|
|
uvreu
uvreu (u-vréŭ) sm, sf uvreauã (u-vreá-ŭã), uvrei (u-vréĭ), uvrea-li/uvreale (u-vreá-li) – om dit miletea veaclji dit cari s-trãdzea Hristolu sh-cari s-aflã shi azã arãspãnditã tu ntreaga lumi (cu tuti cã di ma nsus di 60 di anj sh-ari statlu-a ljei Israel); cifut, ciufut, mãtur;
(expr:
1: s-agiutã (s-tsãn) ca uvreilji = tu-ananghi, s-agiutã multu, un cu-alantu;
2: easti fricos ca uvreilji = easti multu fricos; s-aspari lishor;
3: easti murdar ca uvreilji = easti multu murdar;
4: giurã ca uvreilji = giurã strãmbu;
5: aurlã ca uvreilji = aurlã multu;
6: ti-arãdi ca uvreilji = nu lipseashti s-lã fats besã a uvreilor, cã ti-arãd, suntu minciunosh;
7: nu-nj vidzui, nu-avdzãi ca uvreilji = fac inheari, dzãc minciunj;
8: fudzi ca uvreulu di cãrãvidã = fudzi diparti di-un lucru, nu va sã shtibã, cã s-pistipseashti cã uvreilji nu u mãcã sh-nu vor s-u veadã cãrãvida;
9: uvreulu, shi da, shi strigã = ca uvreulu tsi ari stepsu sh-tut el easti-atsel tsi aurlã cã nu stipseashti)
{ro: evreu}
{fr: juif}
{en: jew}
ex: sãnãtatea-a noastrã, heavra-a uvreilor; multsã uvrei yin la pãnãyiri
§ uvridã (u-vrí-dã) sf uvridi/uvride (u-vrí-di) – uvreauã, cifutã, ciufutã, mãturã
{ro: evreică}
{fr: juive}
{en: jewess}
ex: aurlã ca uvridã
(expr: aurlã multu)
§ uvriescu (u-vri-ĭés-cu) adg uvriascã (u-vri-ĭás-cã), uvrieshtsã (u-vri-ĭésh-tsã), uvrieshti (u-vri-ĭésh-ti) – tsi ari s-facã cu uvreilji shi pistea-a lor; di uvreu;
(expr: ca havrã uvriascã = cu aurlãri, cu ncãceri cu boatsi-analtã, sculatã)
{ro: evreiesc}
{fr: hébreu, de juif}
{en: jewish}
§ uvrescu (u-vrés-cu) adg uvreascã (u-vreás-cã), uvreshtsã (u-vrésh-tsã), uvreshti (u-vrésh-ti) – (unã cu uvriescu)
ex: ncãceari uvreascã
(expr: ca di uvrei cu ncãceri sh-aurlãri); cãti poati s-voamã limba uvreascã (a uvreilor), tsi sh-apili li doarmi
cavur
cavur (cá-vurŭ) sm cavuri (cá-vurĭ) – prici di apã dultsi (tsi nu easti pescu), tsi ari un trup moali anvãlit di unã cãpachi corcanã, cari s-fatsi arosh cãndu easti hertu, cu-unã pãnticã ca unã aradã di neali, cu ma multi preclji di cicioari (cu cari imnã di-arada cãtrã nãpoi) di cari, prota preaclji easti ca un cljashti; cãvur, cavru, cãrãvidã, hãrhidã, arac, rac
{ro: rac}
{fr: écrevisse}
{en: (fresh water) crayfish}
ex: n vali lai shi n foc arosh (angucitoari: cavurlu); ca cavurlu s-dutsi cãtrã nãpoi
§ cãvur (cã-vúrŭ) sm cãvuri (cã-vúrĭ) – (unã cu cavur)
§ cavru (cá-vru) sm cavri (cá-vri) – (unã cu cavur)
ex: n vali lai, shi n foc, arosh (angucitoari: cãvurlu)
§ cãrãvidã (cã-rã-ví-dã) sf cãrãvidz (cã-rã-vídzĭ) – (unã cu cavur)
ex: fudzi ca uvreulu di cãrãvidã (arac, cavru); cãrãvidã du baltã
§ hãrhidã (hãr-hí-dã) sf hãrhidz (hãr-hídzĭ) – (unã cu cavur)
ex: multsã peshti shi hãrhidz (cavri)
chendic
chendic (chĭén-dicŭ) sn chenditsi/chenditse (chĭén-di-tsi) – lãnã di-aradã, tsi-alicheashti, ascurã sh-cu perlu shcurtu; chiondic, lãnã
{ro: lână ordinară}
{fr: laine à poils court, rude et poissée, gluante; laine ordinaire qu’on ne peut pas carder avec les mains}
{en: ordinary wool}
§ chiondic (chĭón-dicŭ) sn chionditsi/chionditse (chĭón-di-tsi) – (unã cu chendic)
ex: lãna s-featsi chiondic (ca lãnã tsi-alicheashti)
§ chindicos (chin-di-cósŭ) adg chindicoasã (chin-di-cŭá-sã), chindicosh (chin-di-cóshĭ), chindicoasi/chindicoase (chin-di-cŭá-si) – (lãnã bãtutã, peri, lucru) tsi easti unsuros shi alicheashti ca chendiclu
{ro: (soios) ca lâna ordinară}
{fr: (gluant) comme la laine ordinaire}
{en: (greasy, sticky) like the ordinary wool}
ex: percea chindicoasã (murdarã, ncãrshiljatã sh-tsi-alichea ca chendiclu); uvreu cu barba chindicoasã
cifut
cifut (ci-fútŭ) sm, sf cifutã (ci-fú-tã), cifuts (ci-fútsĭ), cifuti/cifute (ci-fú-ti) [zbor spus trã arizilipsiri a unui] – om dit miletea veaclji dit cari s-trãdzea Hristolu sh-cari s-aflã shi azã arãspãnditã tu lumea ntreagã (cu tuti cã di ma nsus di 60 di anj sh-ari statlu-a ljei Israel); ciufut, uvreu, mãtur
{ro: evreu}
{fr: juif}
{en: jew}
§ ciufut (cĭu-fútŭ) sm, sf ciufutã (cĭu-fú-tã), ciufuts (cĭu-fútsĭ), ciufuti/ciufute (cĭu-fú-ti) – (unã cu cifut)
ex: ciufutslji (uvreilji) dishcljisirã nã zãrãfii
crishtin
crishtin (crish-tínŭ) sm, sf, adg crishtinã (crish-tí-nã), crishtinj (crish-tínjĭ), crishtini/crishtine (crish-tí-ni) – atsel tsi pistipseashti cã Hristolu easti hiljlu-al Dumnidzã, cari vinji pri loc sh-fu ncãrfusit pri crutsi, tra s-lu-ascapã omlu di prota amãrtii faptã di protslji oaminj, Adam shi Eva (shi easti pãtidzat tu-aestã pisti); tsi ari s-facã cu-aestã pisti (pistea crishtinã); crãshtin; (fig: crishtin (crishtinã) = om (muljare); om bun, dobru)
{ro: creştin}
{fr: chrétien}
{en: Christian}
ex: tini hii crishtin bun (om bun, di pistea crishtineascã) shi Dumnidzã va ti veadã; bãna tu mardzinea-a loclui un crishtin (fig: om, om bun) cu muljarea-a lui; cãtse nu badz, crishtinã (fig: muljare bunã), apã?; muzavir tsi poati sã mpartã nã crishtinã (fig: muljari) di bãrbat; easti om crishtin (fig: om bun, dobru); lu-astãlje un crishtin (fig: om, om bun) ãn cali; cara sh-amintã crishtina (fig: muljarea), tu treilji seri vinjirã mirili sã-lj bagã cãsmetea; nã plãndzem di turtsã, sh-di crishtinj nu putem s-ascãpãm
§ crãshtin (crãsh-tínŭ) sm, sf, adg crãshtinã (crãsh-tí-nã), crãshtinj (crãsh-tínjĭ), crãshtini/crãshtine (crãsh-tí-ni) – (unã cu crishtin)
ex: lucrã cãt lucrã crãshtinlu (fig: omlu), ma prucuchii mari nu-adrã; mae bunã, tsi-nj pat io, vãrã crãshtinã (fig: muljari) s-nu sh-u patã!; tini, crãshtine, nu pari dit loclu aestu; du-ti acasã, crãshtine, shi ndreadzi measa, cã va s-tsin la tini astarã
§ crishtinami/crishtiname (crish-ti-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di crishtinj; laolu crishtin dit ntreaga lumi; crãshtinami, crishtinãtati, crãshtinãtati
{ro: mulţime de creştini}
{fr: nombre de chrétiens; l’ensemble des chrétiens}
{en: number of Christians}
§ crãshtinami/crãshtiname (crãsh-ti-ná-mi) sf fãrã pl – (unã cu crishtinami)
§ crishtinãtati/crishtinãtate (crish-ti-nã-tá-ti) sf crishtinãtãts (crish-ti-nã-tắtsĭ) – tuts crishtinjlji din lumi lugursits deadun ca unã mileti; crãshtinãtati, crishtinita-ticã, crãshtinitaticã; crishtinami, crãshtinami
{ro: creştinătate}
em
em (émŭ) cong – shi
{ro: şi}
{fr: et; aussi}
{en: and}
ex: em (shi) s-coc troarã, em (shi) suntu nostimi; fãtsea ca s-parã em (shi) fuviros, em (shi) arãsit; uvreulu, em (shi) da, em (shi) strigã
giur
giur (gĭúrŭ) (mi) vb I giurai (gĭu-ráĭ), giuram (gĭu-rámŭ), giuratã (gĭu-rá-tã), giurari/giurare (gĭu-rá-ri) – dzãc dinintea-al Dumnidzã (cu zborlu “giur”) cã atsea tsi spun easti dealihea, cã atsea tsi-lj tãxescu va s-u fac, etc.; fac giurat; dau giurat, ljau giurat, agiur, sprigiur, spigiur, prigiur, urchisescu
{ro: jura}
{fr: jurer, prêter ser-ment}
{en: swear (on the Bible), take an oath}
ex: si zburashti cã giurash (cã ai datã giurat); giurai cã va yin; nu ti giurã ashi cã mini ti pistipsescu; pi tsi vrei s-giur?; cari giurã, angiurã!; furlu, sh-furã sh-giurã
§ giurat1 (gĭu-rátŭ) adg giuratã (gĭu-rá-tã), giurats (gĭu-rátsĭ), giurati/giurate (gĭu-rá-ti) – datã giurat, loatã giurat, agiu-rat, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, urchisit
{ro: jurat}
{fr: juré, qui a prêté serment}
{en: who has taken an oath}
§ giurari/giurare (gĭu-rá-ri) sf giurãri (gĭu-rắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu da i lja giurat; agiurari, sprigiurari, spigiurari, prigiurari, urchisiri
{ro: acţiunea de a jura; jurare}
{fr: action de jurer, de prêter serment}
{en: action of taking an oath}
ex: giurarea pi nidriptatica, cama troarã, cama deapoea va s-aducã zãrari
§ giurat2 (gĭu-rátŭ) sn giuraturi (gĭu-rá-turĭ) – zborlu dat cãndu cariva giurã cã va s-facã tsiva icã giurã cã nu dzãtsi minciunj; giuratic, sprigiurat, spigiurat, prigiurat, giurãmintu, orcu;
(expr:
1: giuratlu-a porcului = s-dzãtsi trã un tsi giurã cã va facã tsiva cu tuti cã shtii ghini cã nu va u facã (nu va sh-tsãnã giuratlu);
2: mi leg cu giurat = am datã zbor cu giurat cã va s-fac tsiva, cã nu va spun tsiva, etc.;
3: nj-leg limba cu giurat = giur cã un lucru tsi-l shtiu va-l tsãn ncljis tu cheptu sh-cã nu va-l spun a vãrnui;
4: trã giurat! = dip, ca trã ciudii!)
{ro: jurământ}
{fr: serment}
{en: oath}
ex: tsi nod cu mãna s-noadã shi cu mãnjli nu s-diznoadã? (angucitoari: giuratlu); nodlu tsi cu gura s-noadã cu mãna nu s-diznoadã (angucitoari: giuratlu); limba nj-eara ligatã cu giurat; nu hiu ligat cu giurat (pot si zburãscu); giuratlu i giurat; calea tutã nu scoasirã cipit, trã giurat (dip, ca trã ciudii), din gurã; giuratlu eara pãnã dzua atsea; giuratlu a ljepurlui; el giuratlu nu-agãrshi; lji si dizligã limba di giurat (putea tora si zburascã, si spunã tsi s-avea faptã)
haham
haham (ha-hámŭ) sm hahanj (ha-hánjĭ) – preftu di pisti uvreascã; cãpii triscã (di pisti) uvreascã; uvreulu tsi ari sartsina s-talji prãvdzãli sh-puljlji (dupã cum lã u caftã pistea) tra s-poatã uvreilji s-lã mãcã carnea; (fig: haham = (i) om tsi zburashti tut chirolu sh-cu unã boatsi analtã, sãnãtoasã, etc.; (ii) om tsi easti niheamã ca hazo, ca tivichel, tsi-lj lipseashti unã scãndurã; om tsi nu easti bun ti tsiva; hahã, hazo, etc.)
{ro: rabin}
{fr: rabbin}
{en: rabbi}
ex: easti un haham (fig: hazo, tivichel)
mãtur2
mãtur2 (mã-túrŭ) sm, sf mãturã (mã-tú-rã), mãturi (mã-túrĭ), mãturi/mãture (mã-tú-ri) – (paranumã datã trã arizilipsiri a unui) om dit miletea veaclji (uvriascã) dit cari s-trãdzea Hristolu sh-cari s-aflã shi azã arãspãnditã tu lumea ntreagã (cu tuti cã di ma nsus di 60 di anj sh-ari statlu-a ljei Israel); cifut, ciufut, uvreu
{ro: evreu}
{fr: juif}
{en: jew}
ex: Dumnidzãlu a mãturlui (uvreului) easti parãlu
pãngãn
pãngãn (pãn-gắnŭ) sm, sf, adg pãngãnã (pãn-gắ-nã), pãngãnj (pãn-gắnjĭ), pãngãni/pãngãne (pãn-gắ-ni) – om tsi nu easti crishtin (i cari nu easti turcu i uvreu, ti-atselj tsi suntu turtsã i uvrei); om tsi nu-ari vãrnã pisti; (fig:
1: pãngãn = (i) om arãu, blãstimat, andihristu, tsi nu-ari njilã; expr:
2: gurã pãngãnã = gurã urutã; tsi scoati mash urãtets, lucri-arushinoasi, ngiurãturi din gurã)
{ro: păgân}
{fr: païen}
{en: pagan}
ex: tuts cãts nu suntu crishtinj, s-cljamã pãngãnj; pãngãnjlji njilj di njilj; vrush s-mi mãts, ore, pãngãne (nicrishtine, icã fig: andihriste); pãngãnã (fig: arauã) ti featsish; cari pãngãn di cãni (fig: andihristu di om) cutidzã s-calcã la mini?; am un frati pãngãn (fig: arãu, andihristu); nu vru s-mi-ascultã, pãngãnlu (fig: blãstimatlu); nãpoi lj-apruche pãngãna (fig: andihrista) di ursã sh-nãpoi s-bagã mãna s-lj-acatsã; ari gurã pãngãnã
(expr: scoati mash urãtets din gurã); l-dispuljarã pãngãnjlji furi (fig: oaminlj-arãi, furlji); shoariclu ari gurã pãngãnã (fig: nfãrmãcoasã), tuti lucrurli tsã njergu tersi
§ pãngãr (pãn-gắrŭ) sm, sf, adg pãngãrã (pãn-gắ-rã), pãngãri (pãn-gắrĭ), pãngã-ri/pãngãre (pãn-gắ-ri) – (unã cu pãngãn) pãngãnãtati/pãn-gãnãtate (pãn-gã-nã-tá-ti) sf pãngãnãtãts (pãn-gã-nã-tắtsĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã pãngãn (arãu, andihristu, blãstimat); pãngãneatsã; (fig: pãngãnãtati = lãvushilji, cãcat, merdu)
{ro: păgânătate, excrement}
{fr: paganisme, excrément}
{en: paganism; excrement}
ex: pãngãnãtati (fig: cãcat) di cãni
§ pãngãneatsã (pãn-gã-neá-tsã) sf pãngãnets (pãn-gã-nétsĭ) – (unã cu pãngãnãtati)
§ pãngãnitescu (pãn-gã-ni-tés-cu) adg pãngãniteascã (pãn-gã-ni-teás-cã), pãngãniteshtsã (pãn-gã-ni-tésh-tsã), pãngãniteshti (pãn-gã-ni-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu pãngãnjlji, tsi easti di pãngãn; (ca) di pãngãn; pãngãn
{ro: păgân}
{fr: païen}
pãtedz1
pãtedz1 (pã-tédzŭ) (mi) vb I pãtidzai (pã-ti-dzáĭ), pãtidzam (pã-ti-dzámŭ), pãtidzatã (pã-ti-dzá-tã), pãtidzari/pãtidzare (pã-ti-dzá-ri) – (preftu) fatsi unã aradã, cu rigei shi asprucuchiri (bãgari tu apã), a atsilui tsi easti si s-facã crishtin; (pãrinti, nun, etc.) duc un njic la bisearicã tra s-lji dghivãseascã preftul shi s-lu facã crishtin; crishtinedz, crãshtinedz;
(expr: pãtedz yinlu = adavgu apã tu yin tra s-lu fac ma multu; ud yinlu)
{ro: boteza}
{fr: baptiser}
{en: baptize}
ex: mi-acljimarã s-pãtedz!; mini-lj pãtidzai ficiorlu; l-pãtidzã shi-lj bãgã numa Yeani; s-pãtidzã unã uvreauã; va s-tsã pãtedz, s-ti fac hiljinã; prindi s-ti duts la nunlu, s-lji greshti s-yinã, s-pãteadzã
§ pãtidzat (pã-ti-dzátŭ) adg pãtidzatã (pã-ti-dzá-tã), pãtidzats (pã-ti-dzátsĭ), pãtidzati/pãtidzate (pã-ti-dzá-ti) – tsi easti faptu crishtin (di-aradã di preftu la bisearicã); crishtinat, crãshtinat
{ro: botezat}
{fr: baptisé}
{en: baptized}
ex: shi-lj toarnã nãpoi tsintsi ucadz di yin pãtidzat
(expr: yin tsi-lj s-ari bãgatã sh-apã tra s-aspunã ma multu)
§ pãtidzari/pãtidzare (pã-ti-dzá-ri) sf pãtidzãri (pã-ti-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pãteadzã cariva; crishtinari, crãshtinari, pãtigiuni
{ro: acţiunea de a boteza}
{fr: action de baptiser}
{en: action of baptizing}
ex: tatã-nju-l turna di la pãtidzari; sh-mini earam la pãtidzarea (oara tsi s-pãtidza, pãtigiunea) a ghiftsãlor
§ nipãtidzat (ni-pã-ti-dzátŭ) adg nipãtidzatã (ni-pã-ti-dzá-tã), nipãtidzats (ni-pã-ti-dzátsĭ), nipãtidzati/nipãtidzate (ni-pã-ti-dzá-ti) – tsi nu easti pãtidzat; zbor cu cari easti cunuscut omlu tsi nu easti crishtin (ma di-unã altã pisti ca, bunãoarã, turcu, uvreu, etc.); ninjiruit
{ro: nebotezat}
{fr: qui n’est pas baptisé}
{en: who is not baptized}
ex: tuts aeshti suntu nipãtidzats (nu suntu crishtinj); yinlu lu vindi nipãtidzat
(expr: niudat, fãrã ta s-lj-aibã adãvgatã apã); nu pistipsescu s-tsã-l da nipãtidzat
Uvreu, Uvreauã
RO:evreu, evreică
EN:Jew, Jewish
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015