DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

burduljac

burduljac (bur-du-ljĭácŭ) sm burduljats (bur-du-ljĭátsĭ) – prici tsi sh-u-adutsi cu un shoaric cu arpiti, tsi bãneadzã cu bumbãrats, bubulits, mushti, etc., tsi sta dzua prit locuri ascumti, scutidoasi sh-azboairã di-aradã noaptea; pulj di noapti; nihtiridã, nihtire, bubureac, dobruljac, dubruljac, dubãrac;
(expr: oclji di burduljats = oclji ca ishits dit cafcalã, cãtã nafoarã)
{ro: liliac (animal)}
{fr: chauve-souris}
{en: bat}
ex: unã soi di dubruljac, burduljac, pulj a noaptiljei cari s-cljamã “vampir” (vombir)

§ dubruljac (du-bru-ljĭácŭ) sm dubruljats (du-bru-ljĭátsĭ) – (unã cu burduljac)

§ dobruljac (do-bru-ljĭácŭ) sm dobruljats (do-bru-ljĭátsĭ) – (unã cu burduljac)

§ bubureac (bu-bu-reácŭ) sm buburets(?) (bu-bu-rétsĭ) – (unã cu burduljac)

§ dubarac (du-ba-rácŭ) sm dubarats (du-ba-rátsĭ) – (unã cu burduljac)

§ dubãrac (du-bã-rácŭ) sm dubãrats (du-bã-rátsĭ) – (unã cu burduljac)
ex: spuni aushaticlu cã shoaritslji cari mãcã anafurã s-fac dubãrats; avea ocljilj di dubãrats (ca ishits dit cafcalã)

§ dubãrljac (du-bãr-ljĭácŭ) sm dubãrljats (du-bãr-ljĭátsĭ) – (unã cu burduljac)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

carcandzal

carcandzal (car-cán-dzalŭ) sm carcandzalj (car-cán-dzaljĭ) –
1: un drac cari, dupã pistipsirli-a laolui, s-aspuni noptsãli di dupã Crãciun pãnã tu dzua di Buboati (Bubuteadzã, Pãtigiuni); car-calandzu, caracandzu, calacandzu, drac, darac, demun, dyeavul, sãtãnã, shaitan, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.;
2: unã soi di vombir dit pãrmitili dit lao, cari nu-ari moarti (sh-easi tu lumi mash noaptea dit murmintsã) sh-bãneadzã mash cu sãndzili tsi-l sudzi di la oaminj;
(expr: ca carcandzal (draclu) si nhidzi = s-dutsi prit tuti locurli, s-ameasticã tu tuti lucrili)
{ro: diavol care, după credinţa populară coboară pe pământ nopţile dintre Crăciun şi Bobotează; vampir}
{fr: diable qui, d’après la croyance populaire, séjourne sur la terre à partir de Noël jusqu’á l’Epiphanie; sorte de vampir ou de loup-garou}
{en: devil who spends on earth the nights between Christmas and Epiphany; vampire}
ex: daratslji di carcandzalj!; lj-talji calea un carcandzal (vombir) di darac; eara patrudzãtsiun di carcandzalj, di furi; tuts dratslji sh-carcandzaljlji ca-arina shi ca spruna agiumsirã aclo

§ carcalandzu (car-cá-lan-dzu) sm carcalandzã (car-cá-lan-dzã) – (unã cu carcandzal)

§ caracandzu (ca-ra-cán-dzu) sm caracandzã (ca-ra-cán-dzã) – (unã cu carcandzal)

§ calacandzu (ca-la-cán-dzu) sm calacandzã (ca-la-cán-dzã) – (unã cu carcandzal)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghioa

ghioa (ghĭo-á) cong – canda, taha, nj-si pari cã, parcã, poati cã, nai putsãn, ghioai, ghioam, ghioea, ghioeam, am, mena
{ro: doar}
{fr: on dirait que, peut être que, (tout) au moins}
{en: maybe, perhaps, only, but, at least, etc.}
ex: si stridz cã ghioa yeaturlu, yini

§ ghioam (ghĭo-ámŭ) cong – (unã cu ghioa)
ex: altu drac, ghioam (canai) cama mastur; ghioam suntu vampiri; ghioam (cã ea) dormu greu

§ ghioai/ghioae (ghĭo-á-i) cong – (unã cu ghioa)

§ ghioea (ghĭo-ĭá) cong – (unã cu ghioa)
ex: ghioea (canda, taha), mi didesh pi ghini

§ ghioeam (ghĭo-ĭámŭ) cong – (unã cu ghioa)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vombir

vombir (vóm-birŭ) sm, sf vombirã (vóm-bi-rã) shi voambirã (vŭám-bi-rã), vombiri (vóm-birĭ), vombiri/vombire (vóm-bi-ri) shi voambiri/voambire (vŭám-bi-ri) – hiintsã (om) dit pãrmitili dit lao, cari nu-ari moarti (sh-easi tu lumi mash noaptea dit murmintsã) sh-bãneadzã mash cu sãndzili tsi-l sudzi di la oaminjlji yii; njic cari (tu pãrmitili dit lao) nu s-ari pãtidzatã shi s-featsi, dupã moarti, unã-ahtari hiintsã; vampir, vãrcolac, vurcolac, vurculac;
(expr:
1: easti un vombir = easti un om multu-arãu, ca un vombir!;
2: suptu di vombiri = tsi easti multu slab; tsi ari slãghitã multu)
{ro: vampir}
{fr: vampire; enfant non baptisé et devenu après sa mort un vampire}
{en: vampire; child who has not been baptised and who became, after death, a vampire}
ex: atsel easti vombir shi-sh mãcã pãrintsãlj; ca suptu di vombiri; na iu lã s-featsi un njic shi atsel s-hibã featã vombirã!; amãyili ali vombiri nu s-acãtsa di nãs; sh-arcã ocljilj pri vombira tsi durnja tu sãrmãnitsã; lj-vinji a lui ergu, cã vombira va li-adrã tuti aesti lãets; va mi chearã cãtsaua di vombirã; featã s-hibã shi las s-hibã voambirã (fig: arauã ca un vombir); tsi vombir (fig: arã, ca un vombir) ficior ari!

§ vampir (vam-pírŭ) sm, sf vampirã (vam-pí-rã), vampiri (vam-pírĭ), vampiri/vampire (vam-pí-ri) – (unã cu vombir)

§ vumbirlãchi (vum-bir-lắ-chi) sf vumbirlãchi (vum-bir-lắchĭ) – harea tsi-l fatsi pri cariva s-hibã un vombir; (fig: vumbirlãchi = harea tsi-l fatsi un om tra s-hibã multu-arãu; purtarea tsi u-ari un om vombir)
{ro: atitudine de vampir}
{fr: action ou attitude qui charactérise un “vombir”; méchanceté}
{en: character of a “vombir”; wickedness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vurcolac

vurcolac (vur-có-lacŭ) sm vurcolats (vur-có-lats) – hiintsã dit pãrmitili dit lao, cari nu-ari moarti (sh-easi tu lumi mash noaptea dit murmintsã) sh-cari bãneadzã mash cu sãndzili tsi-l sudzi di la oaminj; hiintsã dit pãrmiti tsi laolu pistipseashti cã easti un suflit di om mortu, tsi s-toarnã tu loc shi s-aspuni la oaminj; mostru (lamnji) dit pãrmiti tsi ari truplu di nãpãrticã sh-peani cu cari-azboairã; vãrcolac, vãrculac, vurculac, vombir, vampir, lamnji; (fig: vurcolac (vur-có-lacŭ) adg vurcolacã (vur-có-la-cã), vurcolats (vur-có-lats), vurcolatsi/vurcolatse (vur-có-la-tsi) – (om) tsi easti multu-arãu (ca un vombir!); expr:
2: oclji di vurcolac = oclji nidurnjits;
3: si scoalã ca un vurcolac = si scoalã multu di tahina, tu hãryii, cu noaptea n cap)
{ro: vampir, vârcolac}
{fr: vampire; dragon}
{en: vampire; dragon}
ex: cu dintsãlj ca sãchi shi cu ungljili ca vurcolac, cã insush vurcolaclu eara; s-ti fats vurcolac (vombir) dupã moarti; l-aspusi nã casã di vurcolac, iu vãrã nu cãlca; eara cãtrã njadzãnoapti, oara-a vurcolaclui; Dumnidzã mi fãcu vurcolac pãnã dzua di astãndzã; nu lã spusi tsiva, ma featsi dupã dimãndata-a vurcolaclui; vurcolatsli (fig: aralili) di moashi

§ vãrcolac (vãr-có-lacŭ) sm vãrcolats (vãr-có-lats) – (unã cu vurcolac)
ex: discãlicã shi ncãlicã vãrcolaclu (vombirlu) di drac; nu cu hiljlu vrea s-bashi, ma cu vãrcolac di drac!; cãndu-l vidzu arap sh-ca vãrcolac

§ vãrculac (vãr-cu-lácŭ) sm vãrculats (vãr-cu-láts) – (unã cu vurcolac)
ex: cara lu ngruparã, nilat sh-neadrat, nyie shi s-featsi vãrculac (vombir); si sculã ca un vãrculac
(expr: cu noaptea n cap); ma-l vidzu ahãt lai, cu oclji di vãrculac, cu ungljili nitãljati, fudzi shi s-ascumsi tu grãdinã

§ vurculac (vur-cu-lácŭ) sm vurculats (vur-cu-láts) – (unã cu vurcolac)
ex: plãscãni un vurculac (vombir)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã