DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

silã

silã (sí-lã) sf sili/sile (si-li) – atsea tsi aducheashti cariva cãndu-lj si bagã zori tra s-facã un lucru; simtsãmintu di nivreari (agnos, etc.) fatsã di-unã lugurii i di fãtseari-a unui lucru tsi nu va omlu s-lu facã; putearea tsi lipseashti s-bagã un om tra s-facã un lucru greu trã fãtseari; forţã, puteari, pãrdunã, zorba, zorca
{ro: silă, forţă}
{fr: contrainte, force}
{en: coercion, force}
ex: foclu ari silã (puteari); nu cu silã (zorba) sh-cu puteari; sh-u fãtsea silã cu noi (nã bãgã multã zori); fac lucrul cu silã (cu puteari)

§ sãluescu (sã-lu-ĭés-cu) (mi) vb IV sãluii (sã-lu-íĭ), sãlueam (sã-lu-ĭámŭ), sãluitã (sã-lu-í-tã), sãluiri/sãluire (sã-lu-í-ri) – pingu pri cariva cu zorea (sh-cu multã fortsã ma s-hibã ananghi) tra s-facã un lucru (tsi el nu va s-lu facã); mi fac preshcav cãndu ipuhriusescu pri cariva s-adarã cu sila un lucru; sãlnãescu, ipuhriusescu, apuhriusescu; mi nvãrtushedz, vãrtushescu
{ro: sili, silui, deveni silnic}
{fr: forcer, devenir violent}
{en: force, become violent}
ex: foclu eara s-sãluea (si nvãrtusha)

§ sãluit (sã-lu-ítŭ) adg sãluitã (sã-lu-í-tã), sãluits (sã-lu-ítsĭ), sãluiti/sãluite (sã-lu-í-ti) – tsi easti bãgat cu sila s-facã un lucru; sãlnãit, ipuhriusit, apuhriusit; ãnvãrtushat, nvãrtushat, vãrtushit
{ro: silit, siluit, devenit silnic}
{fr: forcé, devenu violent}
{en: forced, who became violent}

§ sãluiri/sãluire (sã-lu-í-ri) sf sãluiri (sã-lu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti bãgat cu sila s-facã un lucru; sãlnãiri, ipuhriusiri, apuhriusiri; ãnvãrtushari, nvãrtushari, vãrtushiri
{ro: acţiunea de a silui, de a deveni silnic; siluire}
{fr: action de forcer, de devenir violent}
{en: action of forcing, of becoming violent}

§ sãlnãescu (sãl-nã-ĭés-cu) (mi) vb IV sãlnãii (sãl-nã-íĭ), sãlnãeam (sãl-nã-ĭámŭ), sãlnãitã (sãl-nã-í-tã), sãlnãiri/sãlnãire (sãl-nã-í-ri) – (unã cu sãluescu)
ex: nu-l loarã cu bunlu ma-lj sãlnãirã (lj-furtsarã, lj-asparsirã) usha ca s-intrã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vãrtuti/vãrtute

vãrtuti/vãrtute (vãr-tú-ti) sf pl(?) – harea (putearea) tsi u ari omlu tra s-poatã s-facã lucri (lishoari i greali); dinami, puteari, virtuti, vurtuti, vãrtushami, vlagã, fuchii, fortsã, tãcati, cuveti, cuvet
{ro: vârtute, vigoare, tărie}
{fr: vigueur, puissance; dureté}
{en: vigor, power}
ex: ari multã, mari vãrtuti (puteari, dinami); vidzãndalui ahãtã vãrtuti (puteari) di om; tsi sh-cunoashti-a lui vãrtuti (puteari); nj-bãgai tutã vãrtutea, ma nu lj-u putui; el poati s-adarã thãmãturyii cu putearea shi cu vãrtutea-a lui; s-dai cu coarda pisti nãsh di pi prisuprã, cu mari vãrtuti; agudeashti cu ahãtã vãrtuti, tsi tãlje lamnja n doauã bucãts; aflã cã suflitlu shi vãrtutea a ficiorlui di-amirã sta n coarda-lj

§ virtuti/virtute (vir-tú-ti) sf pl(?) – (unã cu vãrtuti)

§ vurtuti/vurtute (vur-tú-ti) sf pl(?) – (unã cu vãrtuti)
ex: frãnsirã vurtutea (putearea) a apishtilor

§ vãrtusha-mi/vãrtushame (vãr-tu-shĭá-mi) sf fãrã pl – (unã cu vãrtuti)

§ vãrtos1 (vãr-tósŭ) adg vãrtoasã (vãr-tŭá-sã), vãrtosh (vãr-tóshĭ), vãrtoasi/vãrtoase (vãr-tŭá-si) – tsi ari puteari; tsi easti cu dinami; (lucru) tsi easti sãnãtos shi s-frãndzi (s-arupi, disicã, etc.) greu; cadãr, cãdãr, cadãri, catãrã, sãnãtos, putut, ndrumin, silnãos, sãlnios, silnãvos, sãluios
{ro: vârtos, tare, robust}
{fr: fort, puissant}
{en: strong, robust}
ex: easti multu vãrtos (sãnãtos), nu pot s-lu frãngu; ayisite Dumnidzale, ayisite vãrtoase (putute); boatsi multu vãrtoasã (sãnãtoasã); doilji eara vãrtosh (cu dinami); vinili suntu vãrtoasi (sãnãtoasi); tricu multu chiro pãnã s-frigã inima, cã eara vãrtoasã ca cheatra; un sinjac, gros shi vãrtos, ca ghini shiaclu ndrãshtit; trei bucãts di gljets, groasi shi vãrtoasi ca bãrtsiri; strigã cu boatsi vãrtoasã shi dzãsi; lj-aspusi putearea-a lui vãrtoasã; doilji eara gionj, doilji eara vãrtosh; eshti cama gioni, cama sãnãtos shi cama vãrtos di mini

§ vãrtos2 (vãr-tósŭ) adv – zbor cari-agiutã tu zburãri cãndu un va s-aspunã cã un lucru s-aflã tu-unã scarã multu ma-analtã di-atsea tu cari s-aflã lucrili di-aradã; cu multã puteari (dinami, vãrtuti, etc.); multu, baea, malã di

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn