DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

vahi

vahi (váhĭ) adv – zbor tsi va s-aspunã cã omlu nu easti sigura cã un lucru va si s-facã (va si s-aflã, va s-hibã, etc.); s-hibã (si s-aibã faptã) dealihea?; poati, belchi, elbet, elbeti
{ro: poate}
{fr: peut-être}
{en: maybe, perhaps}
ex: ama metsi ca-alihea, vahi (poati) suntu oaspits sh-di ca-alihealui?; nu-i pãndarlu, cã-i diparti, doarmi vahi (poati), di vãrnã parti; tsi, ti-auã, vahi (poati) tsã pari?; v-aspãreats, vahi (poati), s-nu nã mãcã?; cu tora s-fatsi, vahi (poati), cama di treidzãts di ori; nu-i mushat, vahi (poati)? nu lj-undzeashti?; vahi (poati) v-adutsits voi aminti; vahi shtea nãs tsiva; vahi va yinã; cara s-nu muri, vahi bãneadzã nica; va yinã astãdz cu mini? vahi (poati); vahi (nu tsiva), nu mi pistipseshti?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

elbet

elbet (él-betŭ) adv – zbor tsi va s-aspunã cã omlu nu easti sigura cã un lucru va si s-facã (va si s-aflã, va s-hibã, etc.); s-hibã (si s-aibã faptã) dealihea?; elbeti, poati, vahi, belchi
{ro: poate}
{fr: peut-être}
{en: maybe, perhaps}

§ elbeti/elbete (él-be-ti) adv – (unã cu elbet)
ex: elbeti (poati), catiun shi shtii a lui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

hari/hare

hari/hare (há-ri) sf hãri (hắrĭ) –
1: aspuneari (fãrã nitsiun copus) di mushiteatsã (di dultseami, di bunã vreari, etc.) tu purtarea (minarea, gioclu, zburãrea, etc.) a omlui; gilvei, gilfe, harizmã;
2: bunlu tsi-l fãtsem a unui om tu loc tra s-lu fãtsem a altui (lu fãtsem a unui oaspi, trã chefea i sinferlu-a lui, i a unui cari va poatã s-nã facã sh-el un bun ma nclo); hãtãri, hatrã; chefi, gustu;
3: lucru dat di (icã loat di la) cariva cu vreari shi fãrã platã (ca agiutor, ca semnu di uspitsãlji, etc.); doarã, pischesi, dar, harizmã, cheremi, coremã;
4: atsea tsi-l fatsi un lucru s-hibã multu bun, has, fin, hascu; atsea tsi-l fatsi un lucru s-hibã ahoryea (altã soi) di-alanti lucri; parti di haractirlu-a omlui tsi-l fats s-adarã atsea tsi easti bun (shi si s-afireascã di adrarea-a lucrilor arali);
5: putearea tsi u ari omlu tra s-poatã s-facã lucri; dinami, puteari, vãrtuti, virtuti, vurtuti, fuchii, fortsã, cuvet;
6: lucru tsi easti bun trã cariva, bunãtati, buneatsã;
7: tabieti urutã, areuri nibuni, apucãturi lãi, hui;
(expr: nj-lja hari = mi-arãseashti)
{ro: graţie; favoare, serviciu; recunoştinţă, dar; virtute, calităţi (bune); putere, tărie; bunătăţi; obiceiuri rele}
{fr: grace, charme; faveur, service; gratitude, cadeau; vertu, (bonnes) qualités; puissance; bonnes choses; (mauvaises) habitudes}
{en: grace, gracefulness, charm; gratitude, gift; virtue, (good) qualities; power; goods; bad habits}
ex: casã fãrã muljari, casã fãrã hari; tut truplu-a tãu-i nã hari (mushiteatsã, gilvei); easti mushatã feata-aestã ma nu shtiu tsi nu-ari hari (canda nu-ari gustu, gilvei, harizmã); ari pãdurea hari (gilvei, harizmã); muntsã di hari (mushiteatsã) mplinj; nu-lj mutrea narea, ma mutrea-lj harea; si ncarcã tut loclu di hãri; njata, harea, easi la giucari; aide, fã-nj aestã hari (hãtãri, chefi); nj-u featsi hari (doarã); s-lu dau trã hari (doarã); idyea dzuã lj-u feci hari (pischesi); gione, dzãsi moasha, stãi s-tsã fac nã hari (hãtãri); a aharistului lji si lja harea (doara, pricunushtearea); featã cu tuti hãrli (bunili); tuti hãrli li-avu; ncãrcat di hari; un la mã-sa, ma ti hari! (cu tuti hãrili buni); dzã cã nu-ai bãrbat ti hari; tsã creashti nãsã harea (tinjia); gionj ncãrcats di hari; ncãrcatã cu noauãli hãri; tru mushati hãri avut; alti hãri, vahi, nu-au muljerli; Stã-Mãrie, mari-ts easti harea (putearea); O, Doamne, mari-Ts harea (putearea, vãrtutea); mulãri ncãrcati mash cu hãri (lucri scumpi); s-turnã nãpoi acasã … ncãrcat di hãri (bunãtets); hãri! (apucãturi lãi, hui); tsi hãri (hui) urãti loash!

§ harizmã (há-riz-mã) sf harizmati/harizmate (ha-ríz-ma-ti) – aspuneari (faptã fãrã nitsiun copus) di mushiteatsã (di dultseami, di bunã vreari, etc.) tu purtarea (minarea, gioclu, zburãrea, etc.) a omlui; gilfe, gilvei, hari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

minti/minte

minti/minte (mín-ti) sf mintsã (mín-tsã) – harea tsi u-ari omlu (tu midua din cap) tra s-poatã s-mindueascã (s-giudicã, s-cuiteascã, s-siluyiseascã, si sh-aducã aminti, s-poatã s-aducheascã tsi s-fatsi tu lumi, s-poatã sã nveatsã cum sta lucrili, etc.); minduiri, nãieti, nieti; giudicatã, idei, pãreari, dishtiptãciuni; miduã, crier;
(expr:
1: minti muljireascã = minti lishoarã, fãrã ahãndami;
2: minti ficiureascã, minti nicoaptã, minti niligatã ninga = minti di ficiuric, ageamit, nicriscut, nu ca di om mari, etc.;
3: iu ts-alagã (tsã fudzi, tsã si dutsi) mintea = iu ti mindueshti, tsi mindueshti;
4: ãnj imnã (nj-si dutsi) mintea, mi duc cu mintea = mi duc cu idea, cu scupolu, cu nietea, cu umutea;
5: hiu dus (chirut) cu mintea = stau di minduescu ahãndos (la un lucru) sh-nu bag dip oarã la-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini;
6: nj-da mintea = minduescu, nj-si pari, nj-treatsi prit minti, aduchescu;
7: ãnj dzãc cu mintea (tu minti) = nu dzãc cu grailu, mash minduescu;
8: nj-easti (nj-armasi) mintea (la un lucru) = mi minduescu (la un lucru), nu va (nu pot s-) lu-agãrshescu (lucrul);
9: ãnj treatsi (nj-yini) prit (tu) minti = tihiseashti s-minduescu (tri un lucru), ãnj ticneashti tsiva;
10: tsãn minti = nj-aduc aminti, nu-agãrshescu;
11: nj-easi (un lucru) dit minti = lu-agãrshescu (lucrul, cã nu-lj dau vãrnã simasii);
12: ãnj ljau (mut) mintea (di la un lucru) = nu mata mi minduescu la un lucru, lu-alas di-unã parti, lu-agãrshescu;
13: ãlj caftu mintea = voi si shtiu tsi mindueashti, voi s-mi urnipseascã;
14: ãnj da nã minti = ãnj da unã urnimii, mi urnipseashti;
15: escu di mintea-a unui, escu tu-unã minti cu = hiu sinfuni cu cariva, am idyili pãreri;
16: a njia nj-da (nj-va) mintea cã…= minduescu cã-i ghini…, pãrearea-a mea easti cã…;
17: nu nj-u va mintea = nu-nj yini s-pistipsescu, nu pot s-pistipsescu;
18: nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu;
19: am minti, escu cu minti, nji ngreacã mintea, nj-u-am tutã mintea, escu ntreg la minti = minduescu ghini, ndreptu, cum lipseashti, nu minduescu ca glarlji;
20: nj-frãngu mintea = minduescu multu, ahãndos, mi frimintu;
21: lj-u tornu (lj-u shuts, lj-u-alãxescu, lj-u mut) mintea = (i) lj-alãxescu pãrearea, ideea; (ii) lu nduplic (s-facã tsiva);
22: nu nji ncapi mintea = (i) nu (pot s)-aduchescu dip; (ii) nu pot s-mi minduescu cã ahtari lucru poati si s-facã;
23: nu-nj talji mintea (caplu, carafeta, etc.) tra s-aduchescu = nu hiu sh-ahãntu dishteptu tra s-aduchescu, nu pot s-aduchescu (tsi s-fatsi, tsi-nj si dzãtsi, etc.);
24: dipun minti; bag minti; nj-yini mintea; nj-adun minti n cap = giudic ma ghini, nvets; mi fac fronim (cu minti, fruminescu); mi-ashternu;
25: escu shcurtu tu minti, fãrã minti, lishor di minti; unã minti, sh-atsea grãtseascã; u pitricui mintea trã leamni; etc. = nu para escu dishteptu, nu para minduescu ghini, nu-am giudicata bunã, escu fãrã multã minti n cap, escu prostu, glar, lishor, hazo, ahmac, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ori4

ori4 (órĭ) cong – zbor tsi s-aflã namisa di alti dauã zboarã (dauã lucri, idei, minduiri, etc.), iu zborlu (lucrul, ideea, minduirea, etc.) di nãinti ari unã altã noimã di zborlu di dinãpoi; icã, i, ea, ilea, ili, va
{ro: sau, ori}
{fr: ou}
{en: or}
ex: s-lu vatãmã ori (icã, i) s-nu-l vatãmã?; ori (icã) greu, vahi, tsã cãdzu?; ori (va) moartã, ori (va) yii; yinj ori (i) nu yinj?; ori (icã, i) nj-aspunj a calealui, i nu ai ascãpari di mini; ori (icã) la cap eshti-agudit?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

pot

pot (pótŭ) vb II putui (pu-túĭ), puteam (pu-teámŭ), pututã (pu-tú-tã), puteari/puteare (pu-teá-ri) – escu izoti (hiu acshu, am vãrtushamea, etc.) s-lu fac un lucru; am tut tsi-nj lipseashti tra s-lu fac un lucru; hiu acshu (icano, izoti, etc.); am puteari; nj-poati bratslu (ciciorlu); ampot, mpot, etc.
(expr:
1: s-poati = easti cu puteari (posibil);
2: nu pot = nu hiu sãnãtos, hiu lãndzit, niputut;
3: lj-u pot a…= lu-azvingu (tu-alumtã) pri…, amintu (cãndu mi-alumtu i mi-astrec) cu…;
4: acats-lu ma s-pots = alagã-ahãntu-agonja cã nu pots s-lu-acats;
5: nj-poati chealea = hiu acshu, am putearea, pot s-dãnãsescu, pot s-trag, etc.;
6: nj-poati caplu, mintea = pot s-aduchescu)
{ro: putea, (nu) fi sănătos, învinge}
{fr: pouvoir; (ne pas) être sain, vaincre}
{en: be able, can, may; (not) be healthy, win (fight, contest)}
ex: nu cum vrei, ma cum pots; nu putearit ma multu s-mi pindzets; nu poati si s-tsãnã di-apurii; moartea nu poati s-li dizleagã; cã nu putea (nu-avea putearea s-aravdã) di dor; putea s-mi-aibã sh-vãtãmatã; putu s-facã; pot (escu acshu) s-fac luguria aestã; nu pot tsiva (nu-am putearea s-fac tsiva dip, nu hiu acshu s-fac tsiva); canda sh-io nu va s-pot s-u fac; c-aestã nu poati s-hibã sh-altã; pot tora
(expr: hiu ghini, sãnãtos, tora), aeri nu puteam
(expr: earam lãndzit); mumã-mea nu poati
(expr: easti lãndzitã); s-nu-lj puteari calu
(expr: s-fure lãndzit calu, ma s-hibã di easti lãndzit calu), nu mãcã; nu poati a gumarlui, poati a sãmarlui (zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari, atumtsea cãndu nu poati s-da pri-atsel tsi lipseashti, da pri un altu tsi nu-ari vãrnã stepsu); lj-u pot mini a oastiljei
(expr: u-azvingu mini oastea); nj-u putu
(expr: mi-azvimsi), nu lj-u putui (nu lu-azvimshu); a tutljei io lj-u putui
(expr: u-azvimshu); lj-u putu a sharpilui
(expr: lu-azvimsi sharpili) dushman; amirãlu lj-u putu a dushmanlui
(expr: lu-azvimsi dushmanlu); da arãulu s-lj-u poatã
(expr: s-lu-azvingã); uryia lj-u putu
(expr: lu-azvimsi); s-ts-u poatã
(expr: s-ti-azvingã) pãshelu atsel?; va s-alumtã cu-a meu shi va lj-u poatã
(expr: va lu-azvingã); cari s-aspãrearã cãprili nãoarã, di fac naparti, acatsã-li ma s-pots

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scriu2

scriu2 (scríŭ) vb I scriai (scri-ĭáĭ) shi scrish (scríshĭŭ), scriam (scri-ámŭ), scriatã (scri-ĭá-tã) shi scrisã (scrí-sã), scriari/scriare (scri-ĭá-ri) – ljau mini apofasea (dzãc, icã easti scriatã di mirã, di ma ninti), tra s-fac (tra si s-facã) tsiva; numãtsescu
{ro: meni, destina}
{fr: présager, prédestiner}
{en: bode, forebode, predestinate}
ex: sã-l scrii (sã-l numãtseascã, s-lj-astãseascã) tsi va s-patã, tsi va si s-facã tu bana-a lui, di tru soarti pãn tu moarti

§ scriat2 (scri-ĭátŭ) adg scriatã (scri-ĭá-tã), scriats (scri-ĭátsĭ), scriati/scriate (scri-ĭá-ti) – cari ari loatã apofasea (icã lj-easti scriatã di mirã, di ma ninti) tra (si) s-facã tsiva, numãtsit
{ro: menit, destinat}
{fr: présagé, prédestiné}
{en: boded, foreboded, predestinated}
ex: tsi-i scriatã (numãtsitã), scriatã (numãtsitã) armãni; tsi lj-easti scriatã (numãtsitã) di-a treia searã, va s-lji si tihiseascã; tsi ts-easti scriatã (numãtsitã), tu frãmti tsi-easti bãgatã

§ scris2 (scrísŭ) adg scrisã (scrí-sã), scrish (scríshĭ), scrisi/scrise (scrí-si) – (unã cu scriat2)
ex: cum fu scris (scriat, numãtsit)

§ scriari2/scriare (scri-ĭá-ri) sf scrieri (scri-ĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scrii tsiva; numãtsiri
{ro: acţiunea de a meni, de a destina; menire, destinare}
{fr: action de présager, de prédestiner}
{en: action of boding, of foreboding, of predestinating}

§ scriatã (scri-ĭa-tã) sf fãrã pl – atseali tsi suntu numãtsiti cã va patã omlu tu bana-a lui (dit oara tsi s-ari amintatã); soarti, mirã, njirã, fatãzã, scriiturã, ursitã, cãsmeti, tihi
{ro: destin, soartă}
{fr: destin, sort}
{en: destiny, fate}
ex: scriata (tihea, soartea) totunã s-fatsi; cãfta scriata (mira) a featilor; vru si si nsoarã, vahi s-dutsi cama ghini cu-a nveastãljei scriatã (tihi, mirã); ashi lj-eara scriata (mira)

§ scriiturã2 (scri-i-tú-rã) sf scriituri (scri-i-túrĭ) – (unã cu scriatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zori1/zore

zori1/zore (zó-ri) sf fãrã pl – zbor tsi-aspuni cum lu fatsi omlu un lucru, cãndu lipseashti s-lu facã cu sila, cã va i cã nu va; catastasea di fãtseari lucrili greu, di-ananghi, di cãndu lipsescu fãtseari; dhisculii, greatsã, ananghi, silã, fortsã, niisihii;
(expr:
1: zorea (greulu) ti nveatsã = va sã nvets s-lu fats un lucru, cãndu ai ananghi, cã shtii i cã nu shtii cum s-lu fats;
2: zorea heari frãndzi = ananghea tsã da puteari s-fats lucri tsi nu pistipseshti cã pots s-li fats;
3: nu nj-u zorea; nu-am zori = nu-am ananghi, nu mi mealã;
4: tu zori sh-draclu (luplu) acats di ureclji = cãndu nu pots s-fats altã soi, sh-ai mari ananghi di tsiva, va fats itsido (va ti fats frati sh-cu draclu) tra s-tsã ndredz huzmetea;
5: cu zori s-adarã, lishor s-aspardzi = zbor tsi va s-aspunã cãt lishor easti s-aspardzi lucri fapti cu multã zori)
{ro: greu, greutate, nevoie, dificultate; forţă, nelinişte}
{fr: besoin, peine; force, contrainte; inquiétude}
{en: difficulty, need, force, uneasiness}
ex: veadi zori (greatsã) mari; poati s-trec, vahi, fãrã zori (lishor, efcula, fãrã greatsã); s-virsã meljlu, cu zorea s-adunã; vinji cu mari zori (cu multã greatsã); macã mor, tsi zori-a portsã?
(expr: tsi-ananghi va s-ai?); u lja cu zorea (cu fortsa, cu sila, fãrã volja-a ljei); cãndu va s-veadã zori (ananghi) va s-toarnã; vidzum zori (greatsã, ananghi) mari; cari u vidzurã zori (greu); tsi zori (nivolji, ananghi) ti-avinã? lj-ded yitrii cu zori (greu, cu fortsa); di zori shi bãrtsirli s-disicã; zorea scoati untulemnu; tu zori sh-draclu (luplu) acats di ureclji; cu zori s-adarã, lishor s-aspardzi; cu zorea pots s-ljai, nu pots s-dai; cari u vidzurã zori (greu); cu zori (greu) s-hrãneascã; nu nj-u zorea
(expr: nu-am ananghi) di arãulu Martsu; s-nu-ai zori (s-nu-ai ananghi, s-nu ti mealã); am cum! dzãtsi arãulu, nj-u zorea
(expr: am ananghi mini, mi mealã), cã ti ashteaptã tini?

§ zori2/zore (zó-ri) adv – (lucru tsi s-fatsi) cu greatsã, cu silã, di nivolji, etc.; zorbea, zorca
{ro: greu, dificil}
{fr: difficilement, péniblement}
{en: with difficulty}
ex: fu ca zori (nj-fu greu) pãnã loai dzeana; zori altãoarã (va hibã greu, dhiscula altãoarã) s-mi-adutseari Dumnidzãlu; zori lucru (greu lucru easti) cumnicarea

§ zorba1 (zór-ba) adv invar – cu zorea, zorca, cu sila, cu pãrduna, cu fortsa, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn