DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anafal

anafal (a-ná-falŭ) adv – (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; tsi nu-adutsi vãrã hãiri; (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) trã dip tsiva; geaba, digeaba, bathava, batiava, ncot, bosh, matea, nafile, vãnat, vãnãt, tu cac
{ro: zadarnic, pentru nimic}
{fr: en vain, pour rien}
{en: needless, for nothing}
ex: ascumtu anafal (digeaba) s-shadã, iu altu om s-nu s-veadã; umtul nu lji-l scosh anafal (ncot); nu tsã spun di-anafal (digeaba)

§ nafile (na-fi-lé) adv – (unã cu anafal)
ex: nafile (geaba) suntu tuti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

avin

avin (a-vínŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – alag dupã agru-prãvdzã i agru-pulj tra s-lj-acats tu pãyidã (batsã, lats, princã, etc.) i s-lji vatãm cu tufechea (cu arcul, cu duxarlu); mi duc s-fac chiniyi; alag dupã cariva shi voi s-lu-acats; alag dupã cariva tra s-ved tsi fatsi, lu spiunedz; lu-agunescu (l-surghiunipsescu) pri cariva tra s-fugã dit un loc; lj-pingu (lj-anãngãsãescu) caljlji s-alagã ma-agonja; vinedz, anãngãsãescu, anãngãsescu, pingu, agunescu, azgunescu, aznjescu, agunjisescu, surghiunipsescu, etc.;
(expr:
1: nj-avin lucrul, huzmetea = (i) nj-ved di lucrul a meu, nu mi-ameastic tu lucruli-a altor; (ii) nj-mutrescu ghini lucrul tra s-fac hãiri, s-fac prucuchii;
2: mi-avinã sãndzili = voi s-mi-arãzgãnsescu; voi s-nji scot ahtea pri cariva; voi s-lj-u plãtescu ti-arãulu tsi-nj featsi)
{ro: vâna, goni, alerga după, urmări}
{fr: chasser, pourchasser, courir après, poursuivre}
{en: hunt, run after, chase}
ex: tsintsi surãritsã tu-unã ghiurdinitsã, s-avinã, tut s-avinã shi nu pot sã s-agiungã (angucitoari: cãrlidzli di mpãltiri); el avinã ljepuri; lu-avinai (lu-agunii) dit loclu-a nostru; lu-avinai (mi tsãnui, imnai dupã el) doauã ori di chiro; trei stãmãnj axiti avinam tu curii; adusirã ascherea s-avinã (s-aguneascã, s-lj-acatsã, s-lji vatãmã) furlji; lu-avinarã (alãgarã dupã el) trei mesh noapti sh-dzuã shi nu puturã s-lu-acatsã; ea avinã-l (du-ti dupã el, shpiuneadzã-l) shi vedz tsi fatsi; luplu nu s-avinã lishor; lu-avinã (alagã s-lu-acatsã) furlji; chiragilu avinã (lj-agunjiseashti, lj-anãngãsãeashti) caljlji; s-avinã (s-agunjiseascã) cama multu; avinam ma nyii; tsi zori ti-avinã?

§ avinedz (a-vi-nédzŭ) (mi) vb I avinai (a-vi-náĭ), avinam (a-vi-námŭ), avinatã (a-vi-ná-tã), avinari/avinare (a-vi-ná-ri) – (unã cu avin)

§ avinat (a-vi-nátŭ) adg avinatã (a-vi-ná-tã), avinats (a-vi-nátsĭ), avina-ti/avinate (a-vi-ná-ti) – (agru-pravda) tsi easti cãftatã tra s-hibã vãtãmatã tu-unã chiniyi; tsi easti acãtsat i vãtãmat tu chiniyi; atsel dupã cari alagã cariva tra s-lu-acatsã i s-lu shpiuneadzã; tsi easti agunit dit un loc; tsi easti anãngãsãit (pimtu) s-alagã ma-agonja; vinat, anãngãsãit, anãngãsit, pimtu, agunit, azgunit, aznjit, etc.
{ro: vânat, gonit, urmărit}
{fr: chassé, pourchassé, poursuivi}
{en: hunted, chased}
ex: eara avinat (cãftat, tra s-hibã acãtsat) di geandari; sh-ashtipta avinatlu dit niori ãn poalã; nu puturã s-aflã avinat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bathava

bathava (bat-ha-vá) adv – [bãgats oarã cã tu zborlu “bathava” avem unã exceptsii: botsli “t” shi “h” s-avdu ahoryea] – (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) trã dip tsiva; (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; (lucru) tsi nu-adutsi vãrã hãiri; batiava, geaba, digeaba, anafal, bosh, ncot, matea, nafile, vãnat, vãnãt, tu cac; (fig: bathava = tsi custuseashti multu putsãn, tsi easti multu eftin; canda easti datã geaba)
{ro: zadarnic, pentru nimic, gratis}
{fr: en vain, pour rien, gratuit}
{en: needless, for nothing, for free}
ex: s-nu-ashteptsã bathava (geaba, ncot); lu-acumpãrai bathava (geaba, trã dip tsiva)

§ batiava (ba-ti-ĭa-vá) adv – (unã cu bathava)
ex: lãna agiumsi eftinã, batiava (dip geaba, trã dip tsiva); batiava (fãrã paradz, trã dip tsiva) nã dusi tu luntri pãnã la Ayiu-Nauni; lucreadzã batiava (digeaba, fãrã paradz); u-aflai batiava (fig: multu eftinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bosh

bosh (bóshĭŭ) adv – (tsi s-fatsi) trã dip tsiva; (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; (lucru tsi easti dat, faptu, etc. shi) cari nu-adutsi vãrã hãiri; anafal, geaba, digeaba, bathava, batiava, ncot, matea, nafile, vãnat, vãnãt, tu cac
{ro: zadarnic, pentru nimic}
{fr: en vain, pour rien}
{en: needless, for nothing}
ex: ma, bosh (geaba), Lena nu eara tri nãs

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cac2

cac2 (cácŭ) adv invar – (lucru i faptã) di cari nu easti ananghi; tsi nu-adutsi vãrã hãiri; (lucru tsi easti dat, faptu, etc.) trã dip tsiva; anafal, geaba, digeaba, bathava, batiava, bosh, ncot, matea, nafile, vãnat, vãnãt
{ro: în zadar}
{fr: en vain}
{en: in vain}
ex: nu grea zboarã tu cac (geaba)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chiniyi/chiniye

chiniyi/chiniye (chi-ní-yi) sf chiniyi (chi-níyĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dutsi s-avinã (s-acatsã i s-vatãmã) agru-prãvdzã i agru-pulj, tu muntsã, pãduri shi cãmpuri; puljlu i pravda tsi fu acãtsatã i vãtãmatã tu-unã ahtari avinari; carnea di la puljlu i pravda vãtãmatã la avinari; avinari, avinatic
{ro: vânătoare; vânat}
{fr: chasse; gibier}
{en: hunt; game}

§ chiniyitor (chi-ni-yi-tórŭ) sm chiniyitori (chi-ni-yi-tórĭ) – omlu tsi s-dutsi avinari (chiniyi); chinigãtor, avinãtor, avgi
{ro: vânător}
{fr: chasseur}
{en: hunter}

§ chinigãtor (chi-ni-ghã-tórŭ) sm chinigãtori (chi-ni-ghã-tórĭ) – (unã cu chiniyitor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cifte1

cifte1 (cif-té) sm ciftedz (cif-tédzĭ) – parei di dauã lucri tsi suntu di-unã soi (ca, bunãoarã, dauã lãpudz, dauã pãputsã, etc.) shi s-aflã di-aradã deadun; parei di dauã lucri tsi nu suntu di-unã soi ma s-aflã di-aradã deadun (ca, bunãoarã, un bãrbat cu vruta i nicuchira-a lui); tsi s-aflã mpãrtsãts tu parei di doi cãti doi; ashi cum easti un lucru fatsã di-alantu lucru dit unã parei di doauã lucri; ashi cum easti sotslu-a unui lucru fatsã di-un altu lucru cu cari s-aflã deadun; pãreaclji, preaclji, zivgari, giugii, jugii;
(expr: cifte (ca adg, adv) = tsi easti cu sots; tsi nu easti tecã)
{ro: pereche}
{fr: paire, couple}
{en: pair, couple}
ex: tsintsi nu easti numir cu cifte (cu preaclji, cu sots); cifte i tecã?
(expr: cu sots i fãrã sots?)

§ ciftei/ciftee (cif-té-i) sf ciftei (cif-téĭ) – (unã cu cifte1)
ex: lj-ahãrzi unã ciftei (pãreaclji) di pishtolj

§ cifte2 (cif-té) sm ciftedz (cif-tédzĭ) – tufechi ti chiniyi (ti-avinari agruprici) cu dauã glupuri (unã ciftei, unã preaclji di sulinari prit cari trec curshunjli); tufechi
{ro: puşcă de vânătoare cu două ţevi}
{fr: fusil de chasse à deux canons}
{en: hunting rifle with two barrels}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciule

ciule (cĭu-lé) sm ciuleadz (cĭu-leádzĭ) – suldat (stratiot) nvitsat si s-alumtã tu muntsã; ciulje
{ro: soldat vânător de munte}
{fr: voltigeur (soldat spécialisé à la guerre dans les montagnes)}
{en: infantryman (specialized in mountain fighting)}
ex: trag sh-ciuleadzlji tuts tu urmã

§ ciulje (cĭu-ljĭé) sm ciuljadz (cĭu-ljĭádzĭ) – (unã cu ciule)
ex: poartã-u, gionili-a meu ciulje!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã