu easti bãgat i anãltsat); ahãndami, ahãndusimi;
(expr:
1: lj-dau di fundu = ãlj dau di cali a lucrului; lj-aflu ceareea a lucrului; u-aduchescu ghini huzmetea;
2: sac fãrã fundu = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi mãcã multu, tsi easti multu spatal, tsi easti multu afundos, tsi nu pari s-aibã fundu, etc.)
{ro: fund, profunzime}
{fr: fond; profondeur}
{en: bottom, depth}

§ fundu (fún-du) sn funduri (fún-durĭ) – (unã cu afundu1)
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); ca cheatra tu fundu (tu partea di nghios, tu-ahãndami) cãdea; lo pocilu cu zorea shi-l bea pãn tu fundu (di nu-armasi tsiva tu el); gãleata, tu fundu eara aumtã cu cãtrani; pri amãrli fãrã fundu
(expr: multu afundos, tsi pari s-nu-aibã fundu); mutrii tu fundul di cãzani; agiumsirã tru fundul a pishtireauãljei; avea cãtrã tu fundul di grãdinã un mer; fundul a baltãljei nu s-ari-aflatã; agiumsi njiclu pãn tu fundul di puts; tu fundul a chisãljei va s-intri, s-easti cã mãts carni Vinjirea; mistiryiul a lor fãrã fundu; lj-deadi di fundu
(expr: ãlj ded di cali)

§ afundu2 (a-fún-du) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afundari/afundare (a-fun-dá-ri) – hig (pingu, fac s-intrã) tsiva cãtã tu fundul a unui lucru; mpingu doplu tu gusha-a unei shishi tra s-u-astup; l-fac un lucru s-hibã cu fundul cama nghios; afun-dedz, afundusescu, fundusescu, adãntsescu, ahundusescu, ahãn-dusescu, hãndãcusescu, hãusescu, vutsescu, dipun, hãmblusescu, hlãmbusescu, uselescu
{ro: cufunda, scufunda}
{fr: enfoncer, plonger}
{en: sink, plunge into}
ex: di trei ori s-afundã (dusi tu fundul a apãljei) shi di trei ori ishi pisti apã; s-afundã prit brãtsiri; ãn loc s-mi-ascapã, mi-afunda cama multu; fudz di-aoa i va ti-afundu tu arãu

§ afundedz (a-fun-dédzŭ) (mi) vb I afundai (a-fun-dáĭ), afundam (a-fun-dámŭ), afundatã (a-fun-dá-tã), afunda-ri/afundare (a-fun-dá-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundat (a-fun-dátŭ) adg afundatã (a-fun-dá-tã), afundats (a-fun-dátsĭ), afunda-ti/afundate (a-fun-dá-ti) – tsi easti pimtu cãtã tu fundu; afundusit, fundusit, ahundusit, ahãndusit, hãndãcusit, adãntsit, hãusit, vutsit, dipunat, hãmblusit, hlãmbusit, uselit

{ro: cufundat, scufundat}
{fr: enfoncé, plongé}
{en: sunk, plunged into}

§ afundari/afundare (a-fun-dá-ri) sf afundãri (a-fun-dắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi afundã tsiva; afundusiri, fundusiri, ahundusiri, ahãndusiri, hãndã-cusiri, adãntsiri, hãusiri, vutsiri, dipunari, hãmblusiri, hlãmbusiri, useliri
{ro: acţiunea de a cufunda, de a scufunda; cufundare, scufundare}
{fr: action d’enfoncer, de plonger; enfoncement, immersion}
{en: action of sinking, of plunging into; immersion}

§ fundedz (fun-dédzŭ) vb I fundai (fun-dáĭ), fundam (fun-dámŭ), fundatã (fun-dá-tã), fundari/fundare (fun-dá-ri) – bag timeljlu a unui lucru (sutsatã, casã, bisearicã, etc.); timiljusescu, ntimelj, ntimiljedz, ntimelj, fundedz
{ro: funda, întemeia, pune bazele}
{fr: fonder, asseoir des fondements}
{en: found, set a foundation}
ex: tu Shcurtu fundarã shi casa shi mãgãzia

§ fundat (fun-dátŭ) adg fundatã (fun-dá-tã), fundats (fun-dátsĭ), fundati/fundate (fun-dá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã timelj; tsi ari timelj; timiljusit, ntimiljat
{ro: fundat, întemeiat, cu baza pusă}
{fr: fondé, basé}
{en: founded, based}

§ fundari/fundare (fun-dá-ri) sf fundãri (fun-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-fundeadzã tsiva; timiljusiri, ntimiljari
{ro: acţiunea de a funda, de a întemeia; de a pune bazele}
{fr: action de fonder, d’asseoir les fondements d’un édifice}
{en: action of founding, of setting the foundation of a building}

§ afundusescu (a-fun-du-sés-cu) (mi) vb IV afundusii (a-fun-du-síĭ), afun-duseam (a-fun-du-seámŭ), afundusitã (a-fun-du-sí-tã), afundu-siri/afundusire (a-fun-du-sí-ri) – (unã cu afundu2)

§ afundusit (a-fun-du-sítŭ) adg afundusitã (a-fun-du-sí-tã), afundusits (a-fun-du-sítsĭ), afundusiti/afundusite (a-fun-du-sí-ti) – (unã cu afundat)

§ afundusiri/afundusire (a-fun-du-sí-ri) sf afundu-siri (a-fun-du-sírĭ) – (unã cu afundari)

§ fundusescu1 (fun-du-sés-cu) (mi) vb IV fundusii (fun-du-síĭ), funduseam (fun-du-seámŭ), fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusiri/fundusire (fun-du-sí-ri) – (unã cu afundu2)
ex: di trei ori mi fundusii tu apã; s-fundusi tu-apã tra s-arãcheascã crutsea; nãs mi fundusi cama multu

§ fun-dusit1 (fun-du-sítŭ) adg fundusitã (fun-du-sí-tã), fundusits (fun-du-sítsĭ), fundusiti/fundusite (fun-du-sí-ti) – (unã cu afundat)

§ fundusiri1/fundusire (fun-du-sí-ri) sf fundusiri (fun-du-sírĭ) – (unã cu afundari)

§ nfundu (nfún-du) (mi) vb I nfundai (nfun-dáĭ), nfundam (nfun-dámŭ), nfundatã (nfun-dá-tã), nfunda-ri/nfundare (nfun-dá-ri) – (unã cu afundu2)
ex: u nfundai ghini shisha tra s-nu s-vearsã; nfundarã (astuparã) avlachilu tra s-nu curã

§ nfundat (nfun-dátŭ) adg nfundatã (nfun-dá-tã), nfundats (nfun-dátsĭ), nfundati/nfundate (nfun-dá-ti) – (unã cu afundat)

§ nfundari/nfundare (nfun-dá-ri) sf nfundãri (nfun-dắrĭ) – (unã cu afundari)

§ disfundu (dis-fún-du) (mi) vb I disfundai (dis-fun-dáĭ), disfundam (dis-fun-dámŭ), disfundatã (dis-fun-dá-tã), disfundari/disfundare (dis-fun-dá-ri) – dishcljid unã buti cu scutearea-a fundului i cu adrarea-a unei sochi (canelã, cep, til); cur unã avlachi (cali, sulinã, etc.) di lucrili tsi nu-alasã s-treacã tsiva prit ea; scot doplu dit gusha-a unei shishi ncljisã tra s-u distup; cur, distup, dishcljid
{ro: desfunda, destupa, deschide}
{fr: défoncer, effondrer (un tonneau), ouvrir}
{en: clear (free) of obstacles; stave in (barrel); open}
ex: aveam disfundatã (curatã) avlachilu di chicutã shi cu ploili s-adunã apã, s-featsi baltã

§ dis-fundat (dis-fun-dátŭ) adg disfundatã (dis-fun-dá-tã), disfundats (dis-fun-dátsĭ), disfundati/disfundate (dis-fun-dá-ti) – (buti) tsi-lj si scoasi fundul i-lj si featsi unã sochi; (avlachi, cali, sulinã, etc.) tsi easti dishcljisã, distupatã; (shishi) tsi-lj si scoasi doplu (tsi easti distupatã); curat, distupat, dishcljis
{ro: desfundat, destupat, deschis}
{fr: défoncé, effondré (un tonneau); ouvert}
{en: cleared (freed) of obstacles; staved in (barrel); opened}
ex: prit cãljuri disfundati

§ disfundari/disfundare (dis-fun-dá-ri) sf disfun-dãri (dis-fun-dắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-disfundã tsiva; curari, distupari, dishcljideari
{ro: acţiunea de a desfunda, de a destupa, de a deschide; desfundare, destupare, deschidere}
{fr: action de défoncer, d’effondrer (un tonneau), d’ouvrir}
{en: action of clearing of obstacles; of staving in (barrel); of opening}

§ afundos (a-fun-dósŭ) adg afundoasã (a-fun-dŭá-sã), afundosh (a-fun-dóshĭ), afundoasi/afundoase (a-fun-dŭá-si) – a curi fundu s-aflã diparti di mardzina di nsus; tsi ari fundul multu cãtrã nghios; afunducos, adãncu, aduncos, ahãndos
{ro: adânc}
{fr: profond}
{en: deep}
ex: putslu aestu easti afundos

§ afunducos (a-fun-du-cósŭ) adg afunducoasã (a-fun-du-cŭá-sã), afunducosh (a-fun-du-cóshĭ), afunducoasi/afunducoase (a-fun-du-cŭá-si) – (unã cu afundos)

§ afondut (a-fón-dutŭ) adg afondutã (a-fón-du-tã), afonduts (a-fón-dutsĭ), afonduti/afondute (a-fón-du-ti) – tsi nu-ari fundu, tsi easti multu-ahãndos; (fig: om afondut = om tsi shtii cum si zburascã (cu pispeatsã, cu itsrãlji, cu aplan) tra si sh-agiungã scupolu; diplumat)
{ro: fără fund}
{fr: sans fond, tré profond, insondable}
{en: without bottom; extremely deep}
ex: easti un om multu afondut (multu diplumat)

§ afundu3 (a-fún-du) adv – tsi s-aflã i si ntindi diparti nãuntrul a unui lucru; tu-afundul a unui lucru; afunda, adãncos, adanca, adãnca, andãca, danga, ahanda, ahãnda
{ro: adânc}
{fr: profondément}
{en: deep, deeply}

§ afunda (a-fun-dá) adv – (unã cu afundu2)
ex: intrã afunda (tu-afundu); s-deadi afunda; li-aflai tuti afunda (tu fundu, tu thimelj, tu-arãzgã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

agalea

agalea (a-gá-lea) adv – fãrã-agunjii, fãrã avrapã; putsãn cãti putsãn; galea, preagalea, peagalea, pagalea, anarga, anargalui, peanarga, preanarga, omnja, cãteanjor, cãtilin
{ro: agale}
{fr: lente-ment, nonchalamment}
{en: slowly, nonchalant}
ex: agalea-agalea (fãrã-avrapã, putsãn cãti putsãn) agiumsirã; agalea, agalea (peanar-ga-anarga), o lai, frate

§ galea (gá-lea) adv – (unã cu agalea)
ex: galea, galea, o, lai sor

§ agali/agale (a-gá-li) adv – (unã cu agalea)

§ agalits (a-ga-lítsŭ) adv – (unã cu agalea)
ex: agalits (peanarga) yin

§ agalitsa (a-ga-lí-tsa) adv – (unã cu agalea)

§ preagalea (prea-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ peagalea (pea-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ pagalea (pa-gá-lea) adv – (unã cu agalea)

§ agalnic (a-gál-nic) adg agalnicã (a-gál-ni-cã), agalnits (a-gál-nitsĭ), agalnitsi/agalnitse (a-gál-ni-tsi) – tsi fatsi lucrili peanarga; yeavashcu
{ro: molatic}
{fr: lent, nonchalant}
{en: slow, nonchalant}

§ agãlescu (a-gã-lés-cu) vb IV agãlii (a-gã-líĭ), agãleam (a-gã-leámŭ), agãlitã (a-gã-lí-tã), agãliri/agãlire (a-gã-lí-ri) –
1: fac lucrili (s-neagã, s-creascã, si s-minã, etc.) cama peagalea; agãlisescu, agãljisescu;
2: ashteptu, adastu
{ro: încetini, aştepta}
{fr: rallentir; attendre}
{en: slow down; wait}
ex: pri cali cãrvãnjli agãlescu (s-minã cama peagalea); agãlits (imnats ma peanarga), s-tritsem traplu; agãlits (ashtiptats) s-u ntribãm

§ agãlit (a-gã-lítŭ) adg agãlitã (a-gã-lí-tã), agãlits (a-gã-lítsĭ), agãliti/agãlite (a-gã-lí-ti) – tsi s-fatsi (i s-ari faptã) ma peanarga; agãlisit, agãljisit, ashtiptat, etc.

{ro: încetinit, aşteptat}
{fr: rallenti; attendu}
{en: slowed down; waited}

§ agãliri/agãlire (a-gã-lí-ri) sf agãliri (a-gã-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva agãleashti; fãtseari ma peanarga; agãlisiri, agãljisiri, ashtiptari, etc.
{ro: acţiunea de a încetini, de a aştepta; încetinire, aşteptare}
{fr: action de rallentir, d’attendre}
{en: action of slowing down, of waiting}

§ agãlisescu (a-gã-li-sés-cu) vb IV agãlisii (a-gã-li-síĭ), agãliseam (a-gã-li-seámŭ), agãlisitã (a-gã-li-sí-tã), agãlisiri/agãlisire (a-gã-li-sí-ri) – fac s-chearã icã fac s-njicshureadzã putearea; isi-hãsescu, astãmãtsescu, curmu, acumtin, apuituescu, agãlescu
{ro: potoli, opri, linişti}
{fr: cesser, tranquiliser, apaiser}
{en: stop, re-assure, calm down}
ex: tu meshlji din coadã agãlisi (isihãsi) putsãn

§ agãlisit (a-gã-li-sítú) adg agãlisitã (a-gã-li-sí-tã), agãlisits (a-gã-li-sítsĭ), agãlisiti/agãlisite (a-gã-li-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã i njicshuratã putearea; isihãsit, astãmãtsit, curmat, acumtinat, apuituit, agãlit
{ro: potolit, oprit, liniştit}
{fr: cessé, tranquilisé, apaisé}
{en: stopped, reassured, calmed down}
ex: foclu ardi-agãlisit (isih); lumea durnja agãlisitã (isihãsitã)

§ agãlisiri/agãlisire (a-gã-li-sí-ri) sf agãlisiri (a-gã-li-sírĭ) – chirearea i njicshurarea-a puteariljei; isihãsiri, astãmãtsiri, curmari, acumtinari, apuituiri, agãliri
{ro: acţiunea de a potoli, de a opri, de a linişti; potolire, oprire, liniştire}
{fr: action de cesser, de tranquiliser, d’apaiser}
{en: action of stopping, of reassuring, of calming down)}

§ agãljisescu (a-gã-lji-sés-cu) vb IV agãljisii (a-gã-lji-síĭ), agãljiseam (a-gã-lji-seámŭ), agãljisitã (a-gã-lji-sí-tã), agãljisiri/agãljisire (a-gã-lji-sí-ri) – avursescu (apustusescu, mi curmu, mi pidipsescu, etc.) multu di multu; lishin di-avursit tsi hiu; ligusescu di multa plãndzeari tsi-am faptã; lishin, ligusescu
{ro: istovi, extenua, epuiza}
{fr: épuiser, pleurer à s’évanouir}
{en: exhaust}
ex: agãljisi (avursi multu, lishinã) ficiorlu di plãngu

§ agãljisit (a-gã-lji-sítŭ) adg agãljisitã (a-gã-lji-sí-tã), agãljisits (a-gã-lji-sítsĭ), agãljisiti/agãljisite (a-gã-lji-sí-ti) – tsi easti avursit multu di multu; lishinat, ligusit
{ro: istovit, extenuat, epuizat}
{fr: épuisé, pleuré à s’évanouir}
{en: exhausted}

§ agã-ljisiri/agãljisire (a-gã-lji-sí-ri) sf agãljisiri (a-gã-lji-sírĭ) – avur-siri multu di multu; lishinari, ligusiri
{ro: acţiunea de a istovi, de a extenua; istovire, extenuare, epuizare}
{fr: action de s’épuiser, de pleurer à s’évanouir}
{en: action of exhausting}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

agripnii/agripnie

agripnii/agripnie (a-ghrip-ní-i) sf agripnii (a-ghrip-níĭ) – dyeavãsea tsi fatsi preftul serli tu bisearicã; agrãpnii; (fig: ni-somnu, nidurnjiri, nihteri, nihteryiu)
{ro: denie}
{fr: prière du soir}
{en: evening prayer offered by priest}
ex: fum la agripnii (dusim seara la bisearicã); muma a ta agripnii va s-ducã; durnjish tutã dzua, noaptea va u fats agripnii (fig: va u fats cu nisomnu; nu va dornji); fui la agripnjii (nihteryiu); avui agripnjii (nisomnu) aestã noapti

§ agrãpnii/agrãpnie (a-ghrãp-ní-i) sf agrãpnii (a-ghrãp-níĭ) – (unã cu agripnii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

agurliu

agurliu (a-gur-líŭ) adg, adv agurlii (a-gur-lí-i), agurlii (a-gur-líĭ), agurlii (a-gur-líĭ) – tsi easti lugursit ca semnu bun; tsi adutsi tihi; cu tihi; hãirlãtcu, hãirlãtic, ugurliu, uguri
{ro: norocos}
{fr: de bon augure}
{en: auspicious}
ex: frati-nju easti multu agurliu (cu tihi); parãlu dit pita di Ayiu-Vasili easti agurliu (semnu bun, cã va hibã cu tihi anlu tsi yini)

§ ugurliu (u-gur-líŭ) adg ugurlii (u-gur-lí-i), ugurlii (u-gur-líĭ), ugurlii (u-gur-líĭ) – (unã cu agurliu)
ex: vinji ugurliu (cu tihi) tu casa-a mea, nj-njergu lucrili ambar; nu-nj fu ugurlii (bunã, cu tihi) dutsearea la el

§ aguri/agure (a-gú-ri) invar – semnu bun; tihi bunã; (s-hibã) cu tihi; uguri, agurliu, ugurliu, hairlãtica
{ro: cu noroc}
{fr: augure, auspice}
{en: augur, lucky sign}
ex: di cãndu intrã nãsã n casã, lj-njardzi aguri (lucrili lj-si duc ambar); nj-inshi cu stamnili mplini, easti aguri (semnu bun, cu tihi)

§ uguri/ugure (u-gú-ri) invar – (unã cu aguri)
ex: nj-inshi uguri n cali (semnu bun, cu tihi); lj-si featsi uguri (lj-fu semnu bun, lj-ishi trã bunã)

§ ugurlitica (u-gur-lí-ti-ca) adv – s-hibã cu tihi, sãnãtati; s-njargã lucrili mbar; hairlãtica, hairlitca, hairlitica, hairula
{ro: cu noroc!}
{fr: à votre santé!}
{en: to your health!, cheers!}
ex: ugurlitica (cu tihi) s-tsã hibã fapta tsi fats

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

albãnsescu

albãnsescu (al-bãn-sés-cu) vb IV albãnsii (al-bãn-síĭ), albãnseam (al-bãn-seámŭ), albãnsitã (al-bãn-sí-tã), albãnsiri/albãnsire (al-bãn-sí-ri) – mi hiumusescu pristi cariva (tsiva) cu mintea dushmãnoasã tra s-lji fac arãu (s-lu mprad, s-lu vatãm, s-lu fac sclav, etc.); arãvuescu, rãvuescu, nãvãlescu, nãpãdescu, citãsescu, dau iurusi, dau nãvalã
{ro: năvăli}
{fr: fondre, faire invasion, attaquer brusquement}
{en: pounce, rush over, invade, attack}
ex: di cãndu Ali-pãshe albãnsi (lj-bãgã s-arãvueascã shi sã mpradã) pisti hoarili armãneshti din Pindu pri dispuljatslji a lui

§ albãnsit (al-bãn-sítŭ) adg albãnsitã (al-bãn-sí-tã), albãnsits (al-bãn-sítsĭ), albãnsiti/albãnsite (al-bãn-sí-ti) – cari s-ari hiumusitã pristi cariva (tsiva) cu mintea dushmãnoasã tra s-lji facã arãu (s-lu mpradã, s-lu vatãmã, s-lu facã sclav, etc.); pristi cari s-ari hiumusitã cariva; arãvuit, rãvuit, nãvãlit, nãpãdit, citãsit
{ro: năvălit}
{fr: invadé, attaqué brusquement, éparpillé}
{en: pounced, rushed over, invaded, attacked, dispersed}

§ albãnsiri/albãnsire (al-bãn-sí-ri) sf albãnsiri (al-bãn-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu albãnseashti cariva; arãvuiri, rãvuiri, nãvãliri, nãpãdiri, citãsiri
{ro: acţiunea de a năvăli; năvălire}
{fr: action de fondre, de faire invasion, d’attaquer brusquement, d’éparpiller}
{en: action of pouncing, of rushing over, of invading, of attacking, of dispersing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

alcechi/alceche

alcechi/alceche (al-cĭé-chi) sf alcechi (al-cĭéchĭ) – vas cu cari s-misurã grãnili; crinã, acrinã, tãgari, cutlã, shinic, usmac, cuveali, stamboli
{ro: baniţă}
{fr: boisseau}
{en: bushel}
ex: furtia di grãn ari patru alcechi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã

aleg1

aleg1 (a-légŭ) (mi) vb III shi II alepshu (a-lép-shĭu), alidzeam (a-li-dzeámŭ), aleaptã (a-leáp-tã) shi aleapsã (a-leáp-sã), aleadziri/aleadzire (a-leá-dzi-ri) shi alidzeari/alidzeare (a-li-dzeá-ri) –
1: l-ljau un lucru (lu-aspun, ãl scot, ãl bag di-unã parti, etc.) cã mi-arãseashti ma multu (cã easti altã soi, cã easti ahoryea) di alanti lucri;
2: di tuts oaminjlji tsi da votlu (psiflu) (tsi vuteadzã, tsi psifisescu la unã “aleadziri”), ma multsãlj suntu di pãrearea ca un (tsi easti lugursit ma bunlu) s-hibã atsel cari sã-lj pãristiseascã la chivernisi (stat, pulitii, etc.) tu lucrili tsi suntu trã fãtseari;
(expr:
1: mi-aleg (di altsã) = mi-aspun ahoryea di-alantsã (altã soi, ma bunlu, ma mushatlu, ma cumintili, etc.); mi-aspun s-hiu altã soi (di altsã); nu nj-u-aduc cu…;
2: mi-aleg cu aestu lucru = di tuti lucrili tsi-aveam trã alidzeari armash cu aestu lucru;
3: altã nu mi-aleadzi = nu-am altutsiva trã fãtseari dicãt…;
4: aleg hiri (lucri) mintiti = li dizmeastic, li disfac, li dizleg;
5: mardzinea aleadzi = va videm tu soni tsi va si s-facã, tsi apofasi va s-lom)
{ro: alege; (se) diferenţia}
{fr: choisir; élire; (se) distinguer, (se) différencier}
{en: select; elect; distinguish}
ex: cum aledz, acshi culedz; cãti-aleapsim (lom ca ma bunili), li hãrzim; alepshu (u loai cã mi-arisi; icã dghivãsii) unã carti; aushlu s-aleapsi
(expr: armasi) cu alãga-rea; va lu-alidzem (ma multsãlj di noi aspunem cu votlu (psiflu) cã-l lugursim ma bunlu shi-l bãgãm s-hibã) ma marli; lu-aleapsirã cogeabash; adzã easti anlu di cãndu lu-aleapsirã epitrop; stãmãna-aestã s-aleadzi (s-lja apofasea) s-njirdzem la mãnãstir; di soatsãli tuti, tini ti-alidzeai
(expr: ti-aspuneai ahoryea); armãnlu aleadzi; nu mi-aleg
(expr: nu hiu altã soi) di tini; adarã un san la u favru di nu s-alidzea di
(expr: nu puteai s-dzãts cã easti altã soi di, eara dip unã soi cu) sanlu-a aushlui; di tuts el s-aleapsi
(expr: ishi tu padi, s-vidzu ma bunlu, ma gionili) la bãtichii; aleadzi
(expr: diz-measticã) chedinlu aestu cã s-minti; stai s-aleadzim
(expr: s-lu dizligãm) lucrul

§ aleptu1 (a-lép-tu) adg aleaptã (a-leáp-tã), aleptsã (a-lép-tsã), aleapti/aleapte (a-leáp-ti) –1: tsi easti loat (aspus, scos, bãgat di-unã parti) cã easti arãsit ma multu;
2: tsi ari aprucheatã (ãlj si deadirã, ari loatã, la unã aleadziri) ma multili voturi; alepsu; (fig:

1: aleptu = (i) tsi easti altã soi dicãt alantsã; (ii) lucrul cu cari ari armasã cariva (di tuti alanti lucri tsi putea s-li aibã); (iii) (ficior) tsi easti gioni, zveltu sh-mushat; expr:
2: gioni aleptu; aleptul aleptsãlor = ficior multu mushat sh-gioni, aspus di-aradã tu pirmithi ca hilj di-amirã)
{ro: ales; diferenţiat}
{fr: choisi; élu; distingué, beau, différencié}
{en: selected; elected; distinguished}
ex: nj-am un frati gioni, cap di fur aleptu; aleptul a aleptsãlor; aleptsãlj (fig: zveltsãlj, mushatslji) giunari vor niveastã; io featã hiu sh-nu plãngu sh-tini gioni aleptu
(expr: gioni dit pãrmiti, mushat shi zveltu) sh-vershi lãcrinj?

§ alepsu1 (a-lép-su) adg aleapsã (a-leáp-sã), alepshi (a-lép-shi), aleapsi/aleapse (a-leáp-si) – (unã cu aleptu1)

§ aleadziri1/aleadzire (a-leá-dzi-ri) sf aleadziri (a-leá-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aleadzi tsiva i cariva; alidzeari
{ro: acţiunea de a alege; de a (se) diferenţia; alegere}
{fr: action de choisir; d’élire; de (se) distinguer, de (se) différencier; selection, élection}
{en: action of selecting; of electing; of distinguishing; selection, election}

§ alidzeari1/ali-dzeare (a-li-dzeá-ri) sf alidzeri (a-li-dzérĭ) – (unã cu aleadziri1)

§ prialeg (pri-a-légŭ) (mi) vb III shi II prialepshu (pri-a-lép-shĭu), prialidzeam (pri-a-li-dzeámŭ), prialeaptã (pri-a-leáp-tã), pri-aleadziri/prialeadzire (pri-a-leá-dzi-ri) shi prialidzeari/prialidzeare (pri-a-li-dzeá-ri) – multu aleg (ma multu dicãt lipseashti); paraleg
{ro: prea alege}
{fr: trop choisir}
{en: select too much}

§ pri-aleptu (pri-a-lép-tu) adg prialeaptã (pri-a-leáp-tã), prialeptsã (pri-a-lép-tsã), prialeapti/prialeapte (pri-a-leáp-ti) – tsi easti aleptu multu; paraleptu
{ro: ales mult}
{fr: trop choisi}
{en: too much selected}

§ prialeadziri/prialeadzire (pri-a-leá-dzi-ri) sf pria-leadziri (pri-a-leá-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva prialeadzi; prialidzeari, paralidzeari, paraleadziri
{ro: acţiunea de a alege prea mult}
{fr: action de trop choisir}
{en: action of too much selecting}

§ prialidzeari/prialidzeare (pri-a-li-dzeá-ri) sf prialidzeri (pri-a-li-dzérĭ) – (unã cu prialeadziri)

§ paraleg (pá-ra-légŭ) (mi) vb III shi II paralepshu (pá-ra-lép-shĭu), para-lidzeam (pá-ra-li-dzeámŭ), paraleaptã (pá-ra-leáp-tã), paraleadzi-ri/paraleadzire (pá-ra-leá-dzi-ri) shi paralidzeari/paralidzeare (pá-ra-li-dzeá-ri) – (unã cu prialeg)

§ paraleptu (pá-ra-lép-tu) adg paraleaptã (pá-ra-leáp-tã), paraleptsã (pá-ra-lép-tsã), paraleap-ti/paraleapte (pá-ra-leáp-ti) – (unã cu prialeptu)

§ paraleadzi-ri/paraleadzire (pá-ra-leá-dzi-ri) sf paraleadziri (pá-ra-leá-dzirĭ) – (unã cu prialeadziri)

§ paralidzeari/paralidzeare (pá-ra-li-dzeá-ri) sf paralidzeri (pá-ra-li-dzérĭ) – (unã cu prialeadziri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn