|
|
varelã
varelã (va-ré-lã) sf vareli/varele (va-ré-li) – vas mari (di-aradã adrat cu doadzi di lemnu), ma largu tu mesi dicãt la capiti, tu cari s-tsãni yinlu (apa, arãchia, turshiili, etc.); vurelã, vulerã, vãrelji, vuryelã, vozã, buti, talar
{ro: butoi}
{fr: tonneau; baril}
{en: barrel, task}
ex: trapsi yinlu tu varelã
§ vãrelji/vãrelje (vã-ré-lji) sf vãrelj(?) (vã-réljĭ) – (unã cu varelã)
ex: u umplui vãrelja di apã
§ vurelã (vu-ré-lã) sf vureli/vurele (vu-ré-li) – (unã cu varelã)
§ vuryelã (vur-yé-lã) sf vuryeli/vuryele (vur-yé-li) – (unã cu varelã)
ex: loai funea shi vuryelea (varela di apã)
§ vulerã (vu-lé-rã) sf vuleri/vulere (vu-lé-ri) – (unã cu varelã)
ex: hulerã, lea hulerã, gulish yinlu dit vulerã?
§ vozã1 (vó-zã) sf vozã (vó-zã) – (unã cu varelã)
(expr: easti ca nã vozã = easti gras, di-aradã shcurtu sh-cu pãntica mari)
ex: unã vozã (buti) di yin; voza (butea) nu mata ari yin; voza avea trei tserclji cãdzuti; s-featsi cã nã vozã (fig: featsi pãntica mari)
brãn3
brãn3 (brắnŭ) sn brãni/brãne (brắ-ni) – fashã di metal suptsãri sh-lungã (ca unã curauã) tsi s-bagã deavãrliga di-unã varelã (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptã); forma di nel tsi u ari un lucru arucutos; bãrnu, tserclju, tserchiu, stipari, rucoci, vãrãguts, ghirgal;
(expr: cãti brãni ma multi-lj badz a butiljei, ahãntu ma sãnãtoasã s-fatsi = cu cãt ma multu-l strãndzi, lu-avinj pri cariva, cu-ahãt ma multu si nvãrtushadzã)
{ro: cerc}
{fr: cercle, cerceau}
{en: circle}
ex: tsi cã nu-i greauã, brãni poartã noauã (angucitoari: butea); cãti brãni ma multi lj-badz a butiljei, ahãntu ma sãnãtoasã s-fatsi
§ bãrnu3 (bắr-nu) sn bãrni/bãrne (bắr-ni) – (unã cu brãn3)
buti1/bute
buti1/bute (bú-ti) sf buts (bútsĭ) – vas mari (di-aradã adrat cu doadzi di lemnu), ma largu tu mesi dicãt la capiti, tu cari s-tsãni yinlu (apa, arãchia, turshiili, etc.); varelã, vurelã, vulerã, vãrelji, vuryelã, vozã, talar; butin, bãtin, putinã;
(expr: cãti brãni ma multi-lj badz a butiljei, ahãntu ma sãnãtoasã s-fatsi = cu cãt ma multu-l strãndzi, lu-avinj pri cariva, cu-ahãt ma multu si nvãrtushadzã)
{ro: butoi}
{fr: barrique, tonneau}
{en: barrel, cask}
ex: tsi cã nu i greauã, brãni poartã noauã (angucitoari: butea); tu-unã buti sunt turnati shi tut sta neamisticati (angucitoari: oulu); nã buti (varelã) mplinã cu apã; curã yinlu ditu buti (vurelã); si-nj curã tutã butea (voza); avea tsilarlu mplin cu buts mãri di yin sh-di-arichii; altsã adarã ayinjli shi altsã stricoarã butsli
§ butar (bu-tárŭ) sm butari (bu-tárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi buts
{ro: dogar}
{fr: tonnelier}
{en: cooper}
ex: butarlji, atselj tsi fac buts
§ butin (bú-tinŭ) sn butini/butine (bú-ti-ni) – vas mari, di-aradã adrat cu doadzi di lemnu tsãnuti deavãrliga cu tsercljuri di tiniche (ma largu tu capitlu di nghios), tu cari s-tsãni (shi s-bati) laptili (s-tsãni cashlu, turshiili, apa, etc.); bãtin, putinã; talar, buti, vozã, varelã, vurelã, vulerã, vãrelji, vuryelã
{ro: putină, budăi}
{fr: baratte}
{en: churn, cask, barrel}
§ butinel (bu-ti-nélŭ) sn butineali/butineale (bu-ti-neá-li) – butin njic, butinjor, tãlãrici, tãlãric
{ro: putină mică}
{fr: petit baratte}
{en: small cask, small barrel}
§ butinjor (bu-ti-njĭórŭ) sn butinjoari/butinjoare (bu-ti-njĭŭá-ri) – (unã cu butinel)
§ bãtin (bắ-tinŭ) sn bãtini/bãtine (bắ-ti-ni) – (unã cu butin)
ex: bãtinlu lja sh-tut bati; bãtinlu earã lu-umpli
§ putinã (pú-ti-nã) sf putini/putine (pú-ti-ni) – (unã cu butin)
doagã2
doagã2 (dŭá-gã) sf dodz (dódzĭ) shi doadzi/doadze (dŭá-dzi) – scãndurã strimtã sh-niheamã ncusuratã cu cari s-fac talarli (vozãli, varelili)
{ro: doagă}
{fr: douve}
{en: stave}
ex: doaga di buti s-arupsi; buti cu dodz di cãstãnj; deadi talarlu di-lj streasi doadzili
§ dugar (du-gárŭ) sm dugari (du-gárĭ) – omlu tsi fatsi dodz shi talari (vozi, vareli)
{ro: dogar}
{fr: tonnelier}
{en: cooper}
§ dugãrii/dugãrie (du-gã-rí-i) sf dugãrii (du-gã-ríĭ) – tehnea-a dugarlui; loclu iu s-fac i s-vindu doadzili di talar
{ro: dogărie}
{fr: tonnellerie}
{en: cooperage, cooper’s shop}
§ dudzescu (du-dzés-cu) vb IV dudzii (du-dzíĭ), dudzeam (du-dzeámŭ), dudzitã (du-dzí-tã), dudziri/dudzire (du-dzí-ri) – (varela, talarlu) lj-si fac dodzli lãrdzi (di uscãciuni, lj-si lãrdzescu, lj-si disfac shi lj-es dodzli)
{ro: dogi}
{fr: défoncer, fêler (tonneau)}
{en: stave (barrel)}
ex: uscãciunea dudzeashti talarli; s-dudzi butea cã u-agudi multu soarili
§ dudzit (du-dzítŭ) adg dudzitã (du-dzí-tã), dudzits (du-dzítsĭ), dudziti/dudzite (du-dzí-ti) – (talar) tsi-lj si lãrdzirã dodzli (di uscãciuni)
{ro: dogit}
{fr: défoncé, fêlé (tonneau)}
{en: staved (barrel)}
§ dudziri/dudzire (du-dzí-ri) sf dudziri (du-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un talar dudzeashti
{ro: acţiunea de a dogi}
{fr: action de défoncer, de fêler (tonneau)}
{en: action of staving (barrel)}
mushmuljeu
mushmuljeu (mush-mu-ljĭéŭ) sm mushmuljei (mush-mu-ljĭei) – pom di grãdinã cu truplu-analtu (cari fatsi lilici mãri, albi shi yimishi tsi s-mãcã, dultsi-acri, ca purnili); muzmuljeu, sorbu(?), crush, bracean
{ro: moşmon, moşmol}
{fr: néflier}
{en: medlar (tree)}
§ muzmuljeu (muz-mu-ljĭéŭ) sm muzmuljei (muz-mu-ljĭei) – (unã cu mushmuljeu)
§ mushmoalã (mush-mŭá-lã) sf mushmoali/mushmoale (mush-mŭá-li) – yimisha faptã di mush-muljeu; mushmulã, mãshmulã, muzmulã; soarbã(?); (fig: mush-moalã (adg invar) = (i) featã i muljari, njicã sh-groasã, tsi sh-u-adutsi cu unã varelã; (ii) shiret, shãret, cumalindru, hitru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi)
{ro: moşmoană, moşmoală}
{fr: nèfle}
{en: medlar (fruit)}
ex: vindi mushmoali; a s-mi vedz ahtari mushmoalã (fig: groasã ca unã varelã) shi apusã; tsi mush-moalã (fig: ponirã) eshti
§ mushmulã (mush-mú-lã) sf mushmu-li/mushmule (mush-mú-li) – (unã cu mushmoalã)
§ mãshmulã (mãsh-mú-lã) sf mãshmuli/mãshmule (mãsh-mú-li) – (unã cu mushmoalã)
§ muzmulã (muz-mú-lã) sf muzmu-li/muzmule (muz-mú-li) – (unã cu mushmoalã)
plãscãnescu
plãscãnescu (plãs-cã-nés-cu) vb IV plãscãnii (plãs-cã-níĭ), plãs-cãneam (plãs-cã-neámŭ), plãscãnitã (plãs-cã-ní-tã), plãscãni-ri/plãscãnire (plãs-cã-ní-ri) – lu-aspargu un lucru (cu puteari shi multi ori cu vrondu) sh-fac s-ansarã cumãts dit el; (un lucru) creapã sh-cumãts dit el ansar cu puteari (di agudiri sãnãtoasã, di umflari multã, di cãldurã i arcoari, etc.); crep, aspargu, arup, cãrtsãnescu, disic, etc.; (fig:
1: plãscãnescu = (i) fac un vrondu mari (cu darea n plascu, cu bãtearea di pãlnji tra s-aspun cã mi-arãseashti un lucru, cu aminarea di tufechi, cu aprindearea di bãruti, cu agudirea-a unui lucru tra s-lu fac s-creapã, cu zdupunirea a lucrului tu-un loc, etc.); expr:
2: l-plãscãnescu (tu arãu, hauã, filichii, etc.) = lu-aruc, l-fac s-intrã iuva, l-pingu cu zorea (tu-arãu, hauã, filichii, etc.);
3: plãscãnescu di seati, di foami, di inati, di plãngu, etc. = nj-easti multã seati, foami, inati, etc. (“mor, crep” di seati, di foami, di inati), am multã inati, plãngu multu di multu, etc.;
4: lj-plãscãneashti hearea (di zdupuniri, di inati, etc.) = (di zdupuniri, di inati, etc.) easti faptu s-aducheascã cã va moarã;
5: plãscãnescu di-arãdeari (di plãndzeari) = dinapandiha, nchisescu s-arãd (s-plãngu) cu grohuti; mi-arup di-arãdeari (di plãndzeari);
6: lj-plãscãnescu unã pliscutã (clutsatã) = lj-dau (lj-cãrtsãnescu) unã pliscutã (clutsatã, etc.) sãnãtoasã, di-aradã cu-un vrondu mari)
{ro: plezni, exploda, crăpa, etc.}
{fr: crever; craquer, rendre un son (donner un coup, détonner), etc.}
{en: burst; explode, detonate, etc.}
ex: va-l dau puponjlu di padi, s-plãscãneascã (s-creapã, si s-facã cumãts); plãscãni (cripã shi s-featsi cumãts) un vurculac; arsi-arsi sh-cãndu plãscãni (cripã) nãoarã, pãnã n Poli s-avdzã; s-crechi shi s-plãscãneshti, cãndu tsã si dutsi strãmbu; plãscãnirã (fig: bãturã cu vrondu) pãlnjili; am s-ti plãscãnescu (fig: s-ti-aruc) tu trap; plãscãnea-lj unã (fig: dã-lj unã pliscutã, un bush) n cap; eapa-lj plãscãni nã clutsatã, cã lj-ascãpirarã ocljilj; lj-plãscãni (fig: lj-deadi) unã sh-bunã; plãscãni di inati (lu-acãtsã multu inatea, cripã di inati); tsi plãscãneshti (tsi-u zdupuneshti) ashi usha?; Dumnidzã plãscãni (deadi, agudi) cu ciumaga nãoarã di padi; plãscãneashti (fig: bati pãlnjili) cu mãnjli; plãscãni (fig: aminã) unã tufechi; plãscãnirã (fig: bãturã) pãlnjili; tufechea-al Toli plãscãni surdã (fig: featsi un vrondu surdu cãndu u-aminã); s-plãscãneascã di plãngu
(expr: s-plãngã dipriunã) shi s-nu lu nvets mbratsã njiclu; s-tsãnu cãtu s-tsãnu di arãdeari, ma tu soni, cara deadi di plãscãni nãoarã, s-lishinã; l-zdupuneashti mpadi, di-lj plãscãni hearea dit nãs; plãscãneashti fleaca-a foclui; ãlj yinea foc, sã s-da di padi, s-plãscãneascã trã glãrimea tsi fatsi; cãrveljli di pãni li plãscãneashti (li-arucã, li bagã) tu cireap; mi-acãtsarã sh-mi plãscãnirã (mi bãgarã, mi-arcarã, mi ncljisirã) tu zãndani
rucoci
rucoci (ru-cócĭŭ) sn rucoaci/rucoace (ru-cŭá-ci) –
1: mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi tsi s-acljamã chentru;
2: unã fashã suptsãri sh-lungã (ca unã curauã) di metal tsi s-bagã deavãrliga di-unã varelã (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptã); tserclju, tserchiu, stipari, vãrãguts, ghirgal, aroatã, roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, furcutash, chirseni, soir, tãrcol
{ro: cerc}
{fr: cercle}
{en: circle}
sãcã
sãcã (sã-cắ) sm sãcadz (sã-cádzĭ) – vas mari shi ahãndos (unã soi di varelã multi ori ncãrcatã pi-unã amaxi), cu cari s-purta apã di beari tu chirolu-atsel veclju; vas ma lungu, di-aradã di lemnu sh-fãrã cãpachi; cuvatã
{ro: saca, covată}
{fr: écuelle, auge}
{en: bowl, trough}
§ sãcãgi (sã-cã-gí) sm sãcãgeadz (sã-cã-gĭádzĭ) – omlu tsi poartã apã cu sãcãlu, di-aradã, s-u vindã la oaminj, di casã-casã
{ro: sacagiu, omul care în trecut purta apă cu “săcă”}
{fr: l’homme qui porte de l’eau avec le “sãcã”}
{en: man who carries water with the “sãcã”}
talar
talar (tá-larŭ) sn talari/talare (tá-la-ri) – vas mari, tu cari s-tsãni di-aradã cash (turshii, apã, etc.), adrat di doadzi di lemnu tsãnuti deadun mproasti cu tsercljuri di tiniche bãgati deavãrliga di eali (ma largu tu capitlu di nghios, ma poati s-hibã sh-ma largu tu mesi); buti, vozã, varelã, vurelã, vulerã, vãrelji, vuryelã; butin, bãtin, putinã;
(expr: easti (s-fatsi) cãt un talar = easti (s-fatsi) multu gras, mari sh-gros ca un talar)
{ro: putină}
{fr: tonneau a gueule bée, baratte}
{en: cask, barrel, churn}
ex: capiti tãljati shi tu puts arcati (angucitoari: talarlu cu veardzã); un puts cu capiti tãljati (angucitoari: talarlu cu veardzã); si zburã la unã furnã, s-poartã apã cu talarlu; tsãnea fluriili tu-un talar; va mutreascã s-intrã prit pãlãtiri shi va s-cadã tu talar; pusputeashti cu mãna, da di talari
§ talari (tá-la-ri) sm talari (tá-larĭ) – (unã cu talar)
ex: s-badz tu udaea cu yisteari doi talari cu cãtrani mplinj; Aestu li tsãnea fluriili tu-un talari; trag, scot furlu dit talari; s-bãgats nãuntru un talari di cãtrani; dipusi, ma tu loc di pãradz, s-aflã tu talarli cu cãtrani
§ talur (tá-lurŭ) sn taluri/talure (tá-lu-ri) – (unã cu talar)
ex: talurlu di moari putridzã; s-featsi cãt un talur
(expr: si ngrãshe multu)
§ tãlãrici (tã-lã-rícĭŭ) sn tãlãrici/tãlãrice (tã-lã-rí-ci) – talar njic; tãlãric, butinel, butinjor
{ro: putină mică}
{fr: petit “talar”}
{en: small “talar”}
ex: sade un tãlãrici (talar njic) di cash nj-armasi
§ tãlãric (tã-lã-rícŭ) sn tãlãritsi/tãlãritse (tã-lã-rí-tsi) – (unã cu tãlãrici)
§ ntalãr (ntá-lãrŭ) vb I ntãlãrai (ntã-lã-ráĭ), ntãlãram (ntã-lã-rámŭ), ntãlãratã (ntã-lã-rá-tã), ntãlãra-ri/ntãlãrare (ntã-lã-rá-ri) – bag lucri di mãcari (pipiryei, verdzu, turshii, cash, etc.) tu talarlu cu armirã tra s-li am ti earnã
{ro: pune în putina cu saramură}
{fr: mettre des choses (à manger) dans le tonneau avec de la saumure}
tserclju
tserclju (tsér-cljĭu) sn tserclji (tsér-clji) shi tsercljuri (tsér-cljĭuri) –
1: mardzinea-a unui lucru gurguljitos (arucutos, stronghil) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi tsi s-acljamã chentru; forma di nel tsi u ari un lucru arucutos (stronghil);
2: lucru arucutos (stronghil) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.);
3: unã fashã di metal suptsãri sh-lungã (ca unã curauã) tsi s-bagã deavãrliga di-unã varelã (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptã); tserchiu, stipari, rucoci, vãrãguts, ghirgal, aroatã, roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, furcutash, chirseni, soir, tãrcol;
(expr: cap cu tserclju = cap cu minti, cu giudicatã sãnãtoasã, cu caplu ligat, etc.)
{ro: cerc}
{fr: cerceau, cercle}
{en: hoop, circle}
ex: nu s-fatsi tserclju (ghirgal, aroatã) di lemnu-uscat; tserclju, di surtsel, s-fatsi?; s-ashtirnurã tserclju (ca un ghirgal, nel) deavãrliga; tsercljuri, tsercljuri shadi luna; furã capiti cu tserclju (fig: cu minti, cu giudicatã bunã, cu sicarã)
§ tserchiu (tsér-chĭu) sn tserchi (tsér-chi) shi tserchiuri (tsér-chĭuri) – (unã cu tserclju)
ex: s-agioacã cu un tserchiu
§ ntsircljedz (ntsir-cljĭédzŭ) vb I ntsircljai (ntsir-cljĭáĭ), ntsircljam (ntsir-cljĭámŭ), ntsircljatã (ntsir-cljĭá-tã), ntsircljari/ntsircljare (ntsir-cljĭá-ri) – fac (bag) un tserclju deavãrliga-a unui lucru; anvãrlighedz tsiva cu-un tserclju (di metal, di cheali, cu-un gardu, etc.); lu ncljid un lucru di tuti pãrtsãli; aduc ascheri anvãrliga di-un loc (hoarã, cãsãbã, etc.) shi nu-alas vãrnu ta s-intrã i s-easã; tsircljedz, ntserclju, nvãrlighedz, nvãrlig, anvãrlig, anvãrig, anvãrlighedz, ncurpiljedz, ãncurpiljedz, ncrupiljedz, tsingu
{ro: încercui, împrejmui}
{fr: cercler, entourer, cerner, assiéger}
{en: surround, enclose, encircle, to lay siege}
ex: s-nu nã ntsircljadzã diznou; treidzãts di niferi tra si ntsircljadzã hoara; un dor lji ntsirclje inima
§ ntserclju (ntsér-cljĭu) vb I ntsircljai (ntsir-cljĭáĭ), ntsircljam (ntsir-cljĭámŭ), ntsircljatã (ntsir-cljĭá-tã), ntsircljari/ntsircljare (ntsir-cljĭá-ri) – (unã cu ntsircljedz)
vãrelji/vãrelje
vãrelji/vãrelje (vã-ré-lji) sf – vedz tu varelã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: varelã