DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cacav1

cacav1 (cá-cavŭ) sm cacayi (cá-cayĭ) – pom tsi fatsi yimishi njits sh-lãi
{ro: pom care face fructe mici şi negre}
{fr: arbre aux fruits petits et noirs}
{en: tree that makes small, black fruits}

§ cacavã (cá-ca-vã) sf cacavi/cacave (cá-ca-vi) – yimisha faptã di pomlu “cacav”
{ro: fructul făcut de “cacav”}
{fr: fruit du “cacav”}
{en: “cacav” fruit}

§ cacav2 (cá-cavŭ) adg cacavã (cá-ca-vã), cacayi (cá-cayĭ), cacavi/cacave (cá-ca-vi) – cari easti multu njic, cacafingu, shcurtabac, slab, nifaptu ghini, cari astãmãtsi di njic cu crishtearea; ascãrchit, chirchinec, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, azmet, pilicios, zãbãcos, bãzãcos, jabec, judav, preacãn, preangu
{ro: stârpitură, pipernicit}
{fr: avorton, menu, tout petit}
{en: puny (undersized) man or child}
ex: iu vai agiungã tsarcul aestu di cacavi (cacafindzi)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ceash

ceash (cĭáshĭŭ) sm pl(?) – atsea tsi aducheashti omlu cãndu s-aspari multu; aspãreari multu mari; fricã, asparyiu, asparizmã, asparimã, asparmã, lãhtarã, datã, frixi, trom, trumarã, cutrom, pirdeshi
{ro: groază, spaimă}
{fr: terreur, effroi, épouvante}
{en: terror, fright}
ex: ceashlu (lãhtara) ti lja tu pãduri; ari bãgatã ceashlu (lãhtara) tu plailu a Negotinlui; ti loa ceashlu (lãhtara) di fricã; sãmtsã ceashlu (frixea); mutri nãoarã deavãrliga, sh-u lo ceashlu di fricã

§ ceashav1 (cĭá-shĭavŭ) adg ceashavã (cĭá-shĭa-vã), ceashayi (cĭá-shĭayĭ), ceashavi/ceashave (cĭá-shĭa-vi) – tsi fatsi mari fricã; tsi-l lãhtãrseashti multu omlu, aspãros, fricos, lãhtãros
{ro: înfiorător, înspăimântător}
{fr: effrayant, épou-vantable}
{en: frightful, frightening}
ex: albu, ceashav (tsi ti lãhtãrsea) di albu; mutritã fricoasã shi ceashavã (lãhtãroasã); vidzui un munti ceashav

§ ceashav2 (cĭá-shĭavŭ) adv – tsi easti di-unã ahtari soi (vidzutã) di ti lãhtãrseashti, lãhtãros, fricos
{ro: înfiorător, înspăimântător}
{fr: affreusement, épouventablement}
{en: frightful, dreadful}
ex: arujirã ceashav (di ti lãhtãrsea cãndu-lj videai) altsã doi calj ats

§ cishiescu (ci-shi-ĭés-cu) (mi) vb IV cishiii (ci-shi-íĭ), cishiam (ci-shi-ĭámŭ), cishiitã (ci-shi-í-tã), cishiiri/cishiire (ci-shi-í-ri) – l-fac s-aducheascã unã mari aspa-rizmã; lu-aspar multu; cishescu, cishuescu, trumuxescu, trumã-xescu, ãnfricushedz, nfricushedz, fricuescu, fric, nfric, nfrichedz, bubuescu, cutrumuredz, lãhtãrsescu
{ro: speria, îngrozi}
{fr: s’épouvanter, terrifier}
{en: frighten, scare, terrify}
ex: nitsi pãrintsãlj nu s-chishiirã (nu lãhtãrsirã); mi cishiii (mi-aspãreai multu, lãhtãrsii) di ursã

§ cishiit (ci-shi-ítŭ) adg cishiitã (ci-shi-í-tã), cishiits (ci-shi-ítsĭ), cishiiti/cishiite (ci-shi-í-ti) – tsi-lj s-ari faptã fricã; tsi easti multu aspãreat; trumuxit, trumãxit, aspãreat, aspãrat, aspãrit, spãreat, fricuit, ãnfricushat, nfricushat, fricushat, fricat, nfricat, lãhtãrsit, cutrumurat, bubuit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shuplivos

shuplivos (shĭu-pli-vósŭ) adg shuplivoasã (shĭu-pli-vŭá-sã), shuplivosh (shĭu-pli-vóshĭ), shuplivoasi/shuplivoase (shĭu-pli-vŭá-si) – (lucru) tsi easti putrid; (lucru) tsi ari putridzãtã; shupliv, putrid, putridzãt, ciuruc
{ro: putrezit}
{fr: pourri}
{en: rotten}
ex: lumachi shuplivoasã (putridã)

§ shupliv1 (shĭú-plivŭ) adg shuplivã (shĭú-pli-vã), shupliyi (shĭú-pliyĭ), shuplivi/shuplive (shĭú-pli-vi) – (unã cu shuplivos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

voi1

voi1 (vóĭ) pr pirs II pl (plural, masculin shi fiminin, numinativ shi acuzativ; acuzativlu poati s-aibã shi zborlu “pri” nãinti ma, di-aradã, s-avdi fãrã el) – zbor tsi tsãni loclu a atsilor cu cari zburashti cariva; (forma shcurtã) vã, v (v-)
{ro: voi, pe voi, vă}
{fr: vous}
{en: you}
ex: voi nu hits ca noi; o voi dzenuri, o voi muntsã!; tut varlu cãdzu pri voi; a voauã vã si pari lishor

§ vã1 (vã) shi v1 (v-) ((i) pr pirs II: plural, masculin shi fiminin, acuzativ; forma shcurtã di la pronuma pirsunalã “voi” tsi s-adavgã multi ori la un zbor, tra s-lji nvãrtushadzã noima; (ii) pr refl II: plural, masculin shi fiminin, acuzativ) – pri voi; (forma shcurtã) v (v-)
{ro: vă, pe voi}
{fr: vous}
{en: you}
ex: culcats-vã (vã = voi) ma nclo; vã (vã = pi voi vã) vidzurã asearã; vã (vã = pri voi vã) neacã somnul; cãndu s-vã (s-vã = voi s-vã) turnats din hoarã; s-vã (vã = voi s-vã) tritsets pri acasã-vã (vã = pr pos a voastrã casã); va vã (va vã = pri voi va vã) bat, ficiori, cã nu hits bunj; tsiva s-nu da di casã, nitsi per di tuts-vã voi (= di voi tuts); ma singuri-vã (vã = pr pos a voshtri) duchits-vã (vã = pri voi); mini vã (vã = pri voi vã) dush aclo); v-astãljarã (v = vã, pri voi) n cali ma nu vã (vã = pri voi) loarã cu nãsh

§ a voauã (a vŭá-ŭã) pr pirs II (plural, masculin shi fiminin, ginitiv shi dativ a pronumãljei pirsunalã “voi”; ari totna shi zborlu “a” nãinti) – zbor tsi tsãni loclu-a atsilor cu cari zburashti cariva; a vauã; (forma shcurtã) vã, v (-v, v-)
{ro: vouă, vă}
{fr: à vous, vous}
{en: to you, you}

§ a vauã (a vá-ŭã) pr pirs II – (unã cu a voauã)

§ vã2 (nã) shi v2 (v-) ((i) pr pirs II: plural, masculin shi fiminin, ginitiv shi dativ; forma shcurtã di la pronuma pirsunalã “a voauã3” tsi-lj s-adavgã multi ori tra s-lji nvãrtushadzã noima; (ii) pr refl II: plural, masculin shi fiminin, dativ) – a voauã; a vauã
{ro: vouă}
{fr: à vous; vous}
{en: to you, you}
ex: bunã-vã dzua (vã = a voauã); bunã-vã seara; eapili-vã (vã = pr pos a voastri) vã (vã = a vauã) murirã; cari vã-i (vã-i = easti a vauã; icã easti pr pos a vostru) gionili trã nsurari?; el v-aspuni (v = vã, a voauã) un bun lucru; v-adusirã (v = vã, a voauã) nelu nãpoi; v-avea dzãsã (v = a voauã) multi zboarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã