DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cari1/care

cari1/care (cárĭ shi cá-ri) pr rel shi ntribãtoari – acari, cai, tsini, atsel tsi, atsea tsi, tsi, catiun, catiunã, etc.
{ro: care, cine}
{fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, quelle}
{en: who, whom, which}
ex: Franga, cari (atsea tsi) nu shi shtea tsiva; s-lja di perci, cari (catiun) cum poati; cari di cari (sh-un sh-alantu) si s-ducã; cari di cari s-avinã; cari (tsi) picurari astãljash ãn cali?; cari di voi strigã?

§ acari (a-cárĭ) pr – (unã cu cari1)
ex: acari (cari) easti xenlu?; armãnjlji tra sã shtibã Kurd-Pãshelu acari (atsel cari) easti

§ cai (cáĭ) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)
ex: cai di shaptilj amiradz; cai ãl videa, ãl striga; cai di cai s-agiungã la stani; mini, cu cai va-nj mi-alash?; cai lu shtii iu s-aflã; cai lj-bagã fleamã

§ cae (cá-ĭe) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)

§ curi/cure (cúrĭ shi cú-ri) pr (gen shi dat sing di la cari) – (a) cui, (a) cãrui
{ro: al (a, ai, ale) cui}
{fr: à qui}
{en: to whom}
ex: a curi di noi treilji lj-ai datã?; a curi li-adari aeshtsã fãrmats?; a curi-i feata di pi leagãn?; a curi di noi; a curi numã

§ cui (cúĭ) pr (gen shi dat sing di la cai) – (unã cu curi)
ex: a cui suntu grãdinjli? a cui lj-ari dzãsã?; lji spunea a cui putea tuti cãti avea aflatã

§ cãrui (cã-rúĭ) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cuichishdo (cúĭ-chish-dó) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cãror (cã-rór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ cror (crór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ caritsi (cárĭ-tsi) pr indef – cari tsi s-hibã, carichishdo, caichishdo, caritsido, carintsido, caitsido, itsi, itsido, itsindo, ichishdo, tseshtucari, tsiushtsiucari, nushtari, itipasa
{ro: oricare, oricine, nu importă cine}
{fr: n’importe lequel}
{en: does not matter who}
ex: caritsi trup di fag; limba sh-caritsi-adeti; caritsi altã pravdã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

niho

niho (ni-hó) sm nihadz (ni-hádzĭ) – boatsi lungã tsi fatsi sutsatã shi s-avdi deadun cu un cãntic; boatsea (fãrã zboarã) a unui cãntic; ih, is, boatsi, miludii, cãntic, nubeti
{ro: ison}
{fr: accompagnement, timbre}
{en: accompaniment}
ex: niho (cãntic, ih, miludii) di jali

§ ih1 (ihŭ) sn ihuri (i-húrĭ) – boatsi lungã tsi fatsi sutsatã shi s-avdi deadun cu un cãntic; boatsea (fãrã zboarã) a unui cãntic; is, niho, boatsi, miludii, cãntic, nubeti, hãvai, hãvã
{ro: ison, melodie}
{fr: air, mélodie, accompagnement}
{en: melody, accompaniment}
ex: s-tsãnã ihlu a cãnticlui; nu cunoscu ihlu (boatsea, miludia) a cãnticlui

§ is1 (isŭ) sm fãrã pl – (unã cu ih1)
ex: tsãn islu (ihlu, niholu, miludia); islu tsãn trei-patru cãnj

§vã2 (hã-vắ) sm hãvadz (hã-vádzĭ) – cãntic, miludii, nubeti, boatsi, niho, ih, is; (fig: hãvã = pãreari, lucru, huzmeti, etc.)
{ro: melodie}
{fr: melodie, cantilène}
{en: melody, cantilena}
ex: cãntã-nj un hãvã (niho); catiun cu hãvãlu-lj
(expr: cu niholu, pãrearea a lui); sh-mutrea hãvãlu (fig: lucrul, huzmetea) shi chefea

§ hãvai2/hãvae (hã-vá-i) sf hãvãi (hã-vắĭ) – (unã cu hãvã2)

§ havai2/havae (ha-vá-i) sf havãi (ha-vắĭ) – (unã cu hãvã2)
ex: canda am avdzãtã havaea (nubetea, miludia) aestã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

survã2

survã2 (súr-vã) sf survi/surve (súr-vi) – lumachi njicã (stulsitã mushat cu lãludz di carti) cu cari njitslji s-duc s-oarã prota dzuã a anlui (tahina, cu zboarã aleapti)
{ro: sorcovă}
{fr: petit rameau avec lequel les petits enfants vont d’une maison a l’autre, le matin de la première journée de l’année pour leur souhaiter du bonheur}
{en: small tree branch with which the children give good wishes, the first day of the new year}
ex: ma njitslji, cu purtetsli, alãga surva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

voi1

voi1 (vóĭ) pr pirs II pl (plural, masculin shi fiminin, numinativ shi acuzativ; acuzativlu poati s-aibã shi zborlu “pri” nãinti ma, di-aradã, s-avdi fãrã el) – zbor tsi tsãni loclu a atsilor cu cari zburashti cariva; (forma shcurtã) vã, v (v-)
{ro: voi, pe voi, vă}
{fr: vous}
{en: you}
ex: voi nu hits ca noi; o voi dzenuri, o voi muntsã!; tut varlu cãdzu pri voi; a voauã vã si pari lishor

§ vã1 (vã) shi v1 (v-) ((i) pr pirs II: plural, masculin shi fiminin, acuzativ; forma shcurtã di la pronuma pirsunalã “voi” tsi s-adavgã multi ori la un zbor, tra s-lji nvãrtushadzã noima; (ii) pr refl II: plural, masculin shi fiminin, acuzativ) – pri voi; (forma shcurtã) v (v-)
{ro: vă, pe voi}
{fr: vous}
{en: you}
ex: culcats-vã (vã = voi) ma nclo; vã (vã = pi voi vã) vidzurã asearã; vã (vã = pri voi vã) neacã somnul; cãndu s-vã (s-vã = voi s-vã) turnats din hoarã; s-vã (vã = voi s-vã) tritsets pri acasã-vã (vã = pr pos a voastrã casã); va vã (va vã = pri voi va vã) bat, ficiori, cã nu hits bunj; tsiva s-nu da di casã, nitsi per di tuts-vã voi (= di voi tuts); ma singuri-vã (vã = pr pos a voshtri) duchits-vã (vã = pri voi); mini vã (vã = pri voi vã) dush aclo); v-astãljarã (v = vã, pri voi) n cali ma nu vã (vã = pri voi) loarã cu nãsh

§ a voauã (a vŭá-ŭã) pr pirs II (plural, masculin shi fiminin, ginitiv shi dativ a pronumãljei pirsunalã “voi”; ari totna shi zborlu “a” nãinti) – zbor tsi tsãni loclu-a atsilor cu cari zburashti cariva; a vauã; (forma shcurtã) vã, v (-v, v-)
{ro: vouă, vă}
{fr: à vous, vous}
{en: to you, you}

§ a vauã (a vá-ŭã) pr pirs II – (unã cu a voauã)

§ vã2 (nã) shi v2 (v-) ((i) pr pirs II: plural, masculin shi fiminin, ginitiv shi dativ; forma shcurtã di la pronuma pirsunalã “a voauã3” tsi-lj s-adavgã multi ori tra s-lji nvãrtushadzã noima; (ii) pr refl II: plural, masculin shi fiminin, dativ) – a voauã; a vauã
{ro: vouă}
{fr: à vous; vous}
{en: to you, you}
ex: bunã-vã dzua (vã = a voauã); bunã-vã seara; eapili-vã (vã = pr pos a voastri) vã (vã = a vauã) murirã; cari vã-i (vã-i = easti a vauã; icã easti pr pos a vostru) gionili trã nsurari?; el v-aspuni (v = vã, a voauã) un bun lucru; v-adusirã (v = vã, a voauã) nelu nãpoi; v-avea dzãsã (v = a voauã) multi zboarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã