DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãlescu

cãlescu (cã-lés-cu) (mi) vb IV cãlii (cã-líĭ), cãleam (cã-leámŭ), cãlitã (cã-lí-tã), cãliri/cãlire (cã-lí-ri) – lu nvãrtushedz herlu cu bãgarea-a lui tu foc prota, sh-deapoea, cu-arãtsirea-a lui, unãshu-nã;
(expr:
1: (mi) cãlescu = mi nvãrtushedz cu-atseali tuti prit cari trec tora, tra s-pot s-aravdu ghini trãninti, cãndu va trec prit alti lucri ma greali;
2: li cãlescu = (i) mãc multu; u ndes; mi nãfãtescu; mi satur di mãcari; mi-adar fushechi (ciuflecã; tsai, etc.); agãlisescu, agãlescu, isihãsescu; ljau puteari; etc.; (ii) beau multu (yin, arãchii, etc.) sh-mi mbet; mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, tsai, etc.); etc.; (iii) fur, ljau peascumta; li ciulescu (spãstrescu, ciunescu, ciuplescu, cãpsãlsescu, etc.); bag tu mãnica di la tãmbari; etc.; (iv) mi duc, fug peascumta; li deapin (ciulescu; scarmin; spãstrescu; shpirtuescu, cãrtsãnescu, etc.); nj-ljau cicioarli dinanumirea; li tindu ciunili (cicioarili); nj-ljau pãrtãljli; u fac (acats cãtrã) naparti; u-angan cãtsaua; nj-frãngu (nj-arup) gusha (zverca); nj-ljau perlji (ocljilj, zverca); etc.)
{ro: căli (fierul)}
{fr: tremper de l’acier}
{en: harden (steel), cast (iron)}
ex: l-cãlish (l-tricush prit foc) herlu?; ursea, cãlea-ti niheamã; l-vidzui cã li cãleashti
(expr: mãcã) vãrtos; cãlea tini
(expr: mãcã) sh-tats; sh-mãcarã di s-cãlirã
(expr: di loarã puteari, di s-sãturarã, nãfãtirã); dusirã la hani shi s-cãlirã
(expr: biurã multu, sã mbitarã); cu yinlu tsi-l biui mi cãlii
(expr: mi mbitai) ghini; multu yin s-cãli
(expr: s-biu) seara-atsea; cara s-cãleashti
(expr: bea yin, sã mbeatã), lj-yini limba; li cãleashti
(expr: li furã) tuti penurili; li cãli
(expr: li lo, li furã) matsãli di la njelu tsi-l tãljem; pita cum va lj-u cãlescu
(expr: va lj-u fur); lj-furã nelu shi li cãleashti
(expr: fudzi) di-aclo; li cãlii
(expr: fudzii peascumta) cã nu vream s-mi veadã vãrnu; s-li cãlim
(expr: s-fudzim) di-aoa cãt ma-agonja; cãlea-li
(expr: fudz) di-aoa cã nu voi s-ti ved

§ cãlit (cã-lítŭ) adg cãlitã (cã-lí-tã), cãlits (cã-lítsĭ), cãliti/cãlite (cã-lí-ti) – tsi easti nvãrtushat (herlu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cilechi/cileche

cilechi/cileche (ci-lé-chi) sf cilechi (ci-léchĭ) – pacfoni (ameastic) di her sh-alti lugurii (di-aradã cãrbunili), tra s-lu facã herlu s-hibã ma jilav, ma bun, ma dur, s-dãnãseascã ma multu, etc.; cilichi, ciulichi, ciulechi;
(expr: nj-bag cilechi la inimã = mi mbãrbãtedz, ãnj fac curai)
{ro: oţel}
{fr: acier}
{en: steel}
ex: omlu easti ma vãrtos sh-di cilichi

§ cilichi/ciliche (ci-lí-chi) sf cilichi (ci-líchĭ) – (unã cu cilechi)
ex: cutsutili di cilichi suntu nai cama bunili; easti vãrtoasã ca cilichea

§ ciulichi/ciuliche (cĭu-lí-chi) sf ciulichi (cĭu-líchĭ) – (unã cu cilechi)
ex: sh-bãgã ciulichi la injoarã
(expr: sh-featsi curai, si mbãrbãtã, s-inimusi)

§ ciule-chi/ciuleche (cĭu-lé-chi) sf ciulechi (cĭu-léchí) – (unã cu cilechi)
ex: lj-adãrã una di ciulechi groasã cãt truplu, tsi s-anduplica ma nu s-frãndzea

§ cilicusescu (ci-li-cu-sés-cu) (mi) vb IV cilicusii (ci-li-cu-síĭ), cilicuseam (ci-li-cu-seámŭ), cilicusitã (ci-li-cu-sí-tã), cilicusiri/cilicusire (ci-li-cu-sí-ri) – fac tu fabricã cilichi (dit her sh-cãrbuni); nvãrtushedz un lucru (hãlati) cu cilechea tsi lj-u-adavgu (la chipitã, di mardzini, prisuprã, etc.); (fig: cilicusescu = fac un lucru s-hibã sãnãtos, jilav, dur, etc, ca cilichea)
{ro: oţeli}
{fr: aciérer}
{en: steel}
ex: nervilj s-cilicusirã (fig: si nvãrtusharã ca cilichea); atseali tsi trapsi l-cilicusirã (fig: lu nvãrtusharã) multu

§ cilicusit (ci-li-cu-sítŭ) adg cilicusitã (ci-li-cu-sí-tã), cilicusits (ci-li-cu-sítsĭ), cilicusiti/cilicusite (ci-li-cu-sí-ti) – tsi easti faptu cilichi
{ro: oţelit}
{fr: aciéré}
{en: steeled}

§ cilicusiri/cilicusire (ci-li-cu-sí-ri) sf cilicusiri (ci-li-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adarã cilichea (i si nvãrtushadzã unã hãlati cu cilichi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

disvãrtushedz

disvãrtushedz (dis-vãr-tu-shĭédzŭ) (mi) vb I disvãrtushai (dis-vãr-tu-shĭáĭ), disvãrtusham (dis-vãr-tu-shĭámŭ), disvãrtushatã (dis-vãr-tu-shĭá-tã), disvãrtushari/disvãrtushare (dis-vãr-tu-shĭá-ri) – scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar; vedz dizvãrtushedz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

inimã

inimã (í-ni-mã) sf inimi/inime (í-ni-mi) shi ininj (í-ninjĭ) – mãdular dit cheptul a omlui cari fatsi sãndzili (cu mpindzearea) s-urdinã prit vini; (fig:
1: inimã = (i) suflit; haractir; hiri; (ii) njedz; usii; vahti, yii, mburitã; (iii) curai, thar, gãireti; (iv) vreari, agapi, mirachi, sivdã; (v) stumahi, pãnticã; (vi) chefi, plãtseari; etc.; expr: [zborlu cari s-bagã nãinti icã dupã “inimã” aspuni noima-a zburãriljei]
2: escu cu inimã mari, cu inimã hãrai = hiu bun, pot s-aravdu multi cãtigursiri, zboari-arali, lãets tsi-nj si fac, etc.; oaminjlji pot sã-nj facã multi arali shi nu va lã u voi, va-lj ljertu;
3: cu inimã di-amalamã (bunã) = (om) multu bun;
4: cu inimã ndreaptã = (om) cu eryi, bun, tinjisit, ndreptu;
5: cu inima curatã = suflit bun, nistipsit, tinjisit, tsi nu dzãtsi minciunj, tsi nu shtii drãcurii, tsi nu-ari muzavirlãchi;
6: cu inima dishcljisã = cu vreari, cu harauã, cu vãsãlii, cu hãrãcupilji, cu tinjii, etc.;
7: cu inima ncljisã = nvirinat, fãrã harauã;
8: cu inima ngljitsatã (di fricã) = lãhtãrsit multu;
9: cu inimã di cãni; cu inimã lai = multu-arãu;
10: (cu) inimã di cheatrã; cu inimã-aratsi; tsi nu-ari inimã = tsi nu-ari njilã, tsi nu-l mealã, tsi nu-l doari dip cãndu fatsi urutsets la lumi;
11: (cu) inimã di ljundar; cu trei ininj = multu inimos, curagios, gioni;
12: cu inimã di ljepuri = tsi s-aspari lishor, tsi easti fricos, tsi nu-ari curai;
13: cu tutã inima = cu multã vreari, harauã, plãtseari;
14: (am) inima greauã, un foc tu inimã = hiu nvirinat, am multi cripãri;
15: (fac un lucru) cu inima greauã = (l-fac lucrul) cu tuti cã-nj yini greu, cã nu para voi s-lu fac;
16: (am) inima lishoarã = nu-am vrundidz, cripãri, gaileadz;
17: (fac un lucru) cu inima lishoarã = (l-fac lucrul) cã mi-arãseashti;
18: moari di inimã = moari di-unã lãngoari tsi u fatsi inima s-astãmãtseascã di bãteari;
19: ãnj dzãtsi inima (cã va s-facã tsiva) = aduchescu (pruved) cã va s-facã tsiva;
20: nj-aspardzi inima = mi nvirineadzã, nj-fatsi-arãu;
21: nj-mãc inima; mi-aroadi la inimã, mi mãcã inima = mi siclitsescu, mi nvirinedz, ãnj fac gaileadz; nj-fac sãndzi-arãu; crep di-amãrãciuni;
22: bag tsiva la inimã = easti tsiva tsi mi cãrteashti, shi nu pot s-u-agãrshescu; ãnj pari arãu, chicusescu;
23: nj-lu scosh dit inimã = nu-l mata voi;
24: nj-calcu tu inimã = nu-l fac un lucru cu vreari (cu tutã inima); l-fac un lucru tsi-nj si caftã (tsi lipseashti s-lu fac) cu tuti cã nu mi-arãseashti;
25: am (nj-sta) tsiva pri inimã = am tsiva tu minti tsi mi nvirineadzã icã un mistico tsi nu voi s-lu spun la lumi;
26: nj-u ljishurai (nj-u-avrai) inima = ljishurai (mi isihãsii) cã dzãsh atseali tsi-aveam pri inimã;
27: ãnj caftã (nj-u va, mi tradzi) inima; mi gãdilicã la inimã = voi s-am (sã-nj si da) tsiva, mi-arãseashti (sh-voi s-lu am) un lucru, unã mãcari, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãnãtati/sãnãtate

sãnãtati/sãnãtate (sã-nã-tá-ti) sf sãnãtãts (sã-nã-tắtsĭ) – harea tsi u-ari omlu cari nu easti lãndzit (tuti urganili, mãdularli, hãlãtsli a truplui di om lucreadzã cum lipseashti);
(expr:
1: nj-ljau sãnãtati di la cariva; lj-alas sãnãtati a unui = mi dispartu di cariva cãndu fug diparti; lj-or ca, trãninti, cãt va him diparti un di-alantu, s-nu lãndzidzascã, s-nu lu-alasã sãnãtatea;
2: sãnãtati bunã! = zbor cu cari-lj dzãts a unui tra s-fugã, cã nu mata ari cãtse s-armãnã aclo, etc.; fudz! du-ti cu Dumnidzã;
3: crep di sãnãtati = (i) am sãnãtatea multu bunã; hiu multu sãnãtos; (ii) sh-atuntsea cãndu tuti-nj njergu-ambar, nu escu ninga ifhãrãstisit;
4: ãntreabã lãndzitlu: “vrei sãnãtati?” = zbor tsi s-dzãtsi a atsilui tsi aspuni unã mari mirachi (ananghi) tri un lucru, nu shtii cum s-facã tra s-lu aibã, sh-tini lu ntreghi ma s-va s-lu-agiuts; vrei cal ordzu?)
{ro: sănătate}
{fr: santé}
{en: health}
ex: nu-nj dzãts, cum suntu pãrintsãlj a tãi cu sãnãtatea?; ai sãnãtati, tsi-ananghi ai?; lãn-goarea-a lui, sãnãtatea-a noastrã; sãnãtati au shi ghiftsãlj, ma imnã cu pãntica goalã; sãnãtati a noauã shi heavrã a uvreilor!; sãnãtatea nu s-acumpãrã cu grosh; ma bunã di sãnãtati, tsiva nu-i; ma bunã di sãnãtati: sãnãtati (bunã); shedz cu sãnãtati
(expr: urari di dispãrtsãri: armãnj sãnãtos); ãsh lo sãnãtati
(expr: fudzi, s-dispãrtsã), di la featã, di la mumã shi tuts cãts inshirã s-lu pitreacã; s-armãnã sh-trã noi, va u ljai, cari nu, sãnãtati bunã!
(expr: du-ti cu Dumnidzã!); l-alãsã sãnãtati sh-lã urã cãti buni suntu pri loc; du-ti cu sãnãtati, lj-urã sh-aistu; fudzi fãrã sã-sh lja sãnãtati di la featã (fãrã si s-adunã cu feata nãinti di dispãrtsãri); sh-lo sãnãtati di la
(expr: s-dispãrtsã di) muljari-sa; sãnãtati!
(expr: urari di dispãrtsãri: s-armãnj sãnãtos), munte frate!; tindi mãna sh-acatsã un pulj shi sãnãtati bunã
(expr: fudzi, li cãleashti, u-anganã cãtsaua); ts-u dau feata, cara nu, sãnãtati bunã
(expr: fudz! du-ti cu Dumnidzã)

§ sãnãtos (sã-nã-tósŭ) adg sãnãtoasã (sã-nã-tŭá-sã), sãnãtosh (sã-nã-tóshĭ), sãnãtoa-si/sãnãtoase (sã-nã-tŭá-si) – tsi easti mplin di sãnãtati; tsi nu tradzi di vãrã lãngoari; sãn, san;
(expr:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

silã

silã (sí-lã) sf sili/sile (si-li) – atsea tsi aducheashti cariva cãndu-lj si bagã zori tra s-facã un lucru; simtsãmintu di nivreari (agnos, etc.) fatsã di-unã lugurii i di fãtseari-a unui lucru tsi nu va omlu s-lu facã; putearea tsi lipseashti s-bagã un om tra s-facã un lucru greu trã fãtseari; forţã, puteari, pãrdunã, zorba, zorca
{ro: silă, forţă}
{fr: contrainte, force}
{en: coercion, force}
ex: foclu ari silã (puteari); nu cu silã (zorba) sh-cu puteari; sh-u fãtsea silã cu noi (nã bãgã multã zori); fac lucrul cu silã (cu puteari)

§ sãluescu (sã-lu-ĭés-cu) (mi) vb IV sãluii (sã-lu-íĭ), sãlueam (sã-lu-ĭámŭ), sãluitã (sã-lu-í-tã), sãluiri/sãluire (sã-lu-í-ri) – pingu pri cariva cu zorea (sh-cu multã fortsã ma s-hibã ananghi) tra s-facã un lucru (tsi el nu va s-lu facã); mi fac preshcav cãndu ipuhriusescu pri cariva s-adarã cu sila un lucru; sãlnãescu, ipuhriusescu, apuhriusescu; mi nvãrtushedz, vãrtushescu
{ro: sili, silui, deveni silnic}
{fr: forcer, devenir violent}
{en: force, become violent}
ex: foclu eara s-sãluea (si nvãrtusha)

§ sãluit (sã-lu-ítŭ) adg sãluitã (sã-lu-í-tã), sãluits (sã-lu-ítsĭ), sãluiti/sãluite (sã-lu-í-ti) – tsi easti bãgat cu sila s-facã un lucru; sãlnãit, ipuhriusit, apuhriusit; ãnvãrtushat, nvãrtushat, vãrtushit
{ro: silit, siluit, devenit silnic}
{fr: forcé, devenu violent}
{en: forced, who became violent}

§ sãluiri/sãluire (sã-lu-í-ri) sf sãluiri (sã-lu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti bãgat cu sila s-facã un lucru; sãlnãiri, ipuhriusiri, apuhriusiri; ãnvãrtushari, nvãrtushari, vãrtushiri
{ro: acţiunea de a silui, de a deveni silnic; siluire}
{fr: action de forcer, de devenir violent}
{en: action of forcing, of becoming violent}

§ sãlnãescu (sãl-nã-ĭés-cu) (mi) vb IV sãlnãii (sãl-nã-íĭ), sãlnãeam (sãl-nã-ĭámŭ), sãlnãitã (sãl-nã-í-tã), sãlnãiri/sãlnãire (sãl-nã-í-ri) – (unã cu sãluescu)
ex: nu-l loarã cu bunlu ma-lj sãlnãirã (lj-furtsarã, lj-asparsirã) usha ca s-intrã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn