|
|
va1
va1 (va) – zborlu cu cari s-fatsi vinjitorlu a verbului; vai, a
{ro: particula de făcut viitorul}
{fr: particule qui sert à former le futur des verbes}
{en: particle used to construct the future of verbs}
ex: va yin; va mi duc, va nã dutsim; va portsã, va purtats; va vearsã ea, va virsats voi; va si s-neacã, vai
§ vai1 (váĭ) – (unã cu va1)
ex: armãnlu ncãlar, i vai (va) doarmã, i vai (va) cãntã; vai (va) aflã di-aestu lucru
§ vu (vú) – (formã alãxitã di la zborlu “va” cu cari s-fatsi vinjitorlu a verbului) – (unã cu va1)
ex: vu (va) s-agiungã giudicãtor
avai/avae
avai/avae (a-vá-i) sf – vedz tu hãvã1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hãvã1cari1/care
cari1/care (cárĭ shi cá-ri) pr rel shi ntribãtoari – acari, cai, tsini, atsel tsi, atsea tsi, tsi, catiun, catiunã, etc.
{ro: care, cine}
{fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, quelle}
{en: who, whom, which}
ex: Franga, cari (atsea tsi) nu shi shtea tsiva; s-lja di perci, cari (catiun) cum poati; cari di cari (sh-un sh-alantu) si s-ducã; cari di cari s-avinã; cari (tsi) picurari astãljash ãn cali?; cari di voi strigã?
§ acari (a-cárĭ) pr – (unã cu cari1)
ex: acari (cari) easti xenlu?; armãnjlji tra sã shtibã Kurd-Pãshelu acari (atsel cari) easti
§ cai (cáĭ) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)
ex: cai di shaptilj amiradz; cai ãl videa, ãl striga; cai di cai s-agiungã la stani; mini, cu cai va-nj mi-alash?; cai lu shtii iu s-aflã; cai lj-bagã fleamã
§ cae (cá-ĭe) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)
§ curi/cure (cúrĭ shi cú-ri) pr (gen shi dat sing di la cari) – (a) cui, (a) cãrui
{ro: al (a, ai, ale) cui}
{fr: à qui}
{en: to whom}
ex: a curi di noi treilji lj-ai datã?; a curi li-adari aeshtsã fãrmats?; a curi-i feata di pi leagãn?; a curi di noi; a curi numã
§ cui (cúĭ) pr (gen shi dat sing di la cai) – (unã cu curi)
ex: a cui suntu grãdinjli? a cui lj-ari dzãsã?; lji spunea a cui putea tuti cãti avea aflatã
§ cãrui (cã-rúĭ) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)
§ cuichishdo (cúĭ-chish-dó) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)
§ cãror (cã-rór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)
§ cror (crór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)
§ caritsi (cárĭ-tsi) pr indef – cari tsi s-hibã, carichishdo, caichishdo, caritsido, carintsido, caitsido, itsi, itsido, itsindo, ichishdo, tseshtucari, tsiushtsiucari, nushtari, itipasa
{ro: oricare, oricine, nu importă cine}
{fr: n’importe lequel}
{en: does not matter who}
ex: caritsi trup di fag; limba sh-caritsi-adeti; caritsi altã pravdã
cuniva1
cuniva1 (cú-ni-vá) pr invar – vedz tu cari1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cari1hãvã1
hãvã1 (hã-vắ) sm hãvadz (hã-vádzĭ) – clima (cãldura, arcoarea, ploili, neaua sh-vimtul, etc. lugursiti deadun ti ntreglu an) tu cari s-aflã un loc; hãvai, avai, vimtu, air, aerã, erã, climã;
(expr:
1: nj-mutrescu hãvãlu = nj-mutrescu chefea;
2: nu mi-aproachi hãvãlu = nu-nj fatsi ghini clima)
{ro: aer, climat}
{fr: air, climat}
{en: air, climate}
ex: aoa easti hãvã (vimtu) greu; nãsh sh-mutrea hãvãlu sh-chefea
§ hãvai1/hãvae (hã-vá-i) sf hãvãi (hã-vắĭ) – (unã cu hãvã1)
§ havai1/havae (ha-vá-i) sf havãi (ha-vắĭ) – (unã cu hãvã1)
ex: aruca tufechi tu havai (tu vimtu); nu mi-aproachi havaea
(expr: nu-nj fatsi ghini clima) iutsido
§ avai/avae (a-vá-i) sf avãi (a-vắĭ) – (unã cu hãvã1)
havai1/havae
havai1/havae (ha-vá-i) sf – vedz tu hãvã1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hãvã1hãvai1/hãvae
hãvai1/hãvae (hã-vá-i) sf – vedz tu hãvã1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: hãvã1sorbu1
sorbu1 (sór-bu) sm sorghi (sór-ghi) – numã tsi s-da la ndauã turlii di arburi di pãduri, cu boi di mesi (pãnã la 15m), cu lemnu multu sãnãtos, di hromã murnã, vinitã-aroshi (multu ufilisit trã struguiri), cari fac lilici albi shi yimishi njits sh-cãrnoasi (tsi pot si s-mãcã, cãtivãrãoarã); crush, survu; [Mihãileanu dzãtsi, sh-a nauã nji sã pari cã ari faptã alatus, cã sorbul easti un pom cunuscut shi sum numa di mushmuljeu, muzmuljeu, cu truplu-analtu, cari fatsi lilici mãri, albi shi yimishi (soarbi) tsi s-mãcã, dultsi-acri ca purnili]
{ro: sorb}
{fr: sorbier}
{en: sorb, service-tree}
ex: un sorbu sade avea n grãdinã
§ soarbã1 (sŭár-bã) sf soarbi/soarbe (sŭár-bi) – yimisha-a pomlui sorbu, mari cãt unã cireashi, di-unã hromã vinitã-galbinã cu dãmtsã albi, cãrnoasã sh-acrishoarã tu gustu; (fig: soarbã (adg invar) = shiret, cumalindru, hitru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi)
{ro: soarbă}
{fr: alise}
{en: sorb-apple}
ex: alasã soarbili tu palji ndauã dzãli tra si s-coacã ghini
§ soarbã2 (sŭár-bã) sf soarbi/soarbe (sŭár-bi) – arburi njic ca sorbul, cu lilici albi-verdzã, cãftati multu di alghini, sh-yimishi aroshi tu nchisitã sh-lãi ma nãpoi, di-a curi coaji s-fatsi unã biuturã bunã trã ishiri nafoarã; survã
{ro: cruşân}
{fr: bourdaine (don’t l’écorce intérieure est purgative)}
{en: alder buckthorn, black alder}
§ survu (súr-vu) sm suryi (súr-yi) – (unã cu sorbu1)
§ survã1 (súr-vã) sf survi/surve (súr-vi) – (unã cu soarbã1)
voi1
voi1 (vóĭ) pr pirs II pl (plural, masculin shi fiminin, numinativ shi acuzativ; acuzativlu poati s-aibã shi zborlu “pri” nãinti ma, di-aradã, s-avdi fãrã el) – zbor tsi tsãni loclu a atsilor cu cari zburashti cariva; (forma shcurtã) vã, v (v-)
{ro: voi, pe voi, vă}
{fr: vous}
{en: you}
ex: voi nu hits ca noi; o voi dzenuri, o voi muntsã!; tut varlu cãdzu pri voi; a voauã vã si pari lishor
§ vã1 (vã) shi v1 (v-) ((i) pr pirs II: plural, masculin shi fiminin, acuzativ; forma shcurtã di la pronuma pirsunalã “voi” tsi s-adavgã multi ori la un zbor, tra s-lji nvãrtushadzã noima; (ii) pr refl II: plural, masculin shi fiminin, acuzativ) – pri voi; (forma shcurtã) v (v-)
{ro: vă, pe voi}
{fr: vous}
{en: you}
ex: culcats-vã (vã = voi) ma nclo; vã (vã = pi voi vã) vidzurã asearã; vã (vã = pri voi vã) neacã somnul; cãndu s-vã (s-vã = voi s-vã) turnats din hoarã; s-vã (vã = voi s-vã) tritsets pri acasã-vã (vã = pr pos a voastrã casã); va vã (va vã = pri voi va vã) bat, ficiori, cã nu hits bunj; tsiva s-nu da di casã, nitsi per di tuts-vã voi (= di voi tuts); ma singuri-vã (vã = pr pos a voshtri) duchits-vã (vã = pri voi); mini vã (vã = pri voi vã) dush aclo); v-astãljarã (v = vã, pri voi) n cali ma nu vã (vã = pri voi) loarã cu nãsh
§ a voauã (a vŭá-ŭã) pr pirs II (plural, masculin shi fiminin, ginitiv shi dativ a pronumãljei pirsunalã “voi”; ari totna shi zborlu “a” nãinti) – zbor tsi tsãni loclu-a atsilor cu cari zburashti cariva; a vauã; (forma shcurtã) vã, v (-v, v-)
{ro: vouă, vă}
{fr: à vous, vous}
{en: to you, you}
§ a vauã (a vá-ŭã) pr pirs II – (unã cu a voauã)
§ vã2 (nã) shi v2 (v-) ((i) pr pirs II: plural, masculin shi fiminin, ginitiv shi dativ; forma shcurtã di la pronuma pirsunalã “a voauã3” tsi-lj s-adavgã multi ori tra s-lji nvãrtushadzã noima; (ii) pr refl II: plural, masculin shi fiminin, dativ) – a voauã; a vauã
{ro: vouă}
{fr: à vous; vous}
{en: to you, you}
ex: bunã-vã dzua (vã = a voauã); bunã-vã seara; eapili-vã (vã = pr pos a voastri) vã (vã = a vauã) murirã; cari vã-i (vã-i = easti a vauã; icã easti pr pos a vostru) gionili trã nsurari?; el v-aspuni (v = vã, a voauã) un bun lucru; v-adusirã (v = vã, a voauã) nelu nãpoi; v-avea dzãsã (v = a voauã) multi zboarã