DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aravdu

aravdu (a-ráv-du) (mi) vb I arãvdai (a-rãv-dáĭ), arãvdam (a-rãv-dámŭ), arãvdatã (a-rãv-dá-tã), arãvdari/arãvdare (a-rãv-dá-ri) – dixescu cripãrli tsi-nj cad pri cap (taxirãtsli, niputerli, durerli, vasanli, etc.) fãrã s-mi plãngu i s-cãtigursescu pri cariva; mi tsãn sh-armãn ashi cum hiu (aclo iu hiu) trã multu chiro (fãrã s-mi-alãxescu, fãrã s-mi-aspargu); nu mi-alas azvimtu di niputeari (cripãri, dushmanj, etc.); ravdu, trag, tsãn, vãsãnipsescu, mundu-escu, mi pidipsescu, apufirsescu; dãnãsescu, dinãsescu, di-nisescu, dãnisescu, dãnsescu, dãinsescu, dindisescu, dãndãsescu, vãstãxescu
{ro: răbda; îndura, suporta, suferi; dura, rezista}
{fr: patienter; supporter, souffrir; durer, résister}
{en: be patient; endure, suffer; last, resist}
ex: aravdã (tsãni, dãnãsea) nica niheamã; nu cama pot s-aravdu (s-tsãn, s-dãnãsescu); lu-arãvdai (trapshu cu el) shasi mesh di dzãli; cari aravdã amintã; aravdã shi tats macã s-vrei s-bãnedz; nu lj-arãvdã (tsãnu) inima; aestã jali s-nu u-aravdzã (s-nu u tradz, portsã); aravdã (s-pidipseashti, tradzi) ca un cãni; nu pot s-aravdu (s-mi pidipsescu; icã s-dãnãsescu) ahãt; aravdã (tsãni, dãnãseashti) multã zãmani; stranjili arãvdarã (tsãnurã, dãnãsirã, nu s-arupsirã) multsã anj; nu-nj pari cã chealea-aestã poati s-aravdã (s-tsãnã) ahãtã griutati

§ arãvdat (a-rãv-dátŭ) adg arãvdatã (a-rãv-dá-tã), arãvdats (a-rãv-dátsĭ), arãvdati/arãvdate (a-rãv-dá-ti) – tsi ari dixitã cripãrli tsi-lj cãdzurã pri cap; tsi ari armasã ashi cum easti trã multu chiro (fãrã si s-alãxeascã, fãrã si s-aspargã); cari nu s-alasã azvimtu di niputeari; rãvdat, traptu, tsãnut, vãsãnipsit, munduit, pidipsit, apufirsit; dãnãsit, dinãsit, dinisit, dãnisit, dãnsit, dãinsit, dindisit, dãndãsit, vãstãxit
{ro: răbdat; suportat, suferit; durat, rezistat}
{fr: patienté; supporté, souffert; duré, résisté}
{en: who has been patient; endured, suffered; lasted, resisted}

§ arãvdari/arãvdare (a-rãv-dá-ri) sf arãvdãri (a-rãv-dắrĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aravdã tsiva;
2: atsea hari tsi u-ari atsel tsi poati s-aravdã multi; ipumunii, arãvdãciuni, rãvdari, trãdzeari, tsãneari, vãsãnipsiri, munduiri, pidipsiri, apufirsiri; dãnãsiri, dinãsiri, dinisiri, dãnisiri, dãnsiri, dãinsiri, dindisiri, dãndãsiri, vãstãxiri
{ro: acţiunea de a răbda; de a îndura, de a suporta, de a suferi; de a dura, de a rezista; răbdare; suportare, suferire; durare, rezistare; suferinţă, rezistenţă}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cheptu1

cheptu1 (chĭép-tu) sn chepturi (chĭép-turĭ) – partea din fatsã shi nsus a omlui (namisa di doauãli bratsi sh-di la gushi pãnã la pãnticã); sin, tsãtsã;
(expr:
1: (njic) di pi cheptu = (njic) tsi sudzi ninga di la sin;
2: cheptu cu cheptu = fatsã n fatsã;
3: dau cheptu cu = (i) andãmãsescu, astalj; (ii) mi-alumtu cu;
4: tsãn cheptu = vãstãxescu, dãnãsescu tu-alumtã;
5: dau ãn cheptu = giur sã-nj ljau ahtea, s-lj-u plãtescu [zborlu yini di-aclo cã adetea easti ca, atsel tsi giurã sã-sh scoatã ahtea pri cariva, s-agudeashti cu bushlu pi cheptu];
6: stau cu mãnjli n cheptu = stau sh-nu fac tsiva, nu dau vãrnu agiutor; stau cu mãnjli n sin;
7: (easti cu) soarili (steaua, luna) pi cheptu = multu di multu mushat, cum nu ari altu tu lumi; cu steaua (soarili, luna) pi frãmti;
8: penurã tu cheptu = dor, mirachi, sivdai mari tsi nu-ari vindicari)
{ro: piept, sân}
{fr: poitrine, sein}
{en: chest, breast, bosom}
ex: truoarã ãsh disfeatsi mushatlu cheptu; lu-agudi tu cheptu; sh-aplicã caplu tu cheptu di-arshini; sh-aplicã caplu tu cheptu shi armasi minduit; fudzi ficiorlu acasã nvirinat, shi cu caplu pri cheptu; la cheptu (sin) si-l strindzi; chepturli a lor, acupiriti cu asimi, anyilicea di diparti la soari; cheptul: mash yeamãndzi, mash asimi; a lui cheptu, nã curii; scoasi hãngearlu shi-l plãntã tu cheptul a stihiului; cu chepturli ndupãrãti di dzinuclji; na iu da cheptu
(expr: s-astalji) cu un lup; featili di pi cheptu (tsi sug ninga, di tsãtsã); ari un njic di cheptu (di sin, tsi sudzi ninga); tsãnu cheptu
(expr: dãnãsi, vãstãxii); nu s-tsãni cheptu
(expr: nu lã u pots, nu pots s-dãnãseshti tu-alumtã) cu armãnjlji; un ficior cu steaua tu frãmti sh-cu soarili tu cheptu
(expr: multu di multu mushat); mi hãrsii c-aflai surãri, dicãt am un dor, nã penurã tru cheptu
(expr: mirachi mari tsi nu-ari yitrii); haidi, mori cãtsauã! sh-u deadi n cheptu chirutlu, s-nu tsi-u scot io, pri numã s-nu-nj dzãts!

§ chiptos (chip-tósŭ) adg chiptoasã (chip-tŭá-sã), chiptosh (chip-tóshĭ), chiptoasi/chiptoase (chip-tŭá-si) – cu cheptul largu
{ro: pieptos}
{fr: qui a une large poitrine}
{en: with a large chest}
ex: cal chiptos (cu cheptul largu) sh-cu caplu njic; sh-u strimsi la chiptoslu a lui sin

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dãnãsescu

dãnãsescu (dã-nã-sés-cu) vb IV dãnãsii (dã-nã-síĭ), dãnãseam (dã-nã-seámŭ), dãnãsitã (dã-nã-sí-tã), dãnãsiri/dãnãsire (dã-nã-sí-ri) – aravdu sh-nu mi-alas azvimtu; tsãn sh-armãn ashi cum hiu (aclo iu hiu) trã multu chiro (fãrã s-mi-alãxescu, fãrã s-mi-aspargu); dinãsescu, dinisescu, dãnisescu, dãnsescu, dãinsescu, dindisescu, dãndãsescu, vãstãxescu, tsãn, ftursescu, shed, aravdu, tsãn cheptu
{ro: rezista, ţine}
{fr: résister, maintenir, (sou)tenir, supporter}
{en: resist, hold}
ex: s-dãnãsi (tsãnu, arãvdã) laea, ea

§ dãnãsit (dã-nã-sítŭ) adg dãnãsitã (dã-nã-sí-tã), dãnãsits (dã-nã-sítsĭ), dãnãsiti/dãnãsite (dã-nã-sí-ti) – cari tsãnu shi nu fu azvimtu; dinãsit, dinisit, dãnisit, dãnsit, dãinsit, dindisit, dãndãsit, vãstãxit, tsãnut, ftursit, shidzut, arãvdat
{ro: rezistat}
{fr: résisté, maintenu, supporté}
{en: resisted, held}

§ dãnãsiri/dãnãsire (dã-nã-sí-ri) sf dãnãsiri (dã-nã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu dãnãseashti tsiva; dinãsiri, dinisiri, dãnisiri, dãnsiri, dãinsiri, dindisiri, dãndãsiri, vãstãxiri, tsãneari, ftursiri, shideari, arãvdari
{ro: acţiunea de a rezista, de a ţine}
{fr: action de résister, de maintenir, de tenir}
{en: action of resisting, of holding}

§ dinãsescu (di-nã-sés-cu) vb IV dinãsii (di-nã-síĭ), dinãseam (di-nã-seámŭ), dinãsitã (di-nã-sí-tã), dinãsiri/dinãsire (di-nã-sí-ri) – (unã cu dãnãsescu)
ex: multu dinãsii (tsãnui, arãvdai) atsea oarã; multu dinãsii (tsãnui) cu paradzlji tsi-nj deadish

§ dinãsit (di-nã-sítŭ) adg dinãsitã (di-nã-sí-tã), dinãsits (di-nã-sítsĭ), dinãsiti/dinãsite (di-nã-sí-ti) – (unã cu dãnãsit)

§ dinãsiri/dinãsire (di-nã-sí-ri) sf dinãsiri (di-nã-sírĭ) – (unã cu dãnãsiri)

§ dãnisescu (dã-ni-sés-cu) vb IV dãnisii (dã-ni-síĭ), dãniseam (dã-ni-seámŭ), dãnisitã (dã-ni-sí-tã), dãnisiri/dãnisire (dã-ni-sí-ri) – (unã cu dãnãsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsãn

tsãn (tsắnŭ) vb II tsãnui (tsã-núĭ), tsãneam (tsã-neámŭ), tsãnutã (tsã-nú-tã), tsãneari/tsãneare (tsã-neá-ri) –
1: am un lucru (tu mãnã, tu dintsã, ãn casã, etc.) sh-fac tra s-armãnã cu mini (s-nu cadã, s-nu nj-ascapã, s-nu nj-ul lja cariva, etc.); lu-andoapir un lucru sh-nu lu-alas tra s-cadã mpadi; nu mi-aspargu sh-dãnãsescu multu chiro; astãmãtsescu cariva n cali; (mi) curmu di la mãcari (beari, lucru, etc.); hiu di partea-a unui; l-voi multu, lj-am mari mirachi; mi duc (mi ljau) dupã cariva i tsiva; etc.;
(expr:
1: nu mi tsãni loclu = nu pot s-aravdu, s-ashteptu, nu-am arihati sã stau isih tu-un loc; mizi ashteptu si s-facã tsiva;
2: tsãn minti = nu-agãrshescu atseali tsi ved (avdu, fac, etc.), nj-bag tu aminti, nj-aduc aminti, thimsescu;
3: nj-u tsãni = nu nj-easti fricã, cutedz s-fac tsiva;
4: l-tsãn ca pri palmi = l-mutrescu ghini, nu-ari ananghi di tsiva, lj-dau tut tsi-nj caftã;
5: tsãn cheptu = dãnãsescu tu-alumtã, dãinsescu, vãstãxescu;
6: mi tsãn di zbor = li fac atseali tsi-am tãxitã, trã cari ded zbor;
7: tsãn preasinj = nu mi purintu trã dzãlili di preasinj
{ro: ţine; susţine; rezista}
{fr: tenir, entretenir; soutenir; durer, résister}
{en: hold, maintain, take care of; sustain, support; last, resist}
ex: tsãni-ti ghini; tsãni ghini s-nu ts-ascapã; tsãn cu mãnj sh-cu cicioari; cari va-nj ti tsãnã? (va-nj ti mutreascã, va ts-adunã gailelu?); l-tsãn la shcoalã (l-pitrec la shcoalã shi-lj plãtescu tuti exudili); s-tsãn (s-vor un pri-alantu) ca uvreilji; tsãni (caftã-lj, ngreacã-ti tra) s-tsã plãteascã; tsãni la (u va) casa-a noastrã; ma tsãnj (vrei) s-ti duts; tsãnea (dzãtsea) cã nãsã-i ma mari; casa a moashiljei nu tsãnea (dãnãsea) ahãntu multu; mash cãt tsãnea (dãnãsea s-cadã) grindina; tsãnets-vã (curmats-vã) di beari niscãnti dzãli; lj-u tsãn mãcarea (nu-lj mata dau s-mãcã); lj-tsãn calea = lu-astãmãtsescu n cali; aclo iu bãtea s-aflã lemnu cama bun s-tsãnã foc; nu lã tsãnea s-easã
(expr: nu cutidza, lã eara fricã); sh-ca lj-u fricã, sh-ca lj-u tsãni
(expr: sh-ca nu lj-easti fricã); ma-lj tsãni
(expr: ma s-cuteadzã, ma s-nu-lj hibã fricã) a gionilui; s-tsãnu cãt s-tsãnu di-arãdeari
(expr: dãnãsi cãt dãnãsi, arãvdã cãt arãvdã ta s-nu tsiva di-arãdi); ficiorlji nu shtiu si-lj tsãnã loclu
(expr: sã sta isihi tu-un loc); nu s-tsãnu di zbor
(expr: nu featsi atseali tsi avea tãxitã, trã cari avea datã zbor); tsãn s-nu mãc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vãstãxescu

vãstãxescu (vãs-tãc-sés-cu) vb IV vãstãxii (vãs-tãc-síĭ), vãstã-xeam (vãs-tãc-seámŭ), vãstãxitã (vãs-tãc-sí-tã), vãstãxiri/vãstãxire (vãs-tãc-sí-ri) – aravdu sh-nu mi-alas azvimtu; tsãn sh-armãn ashi cum hiu trã multu chiro; dãnãsescu, dinãsescu, dinisescu, dãnisescu, dãnsescu, dãinsescu, dindisescu, dãndãsescu, tsãn, aravdu, tsãn cheptu
{ro: rezista, ţine, suporta}
{fr: résister, (se) maintenir, supporter}
{en: resist, hold}

§ vãstãxit (vãs-tãc-sítŭ) adg vãstãxitã (vãs-tãc-sí-tã), vãstãxits (vãs-tãc-sítsĭ), vãstãxi-ti/vãstãxite (vãs-tãc-sí-ti) – cari tsãnu shi nu fu azvimtu; cari armasi ashi cum easti di multu chiro; dãnãsit, dinãsit, dinisit, dãnisit, dãnsit, dãinsit, dindisit, dãndãsit, tsãnut, arãvdat
{ro: rezistat, suportat}
{fr: résisté, maintenu, supporté}
{en: resisted, held}

§ vãstãxiri/vãstãxire (vãs-tãc-sí-ri) sf vãstãxiri (vãs-tãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu vãstãxeashti tsiva; dãnãsiri, dinãsiri, dinisiri, dãnisiri, dãnsiri, dãinsiri, dindisiri, dãndãsiri, tsãneari, arãvdari
{ro: acţiunea de a rezista, de a ţine, de a suporta; suportare}
{fr: action de résister, de supporter, de maintenir}
{en: action of resisting, of holding}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã