DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

avuzescu

avuzescu (a-vu-zés-cu) vb IV avuzii (a-vu-zíĭ), avuzeam (a-vu-zeámŭ), avuzitã (a-vu-zí-tã), avuziri/avuzire (a-vu-zí-ri) –
1: mi min pri apã (i sum apã) cu minãri (vãrtoasi) di mãnj shi di cicioari sh-caftu si stau tu apã shi s-nu mi nec;
2: (cu-unã parti di trup sum apã sh-cu minãri slabi di mãnã shi cicioari i fãrã minãri dip) caftu s-mi tsãn, s-nu mi-afundu tu apã shi s-nu mi nec; fac un lucru sã sta i s-curã pri fatsa-a apãljei;
3: cu lupãtsli fac unã varcã si s-minã pri apã; lupãtedz (unã varcã); anot, not, amplãtescu, mplãtescu
{ro: înota, pluti, vâsli}
{fr: nager, surnager, flotter, ramer}
{en: swim, float, overfloat, row (boat)}

§ avuzit (a-vu-zítŭ) adg avuzitã (a-vu-zí-tã), avuzits (a-vu-zítsĭ), avuziti/avuzite (a-vu-zí-ti) – (lucru, varcã) tsi sta (i ari stãtutã) niminat pri apã; (om) tsi s-ari minatã cu mãnjli shi cicioarli pri apã; (lucru, varcã) tsi sta (i ari stãtutã) niminat, i s-ari minatã pri apã; anutat, nutat, amplãtit, mplãtit
{ro: înotat, plutit, vâslit}
{fr: nagé, surnagé, flotté, ramé}
{en: swum, floated, overfloated, rowed (boat)}

§ avuziri/avuzire (a-vu-zí-ri) sf avuziri (a-vu-zírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva avuzeashti; anutari, nutari, amplãtiri, mplãtiri
{ro: acţiunea de a înota, de a pluti, de a vâsli}
{fr: action de nager, de surnager, de flotter, de ramer}
{en: action of swimming, of floating, of over-floating, of rowing (boat)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãic

cãic (cã-ícŭ) sn cãicuri (cã-í-curĭ) – varcã lungã, lishoarã shi suptsãri, cu dauãli capiti niheamã ma-analti di trup, cari poati s-aibã sh-dauã catardzi; cãicã, cãichi, caicã, shaicã, varcã
{ro: caic}
{fr: bateau}
{en: small boat}
ex: suti sh-njilji di cãicuri (vãrtsi) imna pi balta di sãndzi

§ cãicã (cã-í-cã) sf cãitsi/cãitse (cã-í-tsi) – (unã cu cãic)

§ cãichi/cãiche (cã-í-chi) sf cãichi (cã-íchĭ) – (unã cu cãic)
ex: mi dush cu cãichea di-alantã parti a laclui

§ caicã1 (ca-í-cã) sf caitsi/caitse (ca-í-tsi) – (unã cu cãic)
ex: tricum tu caicã (varcã)

§ shaicã (shĭáĭ-cã) sf shaitsi/shaitse (shĭáĭ-tsi) – unã soi di cãravi njicã sh-lishoarã tsi poati s-poartã mash putsãnã lumi sh-trã putsãn chiro, tsi s-minã pri apã cu lupãts, pãndzã i motor (cu gaz); varcã, cãic, cãicã, cãichi, luntri, lãndurã, cãravi, cãradi, ghimii, ghemii
{ro: barcă}
{fr: barque}
{en: small boat}

§ cãicci (cã-ic-cí) sm cãicceadz (cã-ic-cĭádzĭ) – atsel tsi cãrteashti (fatsi) cãiclu s-minã (cu lupãtsli i cu pãndzili); caicci, vãrcãgi, varcagi
{ro: caicciu}
{fr: batelier}
{en: boatman, boatwoman}

§ caicci (ca-ic-cí) sm caicceadz (ca-ic-cĭádzĭ) – (unã cu cãicci)

§ cãiccilãchi/cãiccilãchi (cã-ic-ci-lắ-chi) sf cãiccilãchi (cã-ic-ci-lắchĭ) – tehnea-a atsilui tsi fatsi shi vindi cãitsi; tehnea di cãicci, atsel tsi shtii s-li cãrteascã (s-li minã) cãitsili pri apã
{ro: meseria de caicciu; construcţia sau vânzarea de caicuri}
{fr: métier de batelier; construction ou vente des bateaux}
{en: boatman’s profession; maker or seller of boats}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cangi1/cange

cangi1/cange (cán-gi) sf cãngi (cắn-gi) – shcop lungu shi suptsãri cu un cãrlig di her tu-un capit adrat maxus tra s-acats lucri di diparti (ca unã varcã, bunãoarã i ca oai di cicior) shi s-li tradz cãtrã tini i s-li pindzi diparti di tini; prãjinã lungã shi suptsãri tsi ari unã soi di cãnistrã tu-un capit tra s-poatã omlu s-adunã poami di pi pom cãndu suntu multu nsus; cãrlig, cãnistrã; (fig: cangi = inati, hulii, amãnii, turbari, etc.)
{ro: cange, cârlig}
{fr: croc, grappin}
{en: hook}
ex: lu-acãtsã cu cangea (cãrliglu); mi-acãtsã cangea (fig: inatea); loai cu cangea (shcoplu cu cãnistra) tuti gortsãli; cu cãngili (cãrlidzli) lu scoasirã dit baltã

§ cãngichi (cãn-gí-chi) sf cãngichi (cãn-gíchĭ) – (unã cu cangi1)
ex: tsãneam cãti unã cãngichi

§ cãngic (cãn-gícŭ) sn cãngitsi/cãngitse (cãn-gí-tsi) –
1: cangi njicã; cãrlig njic; cinghelj njic;
2: cioc njic
{ro: cinghel mic, ciocănel}
{fr: petit croc, petir marteau}
{en: small hook, small hammer}
ex: scoasi dit top cu cãngiclu (cangea njicã), nealili shi alanti lugurii di bãcãri; lu nvitsã s-lja un cãngic (cioc njic) tsi s-facã itsido cu el; lã deadi unã cu cãngiclu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         vedz: cãngiclu

ghimii/ghimie

ghimii/ghimie (ghi-mí-i) sf ghimii (ghi-míĭ) – vas mari (cãravi) tsi s-minã pi-amari cu pãndzili acãtsati di catardzi sh-pimti di vimtu; vas njic (cãravi njicã sh-lishoarã, soi di cãichi) tsi poartã putsãnã dunjai sh-trã putsãn chiro, tsi s-minã pri apã cu lupãts, pãndzã i motor (cu gaz); ghemii, cãravi, cãradi, catrig, catreg, catric, lãndurã, luntri, varcã, cãichi, shaicã, nai;
(expr: canda-lj si nicarã ghimiili = easti multu nvirinat, nu-aspuni ghini, cã ari pãtsãtã tsiva)
{ro: corabie; barcă}
{fr: bâtiment, navire, vaisseau; barque}
{en: ship, vessel, galley, small boat}
ex: s-veadi tsi ghimii, tsi cãravi au vinjitã la schelã; cu ghimia nã dusim la mãnãstirea di naparti di baltã

§ ghemii/ghemie (ghĭe-mí-i) sf ghemii (ghĭe-míĭ) – (unã cu ghimii)

§ ghimigi (ghi-mi-gí) sm ghimigeadz (gi-mi-gĭádzĭ) – omlu tsi fatsi ghimia ta si s-minã pri apã, vãrcãgi, varcagi, cãicci
{ro: luntraş}
{fr: batelier}
{en: boatman}
ex: ghimigilu nu vru s-aproachi tuts cãts vrea s-intrã tu ghimii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

luntri/luntre

luntri/luntre (lún-tri) sf luntri (lún-tri) – unã soi di cãravi njicã tsi s-minã pi apã cu lupãts i pãndzi; varcã, shaicã, cãic, cãicã, cãichi, lãndurã, cãravi, cãradi, ghimii, ghemii, nai
{ro: luntre}
{fr: barque}
{en: small boat}

§ lãndurã2 (lắn-du-rã) sf lãnduri (lắn-durĭ) – (unã cu luntri)
ex: nã dusim la pãnãyir cu lãndura (varca); dzatsi lãnduri mplini nchisirã adzã tahina

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lupatã

lupatã (lu-pá-tã) sf lupãts (lu-pắtsĭ) – hãlati faptã di-unã ploaci njicã (de her, lemnu, etc. niheamã nduplicatã), acãtsatã di-unã coadã lungã, cu cari omlu lja dit un loc tsarã (chitritseali, cãrbunj, etc.) sh-u-arucã tu altu loc;
(expr:
1: lupatã di foc = lupata cu cari s-tradzi jarlu dit foc, cu cari s-minteashti foclu;
2: lupatã di cireap; lupata-a cireaplui = lupata cu cari s-bagã pãnea tu cireapurli dit horli di-aoa sh-un chiro;
3: lupata di varcã; lupata di la lãndurã = lupata cu cari s-tradzi apa tra si s-facã varca si s-minã;
4: sapã sh-lupatã = moartea;
5: di sapã sh-lupatã vãrã nu ascapã = nu-ascapã vãr di moarti;
6: mash sapa sh-lupata va lu ndripteadzã = mash cu moartea va s-facã bun;
7: di un lemnu fats sh-crutsi sh-lupatã = cu idyiul lucru pots s-fats bun, ma pots s-fats sh-arãu;
8: cu lupata s-curã neaua din cali = ca s-lu fatsi ghini un lucru lipseashti s-lu fats cu-unã hãlati tsi-lj si uidiseashti)
{ro: lopată}
{fr: pelle}
{en: shovel}
ex: pindzi nãoarã pravatos cu lupata; tsara scoasã cu lupãts; dit cireap pãnea u scutem cu lupata; loai lupata di varcã tu mãnã

§ lupãtar (lu-pã-tárŭ) sm lupãtari (lu-pã-tárĭ) – lucrãtor cu lupata; atsel cari fatsi i vindi lupãts; atsel tsi fatsi cu lupata si s-minã varca
{ro: lopătar}
{fr: homme qui travaille avec la pelle; celui qui vend des pelles; fabricant de pelles}
{en: man who shovels something; shovel maker or seller}

§ lupãtedz (lu-pã-tédzŭ) vb I lupãtai (lu-pã-táĭ), lupãtam (lu-pã-támŭ), lupãtatã (lu-pã-tá-tã), lupãtari/lupãtare (lu-pã-tá-ri) – cu lupãtsli tsi li bag tu apã tra s-u pingu (trag), fac unã varcã si s-minã; dau cu lupata (s-fac unã groapã, s-aruc cãrbunj tu foc, etc.); avuzescu
{ro: vâsli, lopăta, da cu lopata}
{fr: ramer, pelleter}
{en: row (boat), paddle (canoe), shovel}
ex: lupãta tuts cu puteari; patru lupãta shi un tsãnea dumeea

§ lupãtat (lu-pã-tátŭ) adg lupãtatã (lu-pã-tá-tã), lupãtats (lu-pã-tátsĭ), lupãtati/lupãtate (lu-pã-tá-ti) – (varca) tsi easti minatã di om cu lupãtsli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn