|
|
vãshclje
vãshclje (vãsh-cljĭé) sm vãshcljadz (vãsh-cljĭádzĭ) – partea di dinãpoi a dzinucljului; usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; vasilje, vãsilje, vangã, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac; (fig: vãshclje = multu ma njic di lucrili di-aradã)
{ro: câiul piciorului; arşic plombat}
{fr: jarret (du cheval); osselet plombé}
{en: bend of the knee; knuckle bone}
ex: intrai tu apã pãnã la vãshclje; s-agioacã cu vãshcljadzlji (arshitsili); alantu cal eara njic shi slab, un vãshclje (fig: njic cãt vãshcljelu!) di cal
§ vasilje (va-si-ljĭé) sm vasiljadz (va-si-ljĭádzĭ) – (unã cu vãshclje)
§ vãsilje2 (vã-si-ljĭé) sm vãsiljadz (vã-si-ljĭádzĭ) – (unã cu vãshclje)
§ vangã (ván-gã) sf vãndzã (ván-dzã) – usic ma mari (di la ciciorlu a unui tsap) cu cari s-agudescu di-aradã alanti usitsi (ma njits di la cicioarli a njeljlor, a cãprilor, etc.) di la un agioc di njits; vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: ichi, arşic plombat de la piciorul unui ţap}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}
§ zbangu (zbán-gu) sm zbanghi (zbán-ghi) – (unã cu vangã)
adapi
adapi (a-dápĭ) invar – partea umflatã (convexã) di la vãshclje (la un gioc di ficiurits); duti, ohtu
{ro: om, partea convexă de la un anumit os dintr-un joc de copii}
{fr: partie convexe d’un osselet, dosse, dans un jeu d’enfants}
{en: the convex part of a bone, in a children’s game}
alumã
alumã (a-lu-mắ) sm alumadz (a-lu-mádzĭ) – usic (ma mari di la ciciorlu a unui tsap) di la un agioc di ficiori njits cu cari s-agudescu di-aradã alanti usitsi (ma njits di la cicioarli a njeljlor, a cãprilor, etc.); anumã, vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, vangã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: ichi, arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}
ex: am un alumã di caprã
§ anumã (a-nu-mắ) sm anumadz (a-nu-mádzĭ) – (unã cu alumã)
amadã
amadã (a-má-dhã) sf amãdz (a-mắdzĭ) – usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; madã, vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}
§ madã (má-dhã) sf mãdz (mắdzĭ) – (unã cu amadã)
§ asmadã (as-má-dhã) sf asmãdz (as-mắdzĭ) – usic (cheatrã, nel) dit un agioc di njits
{ro: rotoghilă}
{fr: palet}
{en: quoit}
ex: njitslji s-agiuca cu asmada
amãgic
amãgic (a-mã-gícŭ) sn amãgits (a-mã-gítsĭ) – os njic sh-mushat dit un agioc di ficiurits (cu cari s-agudescu di-aradã alti usitsi); amãgicã, (vãshclje, vãsilje, arshic, alumã, etc.) njic
{ro: ichi mic şi frumos}
{fr: petit et joli osselet}
{en: small bone from a children’s game}
ex: tut amãgits badz tu-agioc
§ amãgicã (a-mã-gí-cã) sf amãgits (a-mã-gítsĭ) – (unã cu amãgic)
arshic
arshic (ar-shícŭ) sn arshitsi/arshitse (ar-shí-tsi) – usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; ashic, ishic, mishic, vãsilje, vãshclje, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}
§ ashic (a-shícŭ) sn ashitsi/ashitse (a-shí-tsi) – (unã cu arshic)
ex: nã agiucãm cu ashitsi
§ ishic (i-shícŭ) sn ishitsi/ishitse (i-shí-tsi) – (unã cu arshic)
§ mishic (mi-shícŭ) sn mishitsi/mishitse (mi-shí-tsi) – (unã cu arshic)
bij
bij (bíjŭ) sn biji/bije – gioc chirut la vãshclje i gioclu di cãrtsã; atsel tsi cheari la gioclu di vãshclje i cãrtsã; bis, zdãrtã, sãmar (fig), sumar (fig)
{ro: punct (partidă, număr) pierdut la un joc de arşiţe sau cărţi}
{fr: point (partie) perdu dans des jeux enfantins des cartes ou des osselets}
{en: lost play in a children’s game with cards or knuckle bones}
§ bis2 (bísŭ) sm pl(?) – (unã cu bij)
caprã
caprã (cá-prã) sf capri/capre (cá-pri) shi cãpri/cãpre (cắ-pri) shi cãpãri (cắ-pãrĭ) – pravdã (feamina-a tsaplui) tsi sh-u-adutsi cu oaea, cu coarni, cari u-arãseashti ma multu frãndza dicãt earba, sh-cari easti cricutã trã laptili, carnea shi perlu lungu tsi-l da; (fig:
1: caprã = arbines; expr:
2: caprã di lapti = caprã tsi s-tsãni piningã casã tutã veara, tra s-aibã nicuchirlu lapti cati dzuã;
3: caprã shutã = caprã fãrã coarni;
4: ãnj vinjirã cãprili = (i) isihãsii, hiu tu bunili, am bunili; (ii) aduchii tora tsi s-fatsi;
5: lj-fitarã cãprili = easti hãrãcop; lj-si dusirã lucrili-ambar; ari hãrãcupilji n casã;
6: lj-fudzirã cãprili = lj-fudzi (u chiru) mintea, glãri di minti;
7: canda va tsã ljau cãprili = canda va ti-arãd;
8: ca capra tu oi = nu easti ca-alantsã, easti-ahoryea di-alantsã;
9: mpartu oili di capri = mpartu atselj bunj di-atselj arãi;
10: capra beasi shi oaea s-arushneadzã = cariva easti cãtigursit ti-un lucru tsi-l featsi altu;
11: sh-capra poati s-dzãcã a luplui “lja-nj coada!” ma di pri pishtireauã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-arucã zboarã slabi-a unui, mash cãndu s-aflã tu-apanghiu, iu nu poati s-hibã agudit)
{ro: capră}
{fr: chèvre}
{en: goat}
ex: ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); ari barbã, mascur nu easti (angucitoari: capra); pashti cãpãrli; capra i lutseafirli; shtii capra tsi easti earba!; si mpartã oili di capri; lj-vinjirã cãpãrli
(expr: isihãsi) sh-tora s-bãgã s-doarmã; tsi va capra aestã (fig: arbineslu aestu)?; l-ved cum ansari ca capra; vidzu unã caprã shutã
(expr: caprã fãrã coarni) cari avea unã crutsi tu frãmti; shi capra ari barbã, ma tut caprã sh-easti; shtii capra s-mãcã earbã!; capra arãnjoasã sh-coada tut ãmproastã; sh-arãnja s-da pri caprã, coada nu u-apleacã; va ti-arãd, canda va-ts ljau cãprili; pri iu ansari capra, ma nsus ansari edlu
§ cãpritsã (cã-prí-tsã) sf cãpritsã (cã-prí-tsã) – caprã ma njicã
{ro: căpriţă}
{fr: chevrette}
{en: little goat}
§ cãprinã (cã-prí-nã) sf cãprinj (cã-prínjĭ) shi cãprinuri (cã-prí-nurĭ) – perlu di caprã dit cari s-fac stranji (tendzã, disãdz, sats, sazmi, tastri, tãmbãri, etc.)
{ro: păr de capră}
catã1
catã1 (cá-tã) sf invar – partea-a vãshcljelui tsi easti duzi, ischi (di-alantã parti di duti, di adapi); cazaca, senghi, pishti
{ro: siciu}
{fr: partie de l’osselet qui est plate et opposée à la dosse}
{en: the flat part of the knuckle bone}
cazaca
cazaca (ca-zá-ca) sf cazãchi (ca-zắchĭ) – partea-a vãshcljelui tsi easti ischi (di-alantã parti di duti, adapi); catã, senghi, pishti;
(expr:
1: a cazaca = agioc di ficiurits;
2: mi-adar ciurla shi cazaca = mi mbet multu)
{ro: siciu}
{fr: partie de l’osselet qui est plate et opposée à la dosse}
{en: the flat part of the knuckle bone}
ex: ciurla sh-cazaca (beat, mbitat) s-adrarã
cijdii2/cijdie
cijdii2/cijdie (cij-dí-i) sf cijdii (cij-díĭ) – un gioc di njits cu usitsi (arshitsi, vãshcljadz, etc.); loclu iu s-agioacã cu vãshcljelu
{ro: joc de arşice}
{fr: jeu d’enfants avec des osselets}
{en: children’s game with knuckle bones}
ex: njitslji s-agiuca cijdii (cu vãshcljelu, cu arshitsli)