|
|
vadei/vadee
vadei/vadee (va-dé-i) sf – vedz tu vade
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: vadevade
vade (va-dé) sm vadedz (va-dédzĭ) – chirolu astãsit trã bitisirea-a unui lucru (trã plãtirea-a unei borgi, trã scularea-a unei casã, etc.); vadei, vadimii, murmin, muvleti, diurii, protesmii, trat
{ro: termen}
{fr: terme assigné, échéance, délai}
{en: terme, maturity of bill}
ex: mari vade (murmin, muvleti) nj-deadit
§ vadei/vadee (va-dé-i) sf vadei (va-déĭ) – (unã cu vade)
ex: tsi vadei ari muluyia-a ta?; nj-deadi vadei (muvleti) di doi mesh tra s-lji plãtescu
§ vadimii/vadimie (va-di-mí-i) sf vadimii (va-di-míĭ) – (unã cu vade)
ex: mi-acatsã heavra cãndu nj-u cuitescu cã s-apruche vadimia sh-nu va s-pot s-pãltescu muluyia
albãnsescu
albãnsescu (al-bãn-sés-cu) vb IV albãnsii (al-bãn-síĭ), albãnseam (al-bãn-seámŭ), albãnsitã (al-bãn-sí-tã), albãnsiri/albãnsire (al-bãn-sí-ri) – mi hiumusescu pristi cariva (tsiva) cu mintea dushmãnoasã tra s-lji fac arãu (s-lu mprad, s-lu vatãm, s-lu fac sclav, etc.); arãvuescu, rãvuescu, nãvãlescu, nãpãdescu, citãsescu, dau iurusi, dau nãvalã
{ro: năvăli}
{fr: fondre, faire invasion, attaquer brusquement}
{en: pounce, rush over, invade, attack}
ex: di cãndu Ali-pãshe albãnsi (lj-bãgã s-arãvueascã shi sã mpradã) pisti hoarili armãneshti din Pindu pri dispuljatslji a lui
§ albãnsit (al-bãn-sítŭ) adg albãnsitã (al-bãn-sí-tã), albãnsits (al-bãn-sítsĭ), albãnsiti/albãnsite (al-bãn-sí-ti) – cari s-ari hiumusitã pristi cariva (tsiva) cu mintea dushmãnoasã tra s-lji facã arãu (s-lu mpradã, s-lu vatãmã, s-lu facã sclav, etc.); pristi cari s-ari hiumusitã cariva; arãvuit, rãvuit, nãvãlit, nãpãdit, citãsit
{ro: năvălit}
{fr: invadé, attaqué brusquement, éparpillé}
{en: pounced, rushed over, invaded, attacked, dispersed}
§ albãnsiri/albãnsire (al-bãn-sí-ri) sf albãnsiri (al-bãn-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu albãnseashti cariva; arãvuiri, rãvuiri, nãvãliri, nãpãdiri, citãsiri
{ro: acţiunea de a năvăli; năvălire}
{fr: action de fondre, de faire invasion, d’attaquer brusquement, d’éparpiller}
{en: action of pouncing, of rushing over, of invading, of attacking, of dispersing}
anãpãdescu
anãpãdescu (a-nã-pã-dés-cu) (mi) vb IV anãpãdii (a-nã-pã-díĭ), anãpãdeam (a-nã-pã-deámŭ), anãpãditã (a-nã-pã-dí-tã), anãpãdi-ri/anãpãdire (a-nã-pã-dí-ri) – mi sãlãghescu (mi-aruc, mi hiumusescu, mi leapid) pristi tsiva i cariva; nãpãdescu, nãvãlescu, himusescu, hiumusescu, nhiumusescu, citãsescu, aleapid, leapid, arãvuescu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburu-escu; anvãrlighedz; stãpuescu;
(expr: lu-anãpãdescu = mi-adun (mi-astalj, mi-andãmusescu) cu cariva)
{ro: năvăli, da năvală, întâlni, încercui, stăpâni}
{fr: se précipiter, se jeter sur, invader, entourer, maîtriser}
{en: jump over, invade, encircle, control}
ex: furlji anãpãdirã (citãsirã, s-arcarã) disuprã di hoarã; cãnjlji lu-avea anãpãditã (lu-avea anvãrligatã, s-avea hiumusitã pri el) tu vali; dultsi yisi lj-anãpãdea (lj-arãvuea, lji stãpuea) suflitlu; lu-anãpãdim
(expr: lu-aflãm, lu-andãmusim) ãn cali
§ anãpãdit (a-nã-pã-dítŭ) adg anãpãditã (a-nã-pã-dí-tã), anãpãdits (a-nã-pã-dítsĭ), anãpãditi/anãpãdite (a-nã-pã-dí-ti) – tsi s-ari hiumusitã; arcat cãtrã (pristi) tsiva i cariva; nãpãdit, nãvãlit, himusit, hiu-musit, nhiumusit, citãsit, alipidat, lipidat, arãvuit, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit, anvãrligat, stãpuit
{ro: năvălit; întâlnit, încercuit, stăpânit}
{fr: précipité, jeté sur, invadé, entouré, maîtrisé}
{en: jumped over, invaded, encircled, controlled}
§ anãpãdiri/anãpãdire (a-nã-pã-dí-ri) sf anãpãdiri (a-nã-pã-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva anãpãdeashti; atsea tsi-u fatsi un cãndu s-arucã cãtrã cariva i tsiva; nãpãdiri, nãvãliri, himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, citãsiri, alipidari, lipidari, arãvuiri, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri, anvãrligari, stãpuiri
{ro: acţiunea de a năvăli, de a stăpâni, de a întâlni, de a încercui; năvălire; stăpânire, întâlnire, încercuire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur, d’invader, d’entourer, de maîtriser}
{en: action of jumping over, of invading, of encircling, of controling}
anãvãdescu
anãvãdescu (a-nã-vã-dés-cu) vb IV – vedz tu nãvãdescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: nãvãdescuanãvãdiri/anãvãdire
anãvãdiri/anãvãdire (a-nã-vã-dí-ri) sf – vedz tu nãvãdescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: nãvãdescuanãvãdit
anãvãdit (a-nã-vã-dítŭ) adg – vedz tu nãvãdescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: nãvãdescucitãsescu
citãsescu (ci-tã-sés-cu) (mi) vb IV citãsii (ci-tã-síĭ), citãseam (ci-tã-seámŭ), citãsitã (ci-tã-sí-tã), citãsiri/citãsiri (ci-tã-sí-ri) –
1: mi sãlãghescu pristi tsiva i cariva, multi ori cu dushmãnilji; himusescu, hiumusescu, nhiumusescu, anãpãdescu, nãpãdescu, aleapid, leapid, arãvuescu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu;
2: agiungu iuva
{ro: năvăli, da năvală; sosi}
{fr: se précipiter, se ruer sur, attaquer brusquement; arriver}
{en: jump over, suddenly attack, invade; arrive}
ex: niorlji citãsescu (anãpãdescu, s-hiumusescu, agiungu dinapandiha) ca marea ncunjatã; ma lipsea ca s-citãseascã (si s-aleapidã), shi zguria armãneascã, un Iuda Iscariot
§ citãsit (ci-tã-sítŭ) adg citãsitã (ci-tã-sí-tã), citãsits (ci-tã-sítsĭ), citãsiti/citãsite (ci-tã-sí-ti) – tsi s-ari hiumusitã; arcat cãtrã (pristi) tsiva i cariva; (lucru, om, etc.) pri cari s-ari arcatã cariva; agiumtu tu-un loc; himusit, hiumusit, nhiumusit, anãpãdit, nãpãdit, alipidat, lipidat, arãvuit, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit
{ro: năvălit; năvală; sosit}
{fr: précipité, jeté sur, assailli; arrivé}
{en: jumped over, invaded; arrived}
§ citãsiri/citãsire (ci-tã-sí-ri) sf citãsiri (ci-tã-sírĭ) – atsea tsi-u fatsi un cãndu s-hiumuseashti i cãndu agiundzi iuva; himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, anãpãdiri, nãpãdiri, alipidari, lipidari, arãvuiri, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri
{ro: acţiunea de a năvăli, de a sosi; năvălire bruscă; sosire}
{fr: action de se précipiter, de se jeter sur; attaque brusque; action d’arriver}
{en: action of jumping over, of invading; sudden attack; action of arriving}
cucutsãl2
cucutsãl2 (cu-cu-tsắlŭ) sm cucutsãlj (cu-cu-tsắljĭ) – agru-lilici aroshi tsi creashti di-aradã prit agri shi sh-u-adutsi multu cu maclu (pirpiruna)
{ro: cocoşel, ruscuţă}
{fr: adonis printanière (d’été); coquelicot}
{en: adonis, pheasant΄s eye}
ex: cucutsãl dit livadea vinitã; zonã shi cucutsãl eu va vã aduc
diurii/diurie
diurii/diurie (dhi-u-rí-i) sf diurii (dhi-u-ríĭ) – chirolu astãsit trã bitisirea-a unui lucru (trã plãtirea-a unei borgi, trã scularea-a unei casã, etc.); vade, vadei, vadimii, murmin, muvleti, protesmii, trat
{ro: termen}
{fr: terme assigné, échéance, délai}
{en: terme, maturity of bill}
ex: cãndu lj-easti diurii? (tsi dzuã lj-easti s-pãlteascã?)
furnicã
furnicã (fur-ní-cã) sf furnits (fur-nítsĭ) – insectã (bubulic) lai i aroshi tsi bãneadzã tu loc cu multi alti deadun (di-aradã fãrã arpiti, ma pot s-li facã ma amãnat tu banã, trã putsãn chiro) cari imnã pri loc tut chirolu tra s-caftã mãcari shi suntu cunuscuti tu lao ca multu lucrãtoari; furnigã, furigã, sfãrnicã, sfãrnigã; (fig: furnits (pl) = hiri (hiori, etc.) tsi trec prit truplu-a omlui ca furnitsli, cãndu amurtsashti i lj-easti fricã a omlui; expr:
2: am furnits la cicioari = nu pot si stau tu-un loc, nu mi tsãni loclu;
3: sh-di furnicã funico = lucrul njic poati s-lu-aspargã lucrul mari;
4: cu furnidz nu s-saturã ursa = nu pots s-lu-arãdz (s-lu saturi) pri cariva cu lucri njits, tsi nu-ahãrzescu multu)
{ro: furnică}
{fr: fourmi}
{en: ant}
ex: njicã-i sh-dinjicã (angucitoari: furnica); sh-di furnits hicat nu si scoati; s-umplu vatra di furnits; furnits, furnits (fig: hiori, hiori) ãl treatsi; scoasi furnica peani!; bãgã mãna n sin shi scoasi arpita di furnicã
§ furnigã (fur-ní-gã) sf furnidz (fur-nídzĭ) – (unã cu furnicã)
ex: vidzui nã furnigã cu peani mãri; furniga cheari cãndu scoati peani; furnidz, furnidz ãlj trec (fig: hiori, hiori ãlj trec prit trup); ãnj imnã furnidz, furnidz (mi trec hiori, hiori) tu trup; ari furnidz la cicioari
(expr: nu poati sã sta pri loc; nu-l tsãni loclu)
§ furicã (fu-rí-cã) sf furits (fu-rítsĭ) – (unã cu furnicã)
ex: easti ca nã furicã
§ furigã (fu-rí-gã) sf furidz (fu-rídzĭ) – (unã cu furnicã)
§ sfãrnicã (sfãr-ní-cã) sf sfãrnits (sfãr-nítsĭ) – (unã cu furnicã)
§ sfãrnigã (sfãr-ní-gã) sf sfãrnidz (sfãr-nídzĭ) – (unã cu furnicã)
§ furnicami/fur-nicame (fur-ni-cá-mi) sf furnicãnj (fur-ni-cắnjĭ) – multimi di furnits; laolu-a furnitslor; furnigami
{ro: furnicărie, mulţime de furnici}
{fr: nombre de fourmis; fourmilière; l’ensemble des fourmis}
{en: multitude of ants; ant-hill}
ex: alagã hiljlu di-amirã shi caftã-caftã pãnã da di furnicami; acshi s-aurnji furnicamea tu-ambari
lacrimã
lacrimã (lá-cri-mã) sf lacrinj (lá-crinjĭ) shi lãcrinj (lắ-crinjĭ) – muljitura (fãrã hromã sh-ca nsãratã) tsi s-aflã tu oclji shi easi cãtivãrãoarã cãndu omlu plãndzi, arãdi multu icã easti ocljul lãndzit; lacrãmã, lacãrmã, lãcrimeauã; (fig:
1: lacrimã = chicutã di apã, aroauã, dzamã dit erghi cãndu li-aruchi, etc.; expr:
2: easti tu lãcrinj = (i) plãndzi, jileashti; (ii) arãdi;
3: plãngu cu lãcrinjli nsus = arãd cu lãcrinj, mi hãrsescu;
4: mi mbairã lãcrinjli cãtrã nghios = plãngu amar cu lãcrinj greali;
5: mi lja, mi curmã lãcrinjli = nji s-umplurã ocljilj di lãcrinj, nj-da lãcrinjli tu oclji;
6: versu lãcrinjli ca pruna; plãngu cu lãcrinj ca nuca = versu multi lãcrinj mãri sh-amari, plãngu multu)
{ro: lacrimă}
{fr: larme}
{en: tear (from eye)}
ex: curã fãntãnj di lãcrinj upãriti; dintr-ocljilj a ljei arosh ca sãndzili, lj-cãdzu unã lacrimã groasã; plãndzea cu lãcrinj; tu livadea-atsea s-afla unã fãntãnã limpidã ca lacrima; nã fãntãnã cu apã limpidã ca lacrima-ali Stãmãrii; ãlj chicã nã lacrimã pri fatsã al Dona; lãcrinj virsã di-arãdeari; soarli arãdi pi lacrima (fig: aroaua) dit erghi; cãndu s-talji yitea primuveara lj-cura lacrinj (fig: chicuti di dzamã); ma u vidzu, l-curmarã lãcrinjli
(expr: lji s-umplurã ocljilj di lãcrinj), s-apruche di nãsã sh-u ntribã; cum u vidzu hilja di-amirã, u mbãirarã lãcrinjli cãtrã nghios
(expr: ahiurhi s-plãngã cu lãcrinj amari); tsi nj-ai, featã-mushatã, tsi-nj ti doari di vershi lãcrinjli ca pruna?
(expr: di plãndzi ahãntu amar?)
§ lacrãmã (lá-crã-mã) sf lãcrãnj (lắ-crãnjĭ) – (unã cu lacrimã)
ex: u loarã lãcrãnjli; lji s-umplurã ocljilj di lãcrãnj; plãndzea cu lãcrãnj cãt nuca
§ lacãrmã (lá-cãr-mã) sf lãcãrnji/lãcãrnje (lắ-cãr-nji) – (unã cu lacrimã)
§ lãcrimeauã (lã-cri-meá-uã) sf lãcrimeali/lãcrimeale (lã-cri-meá-li) – (unã cu lacrimã)
§ lãcrimos (lã-cri-mósŭ) adg (shi adv) lãcrimoasã (lã-cri-mŭá-sã), lãcrimosh (lã-cri-móshĭ), lãcrimoasi/lãcrimoase (lã-cri-mŭá-si) – cari scoati lãcrinj dit oclji; tsi ari lãcrinj ntr-oclji; cari ari ocljilj mplinj di lãcrinj; lãcrãmos, lãcãrmos (fig: lãcrimos = adiljos, dolj, duljos, duriros, suschiros)
hi(u)musescu
RO:a se repezi, a da năvală; a asmuţi
EN:to rush, to invade
FR:ruer; invader
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015