DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

flitur1

flitur1 (flí-turŭ) sm flituri (flí-turĭ) – turlii di insectã (yeatsã) cu chealea di pi trup ca di catifei, cu gura faptã trã sudzeari, sh-cunuscutã trã patruli peani mãri cu cari azboairã, multu mushati sh-cundiljati cu tuti soili di seamni di tuti bueili; fljutur, fliturã, fitur, pirpirunã, perpunã, pitãludã;
(expr: lj-intrarã flituri ãn cap = s-dzãtsi tr-atsel tsi ari glãrinj tu minti)
{ro: fluture}
{fr: papillon}
{en: butterfly}
ex: suti di flituri azbuira tu gãrdinã di floari-floari

§ fljutur (fljĭú-turŭ) sm fljuturi (fljĭú-turĭ) – (unã cu flitur1)
ex: acãtsai un fljutur

§ flutur (flú-turŭ) sm fluturi (flú-turĭ) – (unã cu flitur1)

§ fliturã (flí-tu-rã) sf flituri/fliture (flí-tu-ri) – (unã cu flitur1)
ex: lishoarã-minutã; ca nã fliturã; ca nã fliturã tsi-azboairã

§ fitur (fí-turŭ) sm fituri (fí-turĭ) – (unã cu flitur1)

§ flitur2 (flí-turŭ) sm pl(?) – trimburari (ligãnari, bãteari, etc.) tu vimtu a unei flamburã, areapitã, shimii, etc.
{ro: fâlfâit}
{fr: flottement}
{en: flutter}
ex: s-avdi di-aoa fliturlu-a banderãljei

§ flitur3 (flí-turŭ) vb I fliturai (fli-tu-ráĭ), flituram (fli-tu-rámŭ), flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) – (trã pulj) bati (minã, lj-treamburã) areapitli; (trã flamburã, shimii, pãndzã, etc.) s-minã shi s-leagãnã tu vimtu; nj-si bati (ocljul); ascutur (vilendzã) tu vimtu
{ro: flutura, fâlfâi}
{fr: flotter, ondoyer, voltiger}
{en: wave, flutter, flap}
ex: fliturãndalui tu vimtu pãndzi albi; ãnj fliturã (bati) ocljul atsel astãngul; bandera fliturã pri pãlatea-a amirãlui; fustanea shi lãrdzili mãnits di la cãmeashi lj-flitura di vimtu

§ flituredz (fli-tu-rédzŭ) vb I fliturai (fli-tu-ráĭ), flituram (fli-tu-rámŭ), flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) – (unã cu flitur3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ustur1

ustur1 (ús-turŭ) (mi) vb I usturai (us-tu-ráĭ), usturam (us-tu-rámŭ), usturatã (us-tu-rá-tã), usturari/usturare (us-tu-rá-ri) – aduchescu unã dureari ntsãpãljitoari (tsi nu easti ahãndoasã) ca, bunãoarã, atsea tsi u-ari omlu cãndu s-ardi niheamã, lj-intrã tsiva tu oclju, si ntsapã di-un schin, da di-unã urdzãcã cu mãna, etc.;
(expr: mi usturã la hicati (pãnã tu frãndzãli di hicati) = mi usturã multu di multu)
{ro: ustura}
{fr: cuire}
{en: burn, smart, sting}
ex: urdzãcarea nã usturã; mi usturã iu mi arshu; aljlu usturã cãndu-l mãts veardi, proaspit; mi usturã multu; lj-dzãsh ndauã di lu usturarã la hicati
(expr: l-dururã multu)

§ usturat (us-tu-rátŭ) adg usturatã (us-tu-rá-tã), usturats (us-tu-rátsĭ), usturati/usturate (us-tu-rá-ti) – tsi ari unã dureari ca unã ntsãpãturã (ardeari, etc.)
{ro: usturat}
{fr: cuit}
{en: burned, smarted}

§ usturari/usturare (us-tu-rá-ri) sf usturãri (us-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu usturã tsiva
{ro: acţiunea de a ustura}
{fr: action de cuire}
{en: action of burning, of smarting}

§ ustur2 (ús-turŭ) sm pl(?) – atsea tsi ari (tsi-aducheashti) omlu cãndu lu usturã tsiva; usturimi;
(expr: usturlu ai! = nu-ai tsiva!)
{ro: usturime}
{fr: cuisson}
{en: burning sensation}

§ usturimi/usturime (us-tu-ri-mi) sf – (unã cu ustur2)
ex: usturimi, cu durimi, cãndu-l badz ãnj pari ghini (angucitoari: vearea); aduchea mari usturimi la cicior

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã