§ mburit (mbu-rítŭ) adg mburitã (mbu-rí-tã), mburits (mbu-rítsĭ), mburi-ti/mburite (mbu-rí-ti) – (unã cu burit)
ex: di iconj nincã nu eara mburitã (nu eara bitisitã); lucru mburit (bitisit)

§ mburi-ri/mburire (mbu-rí-ri) sf mburiri (mbu-rírĭ) – (unã cu burit)
ex: va s-tragã a etãljei munduiri, tsi pute nu au trã mburiri (trã bitisiri)

§ buritã (bu-rí-tã) sf fãrã pl – faptul cã s-ari bitisitã un lucru; partea tsi s-aflã tu soni, aclo iu s-bitiseashti lucrul; oara dit soni cãndu bitiseashti tsiva; mburitã, bitisitã, bitsitã, ishitã, inshitã, scãrchiturã, scoluzmã, soni
{ro: sfârşit}
{fr: fin}
{en: end}
ex: tu buritã (soni), nãsh sots s-fac; va s-ti veglju di tuts dushmanjlji pãnã tu burita (bitisita) a banãljei a ta

§ mburitã1 (mbu-rí-tã) sf fãrã pl – (unã cu buritã)

§ mburitã2 (mbu-rí-tã) adv, sf mburiti/mburite (mbu-rí-ti) – tsi-aspuni mesea-a unui lucru (vearã, cãldurã, etc.); tu chirolu di mesi, yii, ayii, vahti
{ro: toi, mijloc}
{fr: milieu, plein, fort}
{en: middle}
ex: eara tu mburita (mesea) a cãloariljei

28: nu mi-alasã inima = nu pot si stau shi s-nu-l fac un lucru, unã buneatsã; canda mi pindzi cariva tra s-lu fac un lucru;
29: mi-aumsi (ãnj njarsi) la inimã = ãnj featsi ghini, nj-si featsi chefea dupã cum u vream, mi-arãsi multu, ãnj featsi mari plãtseari;
30: nj-bag ciulichi la inimã = mi nvãrtushedz;
31: nj-si fatsi inima cãt un puric; nj-fudzi inima (di fricã); nj-arsari inima dit loc = nj-easti multã fricã, lãhtãrsescu;
32: nj-ljau inima n dintsã (sh-lu fac un lucru) = nj-yini greu, nj-easti fricã, ma-l fac lucrul;
33: nj-bag inima mpadi; nji s-arupi inima; nj-fac di inimã = nj-si fatsi njilã, mi curmã njila;
34: mi mãshcã inima (buriclu) = mi doari stumahea, pãntica, mi mãshcã buriclu;
35: nu-nj si dutsi pãnea la inimã = mãc fãrã orixi, nu pot s-mãc, nu ved hãiri di mãcari;
36: nji si toarnã inima (di-agnos) = nj-yini-agunos di-un lucru, agnusescu;
37: lu-am (nj-easti) tu inimã; nj-lu va inima = l-voi, mi-ariseashti, tsãn la (voi s-lu am) un lucru;
38: nj-arãdi inima di harauã = mi hãrsescu multu)
{ro: inimă; suflet; miez, mijloc; curaj; dragoste; stomah; etc., etc.}
{fr: coeur; milieu; courage; inquiétude; amour; compassion; estomac; etc., etc.}
{en: heart; core, middle; courage, love; stomach; etc., etc.}
ex: bana pãpseashti cara s-nu batã inima; inima s-nj-u-alash si batã; n gurã njari, sh-tu inimã heari; i stihiu cu trei ininj
(expr: multu gioni, inimos); muri di inimã
(expr: di-unã lãngoari iu bãtearea-a inimãljei astãmãtseashti dinãoarã); dã-nj inima (fig: njedzlu) a hiumuniclui; pitrumsi pãn tu inima (fig: mesea) a faglui; arcoari ca tu inima (fig: mesea, vahtea, yia) di earnã; lu-apucã tu inima (fig: vahtea, yia, mburita) a cãloariljei; videarea-aestã lã deadi inimã (fig: lã featsi curai, thar, gãireti); nu-sh cheari inima (fig: curailu); lo inimã (fig: curai); lj-dau inimã (fig: curai); lj-fac inimã (fig: curai); am inimã di ljepuri
(expr: mi-aspar multu lishor, nu-am dip curai); s-nu sh-u mãcã inima
(expr: s-nu s-siclitseascã, s-nu sh-facã gaileadz); lj-cãdzu tu inimã (fig: tu vreari); lj-intrã tu inimã (fig: tu vreari); inima-lj (fig: stumahea, pãntica) s-nu-lj hibã goalã; lo yitria pri inima goalã (fig: nimãcat, cu stumahea goalã); pãnã si sh-facã di inimã
(expr: s-lu curmã njila) Atsel-di-Analtu; s-tsã si bagã inima mpadi
(expr: s-tsã si facã njilã); mi mãshcã inima
(expr: mi doari stumahea); dau cu inima curatã
(expr: fãrã s-min-duescu lãets, drãcurii); nj-u featsi mãcarea dupã cum nj-u va inima
(expr: ashi cum mi-arãseashti); s-tsã mãts cãt va-ts va, va-ts caftã inima
(expr: cãt va s-vrei, cãt va ti-arãseascã); sh-lo inima tu dintsã sh-iu s-easã

§ injoarã (i-njĭŭá-rã) sf injoari/injoare (i-njĭŭá-ri) shi injiori (i-njĭórĭ) – inimã njicã; zbor trã hãidipsiri tsi s-dzãtsi a unui njic vrut; inimushi
{ro: inimioară}
{fr: petit coeur}
{en: little heart}
ex: nj-deadi tut tsi-nj vrea injoara; nj-mãcash injoara (fig: mi siclitsish); spuni-nj dorlu di tru injoarã; sh-bãgã ciulichi la injoarã (si nvãrtushe); aleapsirã atsel tsi ardea injori; cãti injori nu-ari arsã!; tra s-lji dishcljidã injoara (fig: s-u facã si s-hãrseascã, s-facã chefi)

§ inimushi/inimushe (i-ni-mú-shi) sf inimush (i-ni-múshĭ) – (unã cu injoarã)
ex: ti martsu-nj pitricu unã inimushi (injoarã) di-amalamã

§ inimarcu (i-ni-már-cu) adg inimarcã (i-ni-már-cã), inimartsã (i-ni-már-tsã), inimartsi/inimartse (i-ni-már-tsi) – tsi easti cu curagi; tsi nu-ari fricã; curagios, cãidigi, inimos, dãldãsit, alipidat
{ro: inimos, curajos, viteaz}
{fr: vif, courageux, intrépide, vaillant, bouillant}
{en: courageous, fearless, bold, brave}
ex: easti om inimarcu (tsi nu-ari fricã); atumtsea-l vidzu tsi inimarcu (inimos, gioni) eara calu; inimarcu (inimos, fãrã fricã) ca bãrbat

§ inimos (i-ni-mósŭ) adg inimoasã (i-ni-mŭá-sã), inimosh (i-ni-móshĭ), inimoasi/ini-moase (i-ni-mŭá-si) – (unã cu inimarcu)
ex: avui cal inimos, cã aljumtrea cari shtii tsi va s-tihisea cu mini; ahtari bãrbat inimos caftu; atsel ma inimoslu sh-ma bunlu vai ansarã

§ inimusescu (i-ni-mu-sés-cu) vb IV inimusii (i-ni-mu-síĭ), inimuseam (i-ni-mu-seámŭ), inimusitã (i-ni-mu-sí-tã), inimusiri/inimusire (i-ni-mu-sí-ri) – ãl fac pri cariva s-nu-lj mata hibã fricã; ãlj dau curagi; lj-fac gãireti; ãlj bag ciulichi la inimã; mbãrbãtedz
{ro: încuraja}
{fr: encourager, donner du coeur}
{en: encourage}
ex: l-inimusii (lj-ded curagi) s-fugã

§ inimusit (i-ni-mu-sítŭ) adg inimusitã (i-ni-mu-sí-tã), inimusits (i-ni-mu-sítsĭ), inimusiti/inimusite (i-ni-mu-sí-ti) – cari nu mata ari fricã; tsi-lj s-ari datã curagi; mbãrbãtat
{ro: încurajat}
{fr: encouragé}
{en: encouraged}

§ inimusi-ri/inimusire (i-ni-mu-sí-ri) sf inimusiri (i-ni-mu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva inimuseashti pri cariva; mbãrbãtari
{ro: acţiunea de a încuraja; încurajare}
{fr: action d’encourager, de donner du coeur; encouragement}
{en: action of encouraging, encouragement}

{fr: action de bourgeoner; d’écumer; de suer à grosses gouttes}
{en: action of producing buds;of foaming; of sweating profusely}

§ ntsipur (ntsí-purŭ) (mi) vb I ntsipurai (ntsi-pu-ráĭ), ntsipuram (ntsi-pu-rámŭ), ntsipuratã (ntsi-pu-rá-tã), ntsipurari/ntsipurare (ntsi-pu-rá-ri) – (unã cu tsipuredz)
ex: apa cãndu si ncãldzashti si ntsipurã

§ ntsipurat (ntsi-pu-rátŭ) adg ntsipuratã (ntsi-pu-rá-tã), ntsipurats (ntsi-pu-rátsĭ), ntsipurati/ntsipurate (ntsi-pu-rá-ti) – (unã cu tsipurat)
ex: avea frãmtea ntsipuratã

§ ntsipurari/ntsipurare (ntsi-pu-rá-ri) sf ntsipurãri (ntsi-pu-rắrĭ) – (unã cu tsipurari)
ex: ntsipurarea cu sudoari aratsi nu-i semnu bun