DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

chicutã1

chicutã1 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – partea (cumata) nai ma njica di apã (muljiturã, lichid) tsi poati s-cadã singurã; chicã, chicãturã, picã, langutã, loscut, staxeauã, proscut; (fig:
1: chicutã = (i) (ca adg, adv) cãt unã chicutã di mari, lucru multu njic, niheamã, dip putsãn; (ii) ud muceali; (iii) multu ftohi, oarfãn; expr:
2: chicutã di chicutã (di chicutã-chicutã), s-fatsi barã mari = putsãn cãti putsãn un lucru creashti shi s-fatsi mari;
3: nu-alas chicutã = nu-alas dip tsiva)
{ro: picătură}
{fr: goutte}
{en: drop}
ex: tsiu, tsiu, dupã casã (angucitoari: chicutili di ploai); divarligalui di casã, cuscãrlji s-adunã sh-gioacã (angucitoari: streaha cu chicutli di ploai); cad chicuti di ploai; lã deadi s-bea cãti dauã-trei chicuti di dzamã; cãdzu nã chicutã di seu pri cutsur; veadi mpadi chicuti di sãndzi; ma s-virsa nã chicutã, ãlj tãlja caplu; ãlj cãftã nã chicutã di-apã, si-sh astingã seatea; arucã cãti nã chicutã di yin tu-arãu; ãlj deadi a muscãljei nã chicutã di (fig: niheamã) sãndzi; dã-nj nã chicutã di (fig: niheamã) apã; dã-nj nã chicutã di vreari (fig: dip niheamã, cãt unã chicutã); si-l neacã tu-unã chicutã di (fig: niheamã) apã; mi udai, mi-adrai chicutã (fig: ud muceali); oarfãn ca chicuta (fig: multu ftohi, oarfãn); nu-alasã chicutã
(expr: tsiva) di-arãu; calea, mi lo seatea shi apã nu-aveam chicutã
(expr: nu-aveam dip apã)

§ chicãturã (chí-cã-tú-rã) sf chicãturi (chí-cã-túrĭ) – (unã cu chicutã1)

§ picã1 (pí-cã) sf fãrã pl – (unã cu chicutã1)
ex: lipsea cãti nã picã di (fig: niheamã) mãcari

§ chicutã2 (chí-cu-tã) sf chicuti/chicute (chí-cu-ti) – soi di sulinã cu partea di nsus dishcljisã, adãvgatã la mardzinea di citii tra s-adunã apa di ploai (shi s-u facã s-curã prit altã sulinã nghios pri loc, tra s-nu u-alasã s-curã pri stizmã); astreahã, streahã, strahã, hutuli, sãceachi, pueatã
{ro: streaşină}
{fr: avant-toit}
{en: eaves}
ex: noaptea nu-i ghini si stai sum chicutã (streaha di casã), cã ti-agudeashti di nafoarã; nu lu-aflarã acasã sum chicuti (streahã); dupã tsi nu lu-aflarã acasã, sum chicuti (sum streahã); cu gljatsãli crustal aspindzurati tu chicuti (di streahã); hirbea vãsiljac, lu stricura shi apa u-aruca tu chicuti (sum streahã);

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sec1

sec1 (sécŭ) adg seacã (seá-cã), sets (sétsĭ), sets (sétsĭ) – tsi nu-ari (icã ari multu putsãnã) apã; fãrã (lipsit di) apã; fãrã nutii; ninutios, sicat, uscat, astrãchit, astãrchit, strãchit, stãrchit; (fig:
1: sec = (i) mãrat, oarfãn; (ii) (ca adv) mash; expr:
2: cap sec = cap glar, fãrã minti, tsi nu-ari tsiva nuntru)
{ro: sec, uscat}
{fr: sec, épuisé, tari; séché}
{en: dry, exhausted}
ex: fãntãna seacã (fãrã apã); din seclu trap (dit valea lipsitã di-apã); merlu-aestu easti sec (uscat), va s-lu talj shi s-seamin altu; armasi sec, gol (armasi uscat, gol); un sec gol
(expr: mash un singur); arãmasim goali sh-sets (fig: goali sh-oarfãni, ftoahi); seacã sh-goalã s-ti ved; seaca-nj di mini (fig: mãrata-nj di mini); fudzits, goali, cã va s-torcu, fudzits, setsli (uscatili la fatsã sh-trup), cã va s-tsas; Muntsãlj Sets (numa-a muntsãlor aspuni cã suntu cu putsãni izvuri); un sec gol (fig: mash un singur)

§ sec2 (sécŭ) vb I sicai (si-cáĭ), sicam (si-cámŭ), sicatã (si-cá-tã), sicari/sicare (si-cá-ri) – u fac aburi tutã apa tsi s-aflã tu-un loc i lucru (baltã, arãu, vali, fãntãnã, cãmeashi udã, pom, etc.) shi u fac s-chearã; usuc, astrãchescu, astãrchescu, strãchescu, stãrchescu;
(expr:
1: ãlj seacã mãna; seacã = furã multu;
2: sec (di-arcoari) = nj-easti multã-arcoari;
3: l-seacã = l-dãmluseashti, lu-agudeashti dãmblãlu, chicuta)
{ro: seca, usca}
{fr: assécher, (se) sécher, rendre sec, épuiser, tarir}
{en: dry, wither, drain}
ex: sicã fãntãna di dauã dzãli; di-nj sicai ocljul astãngu; suflitu-lj s-astindzi shi-nj seacã; sicã (astrãchi, s-guli) putslu; doi meri tsã-lj sicai (uscai) shi alantu va ts-ul sec; la noi vasiljaclu sicã (s-uscã) la firidz; u ved alãsatã cum seacã (mãrãnghiseashti sh-moari) lilicea; estan tuts voi si sicats; lj-u sicã mãna; cari scoalã mãna pri pãrinti, lj-seacã
(expr: lj-dãmluseashti mãna); dit gurã, s-lji sicari
(expr: s-lji dãmlusiri gura), nu scoati dultsi zbor; s-tsã-seacã mãna (s-ti-agudeascã dãmblãlu la mãnã) cã mi-agudish arãu; cã-ts sicã gura; troarã sicai
(expr: dãmlusii, limnusii); lj-seacã mãna
(expr: mãna lui usucã, furã tut); seacã
(expr: furã) pri iu treatsi; pri iu treatsi arbineslu ãlj seacã mãna

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stricor

stricor (stri-córŭ) (mi) vb I stricurai (stri-cu-ráĭ), stricuram (stri-cu-rámŭ), stricuratã (stri-cu-rá-tã), stricurari/stricurare (stri-cu-rá-ri) – scot muljitura (apa, dzama, etc.) tsi s-aflã tu-un lucru cu-astoartsirea (apitrusirea, strindzearea, etc.) a lui; alas s-curã apa dit un lucru ud (stranj, bunãoarã) cu spindzurarea-a lui; acats un lucru di dauãli capiti shi-lj shuts un capit di-unã parti sh-alantu capit di-alantã, tra s-fac s-lji easã nafoarã muljitura; lu calcu un lucru cu puteari (l-stringu cu mãna, lu-apitrusescu, lu ndes, etc.) tra s-lu gulescu di muljitura tsi s-aflã tu el; astorcu, tornu, shuts, gulescu, stringu, trec, etc.;
(expr:
1: si stricoarã = (i) treatsi prit un loc strimtu icã njic (guvã, lucru, multimi, etc.); (ii) s-dutsi, s-cheari, easi, s-sudzi, etc. dip cum si stricoarã apa;
2: nj-si stricoarã ocljilj dupã... = aspun mari mirachi sh-vreari cu mutrita dupã...; nj-es ocljilj din cap mutrindalui dupã...;
3: altsã lucreadzã ayinjli, sh-altsã stricoarã butsli = un fatsi tut lucrul sh-altu-lj veadi hãirea; ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji)
{ro: strecura, stoarce, filtra}
{fr: filtrer, tordre, presser, passer à travers, s’écouler à travers}
{en: strain, filter, squeeze out, press out}
ex: stricoarã cãmeasha udã; dada stricoarã (l-fatsi s-treacã) laptili prit un dulben curat; lu stricurai (lu-astorshu) sfungul di la sculii; hirbea vãsiljac, lu stricura shi apa u-aruca tu chicuti; nu-am vãrtuti tra s-li stricor stranjili ghini; mizi putui di mi stricurai
(expr: tricui) prit firida-atsea njica; mi stricor prit lumea adunatã la bisearicã; ãnj si stricurarã
(expr: nj-si dusirã, chirurã) puterli din trup; ãlj cura balili shi-lj si stricura ocljilj
(expr: lj-insha ocljilj mutrindalui) pri nãsi di dupã-un pom; ti stricor
(expr: ti sug), lea, di bãshari

§ stricurat (stri-cu-rátŭ) adg stricuratã (stri-cu-rá-tã), stricurats (stri-cu-rátsĭ), stricurati/stricurate (stri-cu-rá-ti) – tsi-lj s-ari scoarã muljitura cu astoartsirea (cãlcarea, spindzurarea, ndisarea, etc.); astorsu, turnat, shutsãt, gulit, strimtu, tricut, etc.
{ro: strecurat, stors, filtrat}
{fr: filtré, tordu, pressé, passé à travers, écoulé à travers}
{en: strained, filtered, squeezed out, pressed out}
ex: ca asimea stricuratã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vasilco

vasilco (va-sil-có) sm vasilcadz (va-sil-cádzĭ) – unã soi di earbã criscutã di om tu grãdinã, mushat anjurzitoari, cu truplu piros tu partea di nsus, cu frãndzãli piroasi, cu coadã, uvali icã lundzi, cu lilici njits albi-trandaflishi, tsi s-bagã tu mãcãri tra s-da unã nustimadã sh-unã aroamã bunã; vasilico, vasilac, vasileac, vasiljac, vãsileac, vãsiljac; busuljoc, bosiljac, busileac, busiljac, busuleac, busuljac, bizealoc
{ro: busuioc}
{fr: basilic}
{en: basil}
ex: nã tufã di vasilco

§ vasilico (va-si-li-có) sm vasilicadz (va-si-li-cádzĭ) – (unã cu vasilco)

§ vasilac (va-si-lácŭ) sm vasilats (va-si-látsĭ) – (unã cu vasilco)

§ vasileac (va-si-leácŭ) sm vasileats (va-si-leátsĭ) – (unã cu vasilco)

§ vãsileac (vã-si-leácŭ) sm vãsileats (vã-si-leátsĭ) – (unã cu vasilco)
ex: ca vãsileaclu (vasilcolu) dit cãmpu

§ vasiljac (va-si-ljĭácŭ) sm vasiljats (va-si-ljĭátsĭ) – (unã cu vasilco)

§ vãsiljac (vã-si-ljĭácŭ) sm vãsiljats (vã-si-ljĭátsĭ) – (unã cu vasilco)

§ busuljoc (bu-su-ljĭócŭ) sm busuljots (bu-su-ljĭótsĭ) – (unã cu vasilco)
ex: unã tufã di busuljoc; busuljoc, lai busuljoc, iu li-ai featili s-mi gioc?

§ bosiljac (bo-si-ljĭácŭ) sm bosiljats (bo-si-ljĭátsĭ) – (unã cu vasilco)
ex: cu fundili di bosiljac (vasilco)

§ busiljac (bu-si-ljĭácŭ) sm busiljats (bu-si-ljĭátsĭ) – (unã cu vasilco)

§ busuljac (bu-su-ljĭácŭ) sm busuljats (bu-su-ljĭátsĭ) – (unã cu vasilco)
ex: frãndzã di busuljac; anjurizmã di busuljac

§ busuleac (bu-su-leácŭ) sm busuljats (bu-su-leátsĭ) – (unã cu vasilco)

§ busileac (bu-si-leácŭ) sm busileats (bu-si-leátsĭ) – (unã cu vasilco)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn