DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cheali1/cheale

cheali1/cheale (chĭá-li) sf chelj (chĭéljĭ) – luguria cu cari easti nvilit truplu-a omlui (a prãvdzãlor, etc.); luguria tsi-acoapirã truplu-a unei pravdã i agru-prici (cu lãnã, cu per i fãrã per) argãsitã sh-purtatã ca stranj (ghunã) icã arcatã mpadi n casã ca unã chilimi;
(expr:
1: hiu cheali sh-oasi = hiu ahãntu slab cã-nj si ved mash chealea sh-oasili;
2: shtiu cãt ãnj fatsi chealea, cãts paradz ãnj fatsi chealea; tsi-nj poati chealea = shtiu cãt ahãrzescu, tsi pot (tsi hiu acshu) s-fac; cãt fatsi a mea pustavi; cãti hiu acshu s-fac;
3: crep tu cheali = crep, mi fac foc di inati;
4: ãnj tradzi multi chealea = pat, mi pidipsescu, mi munduescu, trag vasani, vãsãnipsescu, etc.;
5: u-am chealea groasã; u-am chealea di gumar = hiu om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini; pot s-aravdu multi shi nu chicusescu tri tuti atseali (nu mi mealã tuti) tsi-nj si dzãc i tsi-nj si fac;
6: lj-umflu (umplu) chealea = ãl bat multu, ãlj dau un shcop tra si sh-lu-aducã aminti tutã bana, lj-umflu sãmarlu, etc.;
7: ãlj bag truplu tu cheali = ahãntu greu fu bãtut cã-lj bag pristi arãnjli-a truplui unã cheali scoasã di la unã oai i njel proaspit tãljat (adeti di-aoa sh-un chiro tra s-agiutã la vindicarea-a arãnjlor);
8: va-nj dau chealea-a preftului; nj-alas chealea = va s-mor; va-nj dau arnjacolu;
9: lj-aduc chealea (a pravdãljei) = lj-aduc chealea ca semnu cã pravda ari moartã;
10: nu lu ncapi chealea = nu lu ncapi chealea di fudul tsi easti, s-cãmãruseashti multu;
11: nj-vindu sh-chealea di pri mini = fac tut tsi pot tra s-am tsiva, sã-nj plãtescu borgea; mi fac curbani trã cariva tra s-lu-agiut, cu tut tsi am sh-cu tut tsi pot;
12: lj-intru sum cheali = l-fac s-mi va multu, s-mi-ascultã, s-facã atseali tsi voi mini;
13: nj-vindu scumpu chealea = mi-alumtu greu shi-lj fac multã znjii a dushmanlui, cu tuti cã shtiu cã nu va s-pot s-amintu;
14: vai sh-amar di chealea-a lui; mash chealea-a lui shtii cãti va s-tragã = va mãcã multu shcop, va tragã multi, va tragã nitraptili;
15: tsãn la chealea-a mea = tsãn multu la bana-a mea;
16: ljau sh-chealea di pri el = ãlj ljau tut tsi ari, nu lj-alas tsiva)
{ro: piele}
{fr: peau}
{en: skin}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); chealea di vulpi da niheamã pi-arosh; nj-deadi unã cheali di oai; s-trapsi tu fearicã si-sh scoatã chealea; aprindi un per di cãprina di cheali; nu s-aspari luplu di chealea-a oailjei; lj-adrã truplu leshi, trã tu cheali
(expr: ahãt vinit eara di bãteari cã lipsea sã-lj si bagã pristi arãnj cheali bilitã atumtsea di la un njel i oai); l-adutsea cheljli vãlmãlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mbirduescu

mbirduescu (mbir-dhu-ĭés-cu) (mi) vb IV mbirduii (mbir-dhu-íĭ), mbirdueam (mbir-dhu-ĭámŭ), mbirduitã (mbir-dhu-í-tã), mbirdui-ri/mbirduire (mbir-dhu-í-ri) – mintescu lucrili sh-li fac s-nu mata hibã tu-aradã; aruc stog (tu-unã grãmadã) un lucru pristi-alantu; mi-ameastic, mi pingu sh-mi-apitrusescu deadun cu altsã; mintescu, birdipsescu, mberdosescu, ambãrtuescu
{ro: încurca, încâlci, învălmăşi}
{fr: embrouiller, entrelacer, enchêvetrer}
{en: throw into disorder, mix up, tangle up, entangle}
ex: yin di si mbirduescu (mintescu) lucrili

§ mbirduit (mbir-dhu-ítŭ) adg mbirduitã (mbir-dhu-í-tã), mbirduits (mbir-dhu-ítsĭ), mbirdui-ti/mbirduite (mbir-dhu-í-ti) – tsi easti mintit sh-fãrã aradã; tsi easti apitrusit sh-amisticat cu altsã; mintit, birdipsit, mberdosit, ambãr-tuit
{ro: încurcat, încâlcit, învălmăşit}
{fr: embrouillé, entrelacé, enchêvetré}
{en: thrown into disorder, mixed up, tangled up, entangled}

§ mbirduiri/mbirduire (mbir-dhu-í-ri) sf mbirduiri (mbir-dhu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mintescu lucrili shi suntu fãrã-aradã; mintiri, birdipsiri, mberdosiri, ambãrtuiri, mintiturã, siyisi
{ro: acţiunea de a încurca, de a încâlci, de a învălmăşi; încurcare, încâlcire, învălmăşire}
{fr: action d’embrouiller, d’en-trelacer, d’enchêvetrer}
{en: action of throwing into disorder, of mixing up, of tangling up, of entangling}

§ birdipsescu (bir-dhip-sés-cu) vb IV birdipsii (bir-dhip-síĭ), birdipseam (bir-dhip-seámŭ), birdipsitã (bir-dhip-sí-tã), birdipsiri/birdipsire (bir-dhip-sí-ri) – (unã cu mbirduescu)

§ birdipsit (bir-dhip-sítŭ) adg birdipsitã (bir-dhip-sí-tã), birdipsits (bir-dhip-sítsĭ), birdipsiti/bir-dipsite (bir-dhip-sí-ti) – (unã cu mbirduit)

§ birdipsiri/bir-dipsire (bir-dhip-sí-ri) sf birdipsiri (bir-dhip-sírĭ) – (unã cu mbirduiri)

§ ambãrtuescu (am-bãr-tu-ĭés-cu) (mi) vb IV ambãrtuii (am-bãr-tu-íĭ), ambãrtueam (am-bãr-tu-ĭámŭ), ambãrtuitã (am-bãr-tu-í-tã), ambãrtuiri/ambãrtuire (am-bãr-tu-í-ri) – (unã cu mbirduescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vacã

vacã (vá-cã) sf vãts (vãtsĭ) – feamina-a boului; pravdã di casã tsi easti criscutã trã laptili tsi da (dupã tsi amintã un yitsãl) sh-tri carnea tsi easti multu cãftatã;
(expr:
1: easti (ca unã) vacã = easti niprãxit, glar, om tsi nu s-aducheashti sh-ari fatsa (chealea) groasã, etc.;
2: l-mulgu ca unã vacã = lu-adar sã-nj facã tuti tsi voi, fãrã ca s-lu plãtescu cum lipseashti, sh-fãrã s-lji dzãc macar efharisto;
3: lj-fitã vaca = (omlu) tsi easti hãrãcop, tsi ari harauã n casã;
4: tsi u vrei, cã vaca ts-umpli cãldarea di lapti, sh-tu soni-lj da cu clotsa = tsi u vrei cã un tsã va bunlu, macã tu soni lucrili es arãu)
{ro: vacă}
{fr: vache}
{en: cow}
ex: laptili di vacã easti ma bun di-atsel di oai; bunã-i vaca, ma vitsearcã; sh-easti vacã
(expr: niprãxit, glar); lu au ca nã vacã pi cari u mulgu
(expr: l-fac s-adarã tuti tsi au nãsh ananghi fãrã s-lji dzãcã macar efharisto)

§ vãchicã (vã-chí-cã) sf vãchits (vã-chítsĭ) – vacã njicã
{ro: văcuţă}
{fr: petite vache}
{en: small cow}

§ vãcar (vã-cárŭ) sm vãcari (vã-cárĭ) – omlu tsi pashti vãts
{ro: văcar}
{fr: vacher}
{en: cowherd}
ex: scoasim vãcarlu atsel vecljul cã nu-avea-angãtan vãtsli; va s-esh un vãcar cara nu vrei sã nvets; s-nãiri vãcarlu pri hoarã; picurarlji, vãlmatslji shi vãcarlji, suntu oaminj di nafoarã

§ vãcãriu (vã-cã-ríŭ) sn vãcãriuri (vã-cã-rí-urĭ) – multimi mari di vãts; turmã di vãts; vãcãrii
{ro: mulţime de vaci; cireadă de vaci}
{fr: nombre de vaches; grand troupeau de vaches}
{en: large number of cows; herd of cows}
ex: vidzui multu vãcãriu cum tritsea n cali

§ vãcãrii/vãcãrie (vã-cã-rí-i) sf vãcãrii (vã-cã-ríĭ) – (unã cu vãcãriu)
ex: cãti turmi di irghiladz, cãti vãcãrii (turmi di vãts) astãlja

§ vãcãreatsã (vã-cã-reá-tsã) sf vãcãrets (vã-cã-rétsĭ) – loclu iu s-tsãn vãtsli, iu dizvursescu sh-dormu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vãlmã

vãlmã (vãl-mắ) sm vãlmadz (vãl-mádzĭ) – omlu tsi-aveaglji unã turmã di calj tsi pascu; vãlãmã
{ro: herghelegiu}
{fr: gardien d’un haras}
{en: guardian of a herd of horses}
ex: vãlmãlu, minti n cap nu-avea; cãndu vãlmãlu lj-adutsea cheljli, atsia di-atsia zghilea; aestã s-fatsi cu vãlmãlu, cã vãlmãlu-i unã cu furlu; picurarlji, vãlmadzlji shi vãcarlji, suntu oaminj di nafoarã

§ vãlãmã (vã-lã-mắ) sm vãlãmadz (vã-lã-mádzĭ) – (unã cu vãlmã)

§ vãlmic (vãl-mícŭ) sm vãlmits (vãl-mítsĭ) – vãlmã njic
{ro: herghelegiu mic}
{fr: petit “vãlmã”}
{en: little “vãlmã”}
ex: vãlmiclu dipusi dit dzeanã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã