DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alantu

alantu (a-lán-tu) pr alantã (a-lán-tã), alantsã (a-lán-tsã), alan-ti/alante (a-lán-ti) – atsel tsi easti ma dipãrtat (di un tsi easti ma aproapea); andoilu, lantu
(expr:
1: alantã mãni = mãnea tsi yini dupã mãni; paimãni;
2: lumea-alantã = lumea (din tser) a mortsã-lor, dit paradis sh-dit colasi;
3: mi duc (trag) tu lumea-alantã = lji ncljid ocljilj, mor;
4: escu pi lumea-alantã = (i) am moartã; (ii) dormu ahãndos; (iii) nu nj-escu tu ori;
5: ca dit lumea alantã = lucru urut, ãnhiurãtor;
6: s-u-aspunj shi n lumea-alantã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva l-fuvirseashti pi-un altu cã va-lj facã tsiva tsi va u-aducã aminti tutã bana-lj;
7: cãndu va s-yinã vãrnu dit lumea alantã = vãrãoarã; cã nu-ari om tsi vinji dit lumea-alantã;
8: l-tornu loclu di-alantã parti = mutrescu tut loclu, tu tuti pãrtsãli, tra s-caftu tsiva;
9: lja pri un, dã pri-alantu = cum easti un, easti sh-alantu; doilji, sh-un sh-alantu, suntu unã soi)
{ro: celălalt}
{fr: l’autre}
{en: the other}
ex: di alantã (di-atsea ma dipartea) parti; lja pri un, da pi alantu (andoilu); cum a ayilor alãntor; cu tutã turnarea di-alantã parti
(expr: cu tutã mutrirea bunã) tsi-lj featsi a loclui; loclu di-alantã parti l-turnã
(expr: mutri pristi tut)

§ lantu (lán-tu) pr lantã (lán-tã), lantsã (lán-tsã), lanti/lante (lán-ti) – (unã cu alantu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

alas

alas (a-lásŭ) (mi) vb I alãsai (a-lã-sáĭ), alãsam (a-lã-sámŭ), alãsatã (a-lã-sá-tã), alãsari/alãsare (a-lã-sá-ri) – dau izini icã sãlãghescu un lucru i hiintsã s-facã tsi va; trag mãna di la un lucru; dau cali; las, sãlghescu, apãrãtsescu;
(expr:
1: lj-alas zbor = ãlj dzãc, ãlj dimãndu;
2: lj-alas sãnãtati = fug, mi dispartu di el/ea shi-lj or sãnãtati;
3: mi-alas pri tini = tsã fac besã, mi ndoapir pi tini cã va-nj lu-adari un lucru;
4: alas preasinj = nchisescu s-mãc mash mãcãri di preasinj;
5: u-alas greauã (cu njic, cu sartsinã) = u fac s-acatsã njic; u fac s-cadã (s-armãnã) greauã, cu njic;
6: nj-alas mu-ljarea (nveasta, nicuchira, bãrbatlu) = mi dispartu di muljari (bãrbat); mi-alas (di muljarea i bãrbatlu cu cari mi am ncurunatã); mi discurun, mi dizmãrit, mi dizmãrtu;
7: nj-alas lucrulu = (i) nu-nj mutrescu lucrul cum lipseashti (tra si s-ducã-ambar); (ii) nj-dau paretisea di la lucrul tsi-l fac;
8: mi-alasã tu laspi = mi-apãrã-tseashti; mi-alasã s-mi dizmeastic singur dit mintitura tu cari mi aflu)
{ro: lăsa, renunţa}
{fr: laisser, renoncer}
{en: let, renounce}
ex: alasã-l sh-nu-l cãrtea; alasã-l s-yinã s-nj-agiutã; ni lo, ni alãsã; mi-alãsai (trapshu mãna) di beari; furlji lu-alãsarã (l-sãlghirã) sclavlu; ma nu lu-alasã (nu-l sãlãgheashti, nu-lj da cali) s-fugã; lu-alãsai sh-nu voi s-lu ved; lai Suliman, alasã-ti (tradzi mãna); nãs alãsã sãnãtati
(expr: s-dispãrtsã, fudzi, nchisi calea; cãndu s-disparti, easti adetea ca omlu sã sh-alasã sãnãtati a muljari-sai); nj-alãsai lucrul trã tini (mi-apãrãtsii lucrul, nj-ded paretisea; icã expr: nu para am vrundida-a lucrului tra s-njargã-ambar)

§ alãsat (a-lã-sátŭ) adg alãsatã (a-lã-sá-tã), alãsats (a-lã-sátsĭ), alãsati/alãsate (a-lã-sá-ti) –
1: tsi-lj si deadi izini s-facã tsiva; lucru ti cari omlu ari traptã mãna;
2: tsi nu para s-fatsi mucaeti s-facã tsiva dip; (om) tsi alasã lucrili s-li facã ma nclo (i vãrãoarã); lãsat, sãlghit, apãrã-tsit
{ro: lăsat, renunţat, nehotărât, neglijent}
{fr: laissé, aban-donné, renoncé; négligent}
{en: let, renounced; negligent, careless}
ex: bãshatã shi alãsatã (niloatã; s-dzãtsi trã unã nveastã tsi u-alasã grambolu ninti di ncurunari, di loari); easti un om alãsat (tsi nu para s-fatsi mucaeti s-adarã tsiva sh-cari, dzuã dupã dzuã, alasã fãtsearea-a lucrilor trã altãoarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

amari/amare

amari/amare (a-má-ri) sf amãri (a-mắrĭ) – ãntindiri mari di apã nsãratã (ca un lac multu mari shi ma multili ori ãncljisã di loc); uchean (ma njic); mari, pelag, pelargu;
(expr:
1: tãxeashti marea cu sarea = tra si sh-agiungã scupolu, tãxeashti multi lucri tsi nu li ari i nu poati s-li facã;
2: cãndu va s-facã-amarea livadi = vãrãoarã; cã amarea nu s-fatsi vãrãoarã livadi;
3: pescul tu-amari easti gioni = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-aspuni gioni, mash cãndu easti tu-apanghiu shi vãr nu poati sã-lj facã-arãu)
{ro: mare, ocean}
{fr: mer, océan}
{en: sea, ocean}
ex: Amarea Lai; tu naparti di laea-amari; tu amari s-nica unã pampori; unã steauã namisa di-amari (angucitoari = cãndila); armãnlu tu muntsã easti ca amarea arihãtipsitã; cari-i muma tsi ficiori amintã shi ficiori mãcã? (angucitoari: amarea sh-arãurli); tu naparti di laea-amari; tu amari s-nica unã pampori; tricum cu pamporea pisti Amarea Lai; cãt tradzi amarea (cãt easti amarea di mari); tsãni, tsãni arãurli shi eu vai strãchescu amarea

§ mari2/mare (má-ri) sf mãri (mắrĭ) – (unã cu amari)
ex: Marea Lai; tritsets marea (amarea) la nã parti; nu-ai mãri (amãri) di lãcrinj, ca mãri (amãri) sã plãndzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

an2

an2 (án) prip – tu, ãn, la (notã: s-aflã nãintea-a numiralilor; poati si s-aflã scriatã shi “an-“, shi si s-alicheascã di numirali; tu scriarea-a noastrã semnul “-“ nu si ngrãpseashti shi zborlu easti alichit di numiral)
{ro: în, la}
{fr: à, pour}
{en: to}

§ am3 (ámŭ) prip – (unã cu an2); mash cã sã ngrãpseashti cãtivãrãoarã nãintea-a zboarãlor tsi nchisescu cu “b, p, v”) – trã exempli, vedz andoilu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

analtu1

analtu1 (a-nál-tu) adg analtã (a-nál-tã), analtsã (a-nál-tsã), anal-ti/analte (a-nál-ti) – tsi s-aflã (easti alinat) nsus; tsi ari criscutã multu shi easti multu lungu; (om) tsi ari unã boi mari; (boatsi) tsi easti suptsãri (i vãrtoasã); naltu
{ro: înalt}
{fr: haut, élevé}
{en: tall}
ex: tatã-nju easti analtu om (avea boi mari); alinã-ti analtu (nsus) pri pom tra s-vedz diparti; analtsã eara murlji di-avlii; doi lai muntsã multu-analtsã; lunã tsi eshti-analtã (tsi ti-aflji nsus) sh-dipãrtoasã; analtu ca chiparishlu

§ naltu1 (nál-tu) adg naltã (nál-tã), naltsã (nál-tsã), nalti/nalte (nál-ti) – (unã cu analtu1)
ex: casa-a noastrã easti naltã; iu murlu ma nalt eara; nalti li featsi; tãvanea easti naltã (multu nsus); easti un tinir naltu, pripsit

§ analtu2 (a-nál-tu) adv – naltu, nsus, pristi, pisuprã, prisuprã, di pisuprã;
(expr:
1: analtu pri = tu oara tsi s-fatsi tsiva; tu chirolu tsi s-aflã tu; tamam cãndu;
2: di-analtu = di nsus, din tser, di la Dumnidzã)
{ro: peste, deasupra}
{fr: sur, au dessus, par dessus, en plus, d’en haut, juste, précisément}
{en: over, above, in the middle of, exactly}
ex: s-alãsarã analtu pri (pristi) mini; analtu pri-ahãti (ma nsus di-atseali, ma multu di-ahãnti) tsi eu spush; tu lumea-atsea di-analtu
(expr: di nsus, dit tser); analtu pri
(expr: tu mesea, tu inima di, tu chirolu tsi fãtseam) chefi; trã trei ori analtu
(expr: tamam tri trei sãhãts) agiumshu; analtu pri
(expr: tamam cãndu dzãtseam) aesti zboarã; s-aushascã pri tinireatsã-analtu
(expr: ta-mam)

§ naltu2 (nál-tu) adv – (unã cu analtu2)
ex: naltu pri beari
(expr: tu chirolu tsi bea multu, dipriunã); eara naltu
(expr: tamam) pi dzãlili cãndu

§ analtsu (a-nál-tsu) (mi) vb I anãltsai (a-nãl-tsáĭ), anãltsam (a-nãl-tsámŭ), anãltsatã (a-nãl-tsá-tã), anãltsa-ri/anãltsare (a-nãl-tsá-ri) – (mi) min (scol, mut) cãtrã nsus; fac (adar, scol, mut, astãsescu, stãlãescu) unã binai (casã, bisearicã, etc.); crescu di boi sh-mi fac ma-analtu; (mi) mprustedz, naltsu, altsu, alin, mut, scol, crescu, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aruspu1

aruspu1 (a-rús-pu) sm aruschi (a-rúschi) – parã veclju dit Austrii (cãtivãrãoarã nturtsescu di-amalamã); ruspu, arup, rup, flurii, lirã, galbinã, gãlbinushi, etc.
{ro: monedă veche, multe ori de aur}
{fr: ancienne monnaie d’Autriche, ducat, monnaie turque d’or}
{en: coin, gold coin}
ex: mi miscu un aruspu (galbin)

§ ruspu1 (rús-pu) sm ruschi (rúschi) – (unã cu aruspu1)

§ arup2 (a-rúpŭ) sm aruchi (a-rúchĭ) – (unã cu aruspu1)
ex: aflai patru aruchi (paradz veclji dit Austrii)

§ rup2 (rúpŭ) sm ruchi (rúchĭ) – (unã cu aruspu1)

§ aruspu2 (a-rús-pu) adg aruspã (a-rús-pã), aruschi (a-rúschi), aruspi/aruspe (a-rús-pi) – (lucru) tsi ari unã tinjii multu mari; tsi nu-ari pãhã s-lji dai di bun tsi easti; tsi easti multu scumpu; ruspu
{ro: scump, inestimabil}
{fr: cher, inestimable}
{en: dear, expensive}
ex: aruspul (scumpul, dashlu) a meu!; nj-eshti un aruspu; mori tini, flurii, flurii aruspã (scumpã)

§ ruspu2 (rús-pu) adg ruspã (rús-pã), ruschi (rúschi), ruspi/ruspe (rús-pi) – (unã cu aruspu2)
ex: esh moi, flurii ruspã (scumpã); ruspul (scumpul) a meu, ruspa (scumpa) a mea

§ rubii2/rubie (ru-bí-i) sf rubii (ru-bíĭ) – parã veclju di-amalamã cari s-poartã di-aradã digushi di feati shi nveasti tiniri; rubie, ruspu, flurii, lirã, galbinã, gãlbinushi, arubi, arubei, etc.
{ro: monedă veche de aur}
{fr: monnaie d’or}
{en: old gold coin}

§ rubie (ru-bi-ĭé) sm rubiedz (ru-bi-ĭédzĭ) – (unã cu rubii)

§ arubi/arube (a-rú-bi) sf arughi (a-rúghĭ) – (unã cu rubii)
ex: tsi va-nj dai si tsã-l aduc? arubea (fluria) di pi frãmti

§ arubei/arubee (a-ru-béi) sf arubei (a-ru-béĭ) – (unã cu arubi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ascuchi1

ascuchi1 (as-cúchĭŭ) (mi) vb I ascucheai (as-cu-chĭáĭ), ascucheam (as-cu-chĭámŭ), ascucheatã (as-cu-chĭá-tã), ascucheari/ascucheare (as-cu-chĭá-ri) – aruc cu dinami afoarã din gurã ascucheatlu tsi lu-am ãn gurã (amisticat cãtivãrãoarã cu hãrpi); scuchi, stichescu;
(expr:
1: lu-ascuchi (tra s-nu-l ljau di oclju) = mi fac cã lu-ascuchi pri cariva (un njic) cari easti mushat, sãnãtos, gioni, etc. tra s-nu-l ljau di oclju, cã pistipsescu cã cu-aestã ascucheari nu va s-diucljadzã;
2: ascuchi ãn sin = mi fac c-ascuchi ãn sin sh-pistipsescu cã cu-aestã va s-ascap di-amãyi, di taxirãtsli tsi pot sã-nj cadã pri cap, etc.;
3: pãnã s-ascuchi (va si s-facã un lucru) = unãshunã, diunãoarã, multu agonja, (ascucheatlu va-nj armãnã ninga niuscat shi) va s-bitiseascã lucrul!;
4: lu-ascuchi = nu lu-am tu tinjii, lu-am trã pezã, lu-arushinedz, etc.)
{ro: scuipa}
{fr: cracher}
{en: spit}
ex: lj-ascuche nãs nãoarã, sh-lã dzãsi, nu vã easti arshini?; lu-ascuchearã ca pri un mãscãrã; sharpili cu dauã capiti lu-ascuche n gurã; di iu s-mi-ascuchi tu fatsã, ma ghini tu pãltãri; acãtsã s-ascuchi n sin
(expr: s-fatsi c-ascuchi n sin) tra s-nu s-acatsã amayea di nãs; nj-ascuchi sãndzi dit hicat; di fricã, as-cuche trei ori ãn sin; ascuchi natlu s-nu-l ljai di oclju!; agiumsi, pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã), tu hoara-a tatã-sui; pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã) ãlj deadi cali; du-ti sh-toarnã-ti nyii cã, ea, ascucheai!
(expr: unãshunã s-ti tornji, pãnã nu s-usucã ascu-cheatlu); pãnã s-ascuchi
(expr: unãshunã), io va s-yin; iu ascuchi nãs, nu alindzi

§ ascucheat1 (as-cu-chĭátŭ) adg ascucheatã (as-cu-chĭá-tã), ascucheats (as-cu-chĭátsĭ), ascucheati/ascucheate (as-cu-chĭá-ti) – (lucru) tsi easti arcat dit gurã cu dinami (ascucheatlu i un lucru tsi s-aflã n gurã); scucheat, stichit;
(expr: ascucheat (tra s-nu hibã loat di oclju) = tsi easti ascucheat niheam di-unã parti, i mash cu zborlu, tra s-nu hibã loat di oclju di mushat, bun, dishteptu, etc. tsi easti)
{ro: care a fost scuipat}
{fr: qui a été craché}
{en: who has been spit on}
ex: aundzits mãnjli cu tsara ascucheatã trei ori; ficiuric ascucheat
(expr: ficiuric ascucheat di-unã parti i mash cu zborlu tra s-nu s-hibã loat di oclju)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ascumbusescu

ascumbusescu (as-cum-bu-sés-cu) (mi) vb IV ascumbusii (as-cum-bu-síĭ), ascumbuseam (as-cum-bu-seámŭ), ascumbusitã (as-cum-bu-sí-tã), ascumbusiri/ascumbusire (as-cum-bu-sí-ri) – nj-anduplic mãnitsli di la cãmeashi (fustani, stranj, etc.) sh-cãtivãrãoarã poalili i pudhunarlji di la pandaloni sh-li mut ma nsus pi bratsã i pi trup; scumbusescu, nãscumbusescu; (fig: mi-ascumbusescu = mi ndreg, mi fac etim tra s-fac un lucru)
{ro: sufleca}
{fr: retrousser les manches}
{en: roll up the sleeves}
ex: ascumbusea-ti (fig: adunã-ts mãnitsli, ndreadzi-ti) nveastã s-adari pitã; ascumbusea-ts dauãli bratsã; s-ascumbusi shi li-adrã tuti lucrili a casãljei hãzãri; si scumbusi mushat, arni casa, di u featsi ca yilia

§ ascumbusit (as-cum-bu-sítŭ) adg ascumbusitã (as-cum-bu-sí-tã), ascumbusits (as-cum-bu-sítsĭ), ascumbusi-ti/ascumbusite (as-cum-bu-sí-ti) – tsi easti cu mãnitsli (pudhunarlji, poalili) nduplicati sh-trapti nsus; cu bratsãli ascumbusiti; scumbusit, nãscumbusit
{ro: suflecat}
{fr: avec les manches retroussées}
{en: with the sleeves rolled up}

§ ascumbusiri/ascumbusire (as-cum-bu-sí-ri) sf ascumbusiri (as-cum-bu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-ascumbuseashti; scumbusiri, nãscumbusiri
{ro: acţiunea de a sufleca; suflecare}
{fr: action de retrousser les manches}
{en: action of rolling up the sleeves}

§ discumbusescu (dis-cum-bu-sés-cu) (mi) vb IV discumbusii (dis-cum-bu-síĭ), discumbuseam (dis-cum-bu-seámŭ), discumbusitã (dis-cum-bu-sí-tã), discumbusi-ri/discumbusire (dis-cum-bu-sí-ri) – disfac mãnitsli ascumbusiti (nduplicati, adunati) di la cãmeashi (stranj, poalili di la fustani, pudunarlji di la pandaloni, etc.);
(expr: mi discumbusii = alas lucrul tsi fãtseam)
{ro: desufleca}
{fr: défaire les manches retroussées}
{en: pull down the rolled sleeves}
ex: dupã tsi aspilai vasili nj-discumbusii mãnitsli; noaptea ntardu mi discumbusii
(expr: alãsai lucrul)

§ discumbusit (dis-cum-bu-sítŭ) adg dis-cumbusitã (dis-cum-bu-sí-tã), discumbusits (dis-cum-bu-sítsĭ), discumbusiti/discumbusite (dis-cum-bu-sí-ti) – tsi sh-ari disfaptã mãnitsli ascumbusiti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn