DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aruc

aruc (a-rúcŭ) (mi) vb I arucai (a-ru-cáĭ) shi arcai (ar-cáĭ), arucam (a-ru-cámŭ) shi arcam (ar-cámŭ), arucatã (a-ru-cá-tã) shi arcatã (ar-cá-tã), arucari/arucare (a-ru-cá-ri) shi arcari/arcare (ar-cá-ri) –
1: dipãrtedz tsiva di ningã mini cu astrãdzearea, aminarea tsi lj-u fac; astrag, amin, azvãrlu, azvãrlescu;
2: dau dipadi, zdupunescu, huhutescu pri cariva;
3: (mi) duc tu-un loc (muntsã, naparti di-un sinur, etc.) cu agunjii (s-mi-afirescu, s-fug, s-fac tsiva, etc.);
4: (mi) hiumusescu (cãtrã i pristi tsiva i cariva); himusescu, nhiumusescu, astrag, aleapid, leapid, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu, (mi) curundedz;
(expr:
1: aruc tu-ahapsi = bag tu-ahapsi, lu leg, lu ncljid;
2: nj-aruc ocljilj = mutrescu;
3: nj-aruc vrearea pri cariva = u (lu) voi multu sh-am mirachea s-u ljau ti vrutã i nveastã (s-lu ljau ti vrut i bãrbat); agãpisescu;
4: aruc (tu cãrtsã, cafei, steali, etc.) = (dupã cum s-arãdãpsescu cãrtsãli, urmili pi scafa di la cafelu biut, etc.), caftu s-aduchescu shi s-dzãc tsi va si s-facã trãninti; angucescu angljicescu;
5: aruc unã cali = fac unã cali;
6: (statlu) arucã dãri (hãrgi) = chivernisea (statlu, cãsãbãlu, hoara, etc.) bagã dãri tsi lip-seashti s-li plãteascã omlu tsi ari unã aveari (loc, casã, tutiputã) i fatsi tsiva (unã tehni, vindi tu-unã ducheani, etc.);
7: lu-aruc njiclu (muljari greauã) = lu scot mortu (ãl cher) njiclu dit pãnticã (cu vreari icã nivreari) nãinti ca si s-amintã, dupã cum easti arada, sh-multu njic (nifaptu ghini) tra s-poatã s-adilji (s-bãneadzã) singur; astãrchescu, asturchescu, strãchescu, stãrchescu;
8: li-arucã petalili = moari; etc.;
9: u-aruc furtia pri cariva altu = dzãc cã stepsul nu easti a meu
10: mi-aruc (la cicioari) = l-pãlãcãrsescu multu, mi-angrec, lj-u dzãc a unui cã voi multu tra sã-nj facã tsiva;
11: mi-aruc a mortului tu lucru = lucredz multu, pãnã cad mpadi di-avursiri)
{ro: arunca, trânti, repezi, etc.}
{fr: (se) jeter, (se) lancer, tirer, térasser, ruer, etc.}
{en: throw, hurl, fling, shoot, etc.}
ex: cãndu nveasta noauã arucã merlu, tutã cochilamea s-minã ca s-lu-acatsã; arucã-ti (intrã) diunãoarã tu arãu; iu u-arca (amina cu) tufechea, mpadi nu cãdea; arcarã (aminarã cu tufechea) sh-mi pliguirã; tutã noaptea arucarã cu (aminarã) tufechili shi tupãngili; cãnili s-arcã (s-hiumusi) analtu pi nãsã; s-arcarã (s-hiumusirã) la elj s-lji dispartã; nsus tu muntsã s-n-arucãm (s-nidzem, s-nã dutsem); lu-avea arucatã (zdupunatã) mpadi; mula arucã (da) cultsãts; mãri hãrgi nj-arucat
(expr: ãnj bãgat); lji s-arcã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astrag

astrag (as-trágŭ) (mi) vb III shi II astrapshu (as-tráp-shĭu), as-trãdzeam (as-trã-dzeámŭ), astraptã (as-tráp-tã), astradzi-ri/astradzire (as-trá-dzi-ri) shi astrãdzeari/astrãdzeare (as-trã-dzeá-ri) – dipãrtedz tsiva (i cariva) di ningã mini cu arcarea tsi lj-u fac; aruc, amin, azvãrlu, azvãrlescu; fac s-minã un lucru cu acãtsarea i pindzearea tsi lj-u fac tra si s-aflã tu-un altu loc tsi-l voi mini; trag, mpingu; (mi-)aruc cu multã agunjii cãtrã (pristi) tsiva i cariva; hiumusescu, himusescu, nhiumusescu, aleapid, leapid, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu;
(expr:
1: lj-astrag unã = lj-dau unã pliscutã, bush;
2: mi-astrag pri cicior = ansar dinãoarã mprostu, mi ntreb cu fricã tsi s-fatsi)
{ro: trage, arunca, repezi}
{fr: (se) jeter, (se) lancer, rejeter, (sur)sauter}
{en: throw, hurl, fling}
ex: trei ficiori tsi astrãdzea cu (aruca) chetrili; lj-astrapsi (lj-arcã, li pimsi) naparti; si s-astragã (si s-hiumuseascã) truoarã; s-astrapsi (ansãri) cumbarlu unãshunã mprostu; sh-astradzi cãmeasha di pi el (s-aleapidã di cãmeashi, sh-u scoati); s-astradzi (s-arucã) tu-arãu dinãcali; mi-astrapshu (ansãrii, mi hiumusii) nclo, ca unã fandazmã; pi mama u-astradzi (u tradzi, mpindzi) dorlu; mi-astradzi loclu (mi-arucã naparti, nu mi va, nu mi-aravdã); lj-astrapsi unã
(expr: lj-deadi unã plicutã) sh-bunã; cum avdzãrã tufechea, furlji s-astrapsirã pri cicior
(expr: ansãrirã mproshtsã)

§ astraptu (as-tráp-tu) adg astraptã (as-tráp-tã), astraptsã (as-tráp-tsã), astrapti/astrapte (as-tráp-ti) –
1: arucat, arcat, aminat, azvãrlit, traptu, pimtu, hiumusit, himusit, nhiumusit, alipidat, lipidat, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit; (fig:
1: astraptu = (i) arãchit, agunjisit, glarecicu; (ii) burdal, zdrudit, zburdãlipsit, trubat)
{ro: tras, aruncat, repezit}
{fr: jeté, lancé, rejeté, (sur)sauté}
{en: thrown, hurled, flung}
ex: shi cerga tut astraptã (arcatã di-unã parti); om astraptu (fig: agunjisit, glarecicu, tsi nu s-mindueashti ninti ca s-facã un lucru); earam ficior astraptu (fig: burdal, zdrudit, zburdãlipsit, trubat)

§ astradziri/astradzire (as-trá-dzi-ri) sf astradziri (as-tra-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astradzi tsiva i cariva; arucari, aminari, azvãrliri, trãdzeari, pindzeari, himusiri, hiumusiri, nhiumusiri, alipidari, lipidari, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

azvãrlescu

azvãrlescu (az-vãr-lés-cu) (mi) vb IV azvãrlii (az-vãr-líĭ), az-vãrleam (az-vãr-leámŭ), azvãrlitã (az-vãr-lí-tã), azvãrliri/azvãrlire (az-vãr-lí-ri) – cu arcarea tsi lj-u fac, dipãrtedz tsiva (i pri cariva) di ningã mini; (mi-)aruc cu multã agunjii cãtrã (pristi) tsiva i cariva; aruc, amin, azvãrlu, astrag; hiumusescu, himusescu, nhiumusescu, aleapid, leapid, sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, nãburuescu
{ro: azvârli, arunca, repezi}
{fr: (se) jeter, (se) lancer, rejeter, (sur)sauter}
{en: throw, hurl, fling}
ex: azvãrlii tãmbarea

§ azvãrlu (az-vắr-lu) (mi) vb IV azvãrlii (az-vãr-líĭ), azvãrleam (az-vãr-leámŭ), azvãrlitã (az-vãr-lí-tã), azvãrliri/azvãrlire (az-vãr-lí-ri) – (unã cu azvãrlescu)

§ azvãrlit (az-vãr-lítŭ) adg azvãrlitã (az-vãr-lí-tã), azvãrlits (az-vãr-lítsĭ), azvãrliti/azvãrlite (az-vãr-lí-ti) – arucat, arcat, aminat, astraptu, hiumusit, himusit, nhiumusit, alipidat, lipidat, sãlãghit, sãlghit, sãrghit, sãrgljit, nãburuit
{ro: azvârlit, aruncat, repezit}
{fr: jeté, lancé, rejeté, (sur)sauté}
{en: hurled, thrown, flung}

§ azvãrliri/azvãrlire (az-vãr-lí-ri) sf azvãrliri (az-vãr-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-azvãrleashti tsiva i cariva; arucari, aminari, astradziri, astrãdzeari, hiumusiri, himusiri, nhiumusiri, alipidari, lipidari, sãlãghiri, sãlghiri, sãrghiri, sãrgljiri, nãburuiri
{ro: acţiunea de a azvârli, de a arunca, de a repezi}
{fr: action de (se) jeter, de (se) lancer, de rejeter, de (sur)sauter}
{en: action of throwing, of hurling, of flinging}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

darã

darã (dá-rã) sf dari/dare (?) (dá-ri) – varlu (greatsa) a lucrului tu cari easti bãgat (nvilit, ãncljis, tsãnut, etc.) un lucru tsi s-yixeashti; darauã, tarã, mãciuc
{ro: daraua dela cântărit}
{fr: tare}
{en: allowance for weight}
ex: scoati dara (greatsa, varlu) a saclui

§ darauã (da-rá-ŭã) sf darãi(?) (da-rắĭ) – (unã cu darã)
ex: lji lom daraua

§ tarã (tá-rã) sf tari/tare (?) (tá-ri) – (unã cu darã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

greu1

greu1 (gréŭ) adg greauã (greá-ŭã), grei (gréĭ), greali/greale (greá-li) – tsi zixeashti (ngreacã) multu; tsi nu easti lishor trã fãtseari; tsi calcã (apulcuseashti) cu puteari pri loclu (fatsa) pri cari shadi; ngreu, discul, zori, zorti, etc. (fig:
1: greu = mari, arãu, slab, urut, ahãndos, avut, etc.; expr:
2: (muljari, pravdã feaminã) escu greauã = hiu cu njic tu pãnticã; ashteptu njic; escu sartsinã (cu njic), escu ncãrcatã (cu njic);
3: u leg tu greauã = u tsãn unã sh-nu nj-alãxescu mintea, cã am i nu am ãndriptati, cu tuti cã altsã pot s-aibã altã minti;
4: ãlj coc un somnu greu = dormu multu ahãndos;
5: nj-yini greu = nj-yini s-lishin, ãnj cher aearea;
6: greu, ca muntili tsi ngreacã = multu di multu greu)
{ro: greu, dificil, gravidă (femeie)}
{fr: lourd, pesant, grave, difficile, gravide}
{en: heavy, grave, difficult, pregnant}
ex: saclu eara greu sh-mizi-l purta pri pãltãri; nãpoi suntu grealili (lucrili tsi zixescu multu icã lucrili tsi nu suntu lishor trã fãtseari); lucrarea easti greauã; muntsãlj multu grei; nj-yini greu tora tu-aushatic; greali (disculi trã tritseari, trã arãvdari) suntu xeanili; pãduri greauã (mari tufoasã); durnja somnu greu (fig: ahãndos); eara greauã (fig: mari) sãrbãtoari; trapsit lãngori greali (fig: multu slabi); Sãmãrina deadi neauã, nveasta-al Dzimã nchisi greauã
(expr: sartsinã, cu njic tu pãnticã); eapa armasi greauã
(expr: cu njic tu pãnticã); cãdzu un di greilji (fig: di-atselj ma mãri, avuts, cu puteari); el easti di greilji; grei (fig: avuts) nicuchiri; neavutlu u ligã tu greauã
(expr: u tsãnu pi-a lui shi nu sh-alãxi mintea); u ligã tu greauã, ca gumarlu pri punti; cãndu ficiorlu-lj cutsea somnu greu (fig: durnja ahãndos); amirãroanja eara greauã (cu njic tu pãnticã); giuratlu aestu greu ca muntili tsi ngreacã
(expr: greu, multu di multu greu)

§ ngreu1 (ngréŭ) adg ngreauã (ngreá-ŭã), ngrei (ngréĭ), ngreali/ngreale (ngreá-li) – (unã cu greu1)
ex: easti ngreu saclu, nu va pots s-lu portsã; tsal Stasi armasi ngreauã (ashteaptã njic)

§ greu2 (gréŭ) adv – cu greatsã; cu zori; cu disculii; ngreu
{ro: greu}
{fr: lourdement, péniblement}
{en: with difficulty}
ex: arsunã greu (fig: cu dureari multã) curiili; lishor s-amintã, greu si s-tsãnã; greu s-adari, lishor s-aspardzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

muciuc

muciuc (mu-cĭúcŭ) sn muciutsi/muciutse (mu-cĭú-tsi) – limba di la zighã
{ro: limbă de cântar}
{fr: fléau (bras de balance)}
{en: beam (arm of a balance)}
ex: ca muciuc di zighã

§ mãciuc (mã-cĭúc) sn mãciutsi/mãciutse (mã-cĭú-tsi) – varlu (greatsa) a lucrului tu cari easti bãgat (nvilit, ãncljis, tsãnut, etc.) un lucru tsi s-yixeashti; darã, tarã
{ro: daraua dela cântărit}
{fr: tare}
{en: allowance for weight}

§ mushtuc (mush-túcŭ) sn mushtutsi/mushtutse (mush-tú-tsi) – nelu cu cari si spindzurã bratslu di zighã; bilcic, serghi, stumbu
{ro: belciug de cântar}
{fr: anneau de balance romaine}
{en: end ring of the arm of a roman balance}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

scurtu1

scurtu1 (scúr-tu) adg scurtã (scúr-tã), scurtsã (scúr-tsã), scur-ti/scurte (scúr-ti) – (cali, lucru) tsi nu easti lungu; (cali) tsi s-fatsi agonja tu niheamã chiro; tsi tsãni (dãnãseashti) putsãn chiro; (om) njic tu boi;
(expr: cu minti scurtã, scurtu di minti = tsi nu mindueashti ghini, ca oaminjlji dishteptsã, itsrã, mintimenj)
{ro: scurt}
{fr: court, bref}
{en: short, brief}
ex: om scurtu (njic tu boi); nu-avu tsi s-facã cu eali cã suntu scurti; coadã lungã sh-minti scurtã
(expr: s-dzãtsi trã muljeri cã au perlu lungu ma nu suntu sh-ahãntu mintimeni)

§ scundu (scún-du) adg scundã (scún-dã), scundzã (scún-dzã), adg scundi/scunde (scún-di) – (om) tsi easti shcurtu, njic (di boi); (om, lucru) tsi nu para easti-analtu; scurtu, scurtabec, scurtabac, scurtac, shcurtu, shcurtabac, apus, njic, minut
{ro: scund}
{fr: court, petit (de taille)}
{en: short, small (in height)}
ex: lã freadzim scunda nucã

§ shcurtu1 (shcúr-tu) adg shcurtã (shcúr-tã), shcurtsã (shcúr-tsã), shcurti/shcurte (shcúr-ti) – (unã cu scurtu1)
ex: pãrãmithlu a meu easti shcurtu (nu tsãni multu chiro); lu-aduchi cã easti shcurtu di minti
(expr: cã nu para easti mintimen, dishteptu); shcurtul di minti lj-aspuni cum sta luguria; ari cusitsi lundzi sh-minti shcurtã
(expr: easti ca glarecicã)

§ Scurtu2 (Scúr-tu) sm fãrã pl – andoilu mes a anlui (nai ma scurtul mes dit an cu 28 di dzãli trei anj cu-arada, shi 29 ampatrulea); Shcurtu, Flivar, Fivruar
{ro: Februarie}
{fr: Février}
{en: February}
ex: dit Scurtu (meslu Flivar) masturlji ahiurhescu si s-mindueascã trã ducã

§ Shcurtu2 (Shcúr-tu) sm fãrã pl – (unã cu Scurtu2)
ex: Shcurtul (Flivarlu) atsel arãulu; Shcurtul (meslu Flivar) s-moalji chirolu

§ scurtedz (scur-tédzŭ) (mi) vb I scurtai (scur-táĭ), scurtam (scur-támŭ), scurtatã (scur-tá-tã), scurta-ri/scurtare (scur-tá-ri) – fac ma scurtu; njicshuredz lundzimea-a unui lucru; shcurtedz, scurtichedz, shcurtichedz, njicshuredz, adun;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

singir

singir (sin-gírŭ) sm singiri (sin-gírĭ) shi sn singiri/singire (sin-gí-ri) – aradã di (unã soi di) neali bãgati unlu tu-alantu shi ligati tra s-facã ca unã soi di funi (di metal) cu cari si s-leagã lucri (cu cari s-acatsã oara di curauã, cari s-bagã di gushi ca unã stulii, cu i fãrã crutsi acãtsatã di nãsã, etc.); shingir, singiri, shingiri, zingir, silivar, sulivar, chiustecã, chiustechi, catinã, cadenã, cãrtelj, alis, alsidã, alisidã, altsu, brangã, prangã, heari
{ro: lanţ}
{fr: chaîne}
{en: chain}
ex: leagã cãnili cu singir ta s-nu-ascapã; asunã singirlu (silivarlu); un vultur ligat tu singir; cu singirlji di per pisti-anumiri

§ singiri/singire (sin-gí-ri) sf singiri (sin-gírĭ) – (unã cu singir)

§ shingir (shin-gírŭ) sn shingiri/shingire (shin-gí-ri) – (unã cu singir)
ex: pusi sãpunea, frãnlu, shingirlu shi cãfasea tu-unã groapã

§ shingiri/shingire (shin-gí-ri) sf shingiri (shin-gírĭ) – (unã cu singir)
ex: lu nvitsã pi ficior s-lja mash cãnjlji shi pi shingiri mãnã s-nu bagã; cãnjlji pãrea arãnjosh shi shingirili eara mash mãrgãritãri; vru s-lji lja cu tutã shingiri shi featsi vreavã mari

§ zingir (zin-gírŭ) sn zingiri/zingire (zin-gí-ri) – (unã cu singir)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã