DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cari1/care

cari1/care (cárĭ shi cá-ri) pr rel shi ntribãtoari – acari, cai, tsini, atsel tsi, atsea tsi, tsi, catiun, catiunã, etc.
{ro: care, cine}
{fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, quelle}
{en: who, whom, which}
ex: Franga, cari (atsea tsi) nu shi shtea tsiva; s-lja di perci, cari (catiun) cum poati; cari di cari (sh-un sh-alantu) si s-ducã; cari di cari s-avinã; cari (tsi) picurari astãljash ãn cali?; cari di voi strigã?

§ acari (a-cárĭ) pr – (unã cu cari1)
ex: acari (cari) easti xenlu?; armãnjlji tra sã shtibã Kurd-Pãshelu acari (atsel cari) easti

§ cai (cáĭ) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)
ex: cai di shaptilj amiradz; cai ãl videa, ãl striga; cai di cai s-agiungã la stani; mini, cu cai va-nj mi-alash?; cai lu shtii iu s-aflã; cai lj-bagã fleamã

§ cae (cá-ĭe) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)

§ curi/cure (cúrĭ shi cú-ri) pr (gen shi dat sing di la cari) – (a) cui, (a) cãrui
{ro: al (a, ai, ale) cui}
{fr: à qui}
{en: to whom}
ex: a curi di noi treilji lj-ai datã?; a curi li-adari aeshtsã fãrmats?; a curi-i feata di pi leagãn?; a curi di noi; a curi numã

§ cui (cúĭ) pr (gen shi dat sing di la cai) – (unã cu curi)
ex: a cui suntu grãdinjli? a cui lj-ari dzãsã?; lji spunea a cui putea tuti cãti avea aflatã

§ cãrui (cã-rúĭ) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cuichishdo (cúĭ-chish-dó) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cãror (cã-rór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ cror (crór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ caritsi (cárĭ-tsi) pr indef – cari tsi s-hibã, carichishdo, caichishdo, caritsido, carintsido, caitsido, itsi, itsido, itsindo, ichishdo, tseshtucari, tsiushtsiucari, nushtari, itipasa
{ro: oricare, oricine, nu importă cine}
{fr: n’importe lequel}
{en: does not matter who}
ex: caritsi trup di fag; limba sh-caritsi-adeti; caritsi altã pravdã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãvã1

hãvã1 (hã-vắ) sm hãvadz (hã-vádzĭ) – clima (cãldura, arcoarea, ploili, neaua sh-vimtul, etc. lugursiti deadun ti ntreglu an) tu cari s-aflã un loc; hãvai, avai, vimtu, air, aerã, erã, climã;
(expr:
1: nj-mutrescu hãvãlu = nj-mutrescu chefea;
2: nu mi-aproachi hãvãlu = nu-nj fatsi ghini clima)
{ro: aer, climat}
{fr: air, climat}
{en: air, climate}
ex: aoa easti hãvã (vimtu) greu; nãsh sh-mutrea hãvãlu sh-chefea

§ hãvai1/hãvae (hã-vá-i) sf hãvãi (hã-vắĭ) – (unã cu hãvã1)

§ havai1/havae (ha-vá-i) sf havãi (ha-vắĭ) – (unã cu hãvã1)
ex: aruca tufechi tu havai (tu vimtu); nu mi-aproachi havaea
(expr: nu-nj fatsi ghini clima) iutsido

§ avai/avae (a-vá-i) sf avãi (a-vắĭ) – (unã cu hãvã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sorbu1

sorbu1 (sór-bu) sm sorghi (sór-ghi) – numã tsi s-da la ndauã turlii di arburi di pãduri, cu boi di mesi (pãnã la 15m), cu lemnu multu sãnãtos, di hromã murnã, vinitã-aroshi (multu ufilisit trã struguiri), cari fac lilici albi shi yimishi njits sh-cãrnoasi (tsi pot si s-mãcã, cãtivãrãoarã); crush, survu; [Mihãileanu dzãtsi, sh-a nauã nji sã pari cã ari faptã alatus, cã sorbul easti un pom cunuscut shi sum numa di mushmuljeu, muzmuljeu, cu truplu-analtu, cari fatsi lilici mãri, albi shi yimishi (soarbi) tsi s-mãcã, dultsi-acri ca purnili]
{ro: sorb}
{fr: sorbier}
{en: sorb, service-tree}
ex: un sorbu sade avea n grãdinã

§ soarbã1 (sŭár-bã) sf soarbi/soarbe (sŭár-bi) – yimisha-a pomlui sorbu, mari cãt unã cireashi, di-unã hromã vinitã-galbinã cu dãmtsã albi, cãrnoasã sh-acrishoarã tu gustu; (fig: soarbã (adg invar) = shiret, cumalindru, hitru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi)
{ro: soarbă}
{fr: alise}
{en: sorb-apple}
ex: alasã soarbili tu palji ndauã dzãli tra si s-coacã ghini

§ soarbã2 (sŭár-bã) sf soarbi/soarbe (sŭár-bi) – arburi njic ca sorbul, cu lilici albi-verdzã, cãftati multu di alghini, sh-yimishi aroshi tu nchisitã sh-lãi ma nãpoi, di-a curi coaji s-fatsi unã biuturã bunã trã ishiri nafoarã; survã
{ro: cruşân}
{fr: bourdaine (don’t l’écorce intérieure est purgative)}
{en: alder buckthorn, black alder}

§ survu (súr-vu) sm suryi (súr-yi) – (unã cu sorbu1)

§ survã1 (súr-vã) sf survi/surve (súr-vi) – (unã cu soarbã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

va1

va1 (va) – zborlu cu cari s-fatsi vinjitorlu a verbului; vai, a
{ro: particula de făcut viitorul}
{fr: particule qui sert à former le futur des verbes}
{en: particle used to construct the future of verbs}
ex: va yin; va mi duc, va nã dutsim; va portsã, va purtats; va vearsã ea, va virsats voi; va si s-neacã, vai

§ vai1 (váĭ) – (unã cu va1)
ex: armãnlu ncãlar, i vai (va) doarmã, i vai (va) cãntã; vai (va) aflã di-aestu lucru

§ vu (vú) – (formã alãxitã di la zborlu “va” cu cari s-fatsi vinjitorlu a verbului) – (unã cu va1)
ex: vu (va) s-agiungã giudicãtor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã