DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ardu

ardu (ár-du) vb III shi II arshu (ár-shĭu), ardeam (ar-deámŭ), arsã (ár-sã), ardiri/ardire (ár-di-ri) shi ardeari/ardeare (ar-deá-ri) – aprindu foclu sh-lu fac un lucru si sta apres; hiu apres sh-foclu mi hunipseashti;
(expr:
1: lj-ardi truplu = truplu lj-easti multu ma caldu ca di-aradã; ari pirito (ari cãlduri, cã easti lãndzit);
2: lu ardu (cireaplu) = aprindu foclu sh-lu ncãldzãscu multu cireaplu tra s-coc pãnea i pita;
3: u ardu = (i) glindisescu, beau arãchii (yin) sh-mi mbet ghini; mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, etc.); (ii) u-arãd cu minciunj; u plãnãsescu; u-ancaltsu; lj-u bag (trag) cãlupea (cuvata, sãmarlu, shaua, tastrul di gushi, etc.);
4: s-ardi (di soari, cãldurã) = (i) (earbã, lilici, etc.) mãrãnghiseashti, pãleashti, vishtidzashti, s-usucã, etc.; (ii) (chealea-a omlui) tsi s-pãleashti, s-pãrjileashti, s-dugureashti, arushashti di shideari multã tu soari;
5: ti ardi (tu mãcari) = tsi ari un gustu ntsãpãtor cãndu u badz ãn gurã sh-ti fatsi s-ti usturã limba sh-gura; easti foc (tu mãcari);
6: nj-ardi (s-fac tsiva); ardu trã tsiva; ardu dupã tsiva; ardu di dor = am mari mirachi (s-fac tsiva, s-am tsiva), mor (dupã tsiva);
7: mi-ardi tu hicati = mi nvirineadzã multu;
8: va ts-ardu unã = va tsã dau unã pliscutã)
{ro: arde; încălzi}
{fr: brûler, incendier}
{en: burn}
ex: suntu doi frats vruts, ardu di dor
(expr: au mari mirachi) si s-veadã, ma un munti ãlj disparti (angucitoari: ocljilj); cari nu s-ardi, di foc nu s-aspari; a njia-nj ardi caplu foc
(expr: am pirito; hiu nvirinat), sh-a lui lj-ardi
(expr: sh-el ari mirachi) di-agioc; s-arsi casa-al Cola; nica ardi (easti apreasã) lampa; andartsilj arsirã (deadirã foc ali) Avdela tu 1905; nj-cãdzu tsearã pri mãnã sh-mi arsi; ardi ca foclu; nu-lj bãgai oarã sh-mãcarea s-arsi pri foc; fudz cã va ts-ardu unã!
(expr: va tsã dau unã pliscutã); muljarea lu-arsi cireaplu
(expr: lu ngãldzã trã cutseari pãni i pitã); arsirã apoi cireaplu di noauã ori; s-u-ardu
(expr: s-glindisescu, s-mi mbet) astãsearã; earba s-arsi
(expr: mãrãnghisi) di cãldurã; ghela-aestã ardi
(expr: ti usturã tu gurã cãndu u mãts); pipiryeili-aesti ardu multu
(expr: suntu foc, ti usturã limba cãndu li mãts); ahurhi s-lu ardã tu inimã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãsturã

cãsturã (cãs-tú-rã) sf cãsturi/cãsture (cãs-tú-ri) – hãlati cu cari s-talji lucri, ma njicã di-un cutsut, faptã di-aradã di-unã lipidã nturyisitã sh-unã teacã tu cari intrã aestã lipidã, cãndu hãlatea easti tsãnutã n gepi; cãsturã, cusurã, cearchi, psifii, psutii, cutsut
{ro: briceag}
{fr: canif}
{en: pocket knife}
ex: ghini cã muri tata di nj-alãsã cãstura; aveam totna nã cãsturã njicã n gepi

§ custurã (cus-tú-rã) sf custuri/custure (cus-tú-ri) – (unã cu cãsturã)

§ cusurã (cu-sú-rã) sf cusuri/cusure (cu-sú-ri) – (unã cu cãsturã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cearchi/cearche

cearchi/cearche (cĭár-chi) sf cerchi (cĭér-chi) – custurã tsi ari tu-un capit unã soi di teacã tu cari sã ncljidi, tra s-nu poatã si s-talji omlu cãndu u poartã tu gepi; cutsut, psifii, psutii
{ro: briceag care se închide}
{fr: canif qui se replie dans sa gaine}
{en: pocket knife}
ex: dã-nj niheamã cearchea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chipin

chipin (chi-pinŭ) (mi) vb I chipinai (chi-pi-náĭ), chipinam (chi-pi-námŭ), chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) – acats cu dzeadzitili niheamã cheali di pri om, u stringu sh-u trag (di-l fac s-lu usturã, s-aducheascã niheamã dureari); acats cu dzeadzitili telea di la chitarã i avyiulii sh-u trag niheamã, ninti ca s-u silghescu shi s-u fac s-asunã; (mushconjlji) ntsapã, mushcã; (pricili, puljlji) acatsã lishor cu dintsãlj, cu dintana, fãrã ca s-facã unã aranã; chipir, chipur, chishcu, cepcuescu;
(expr:
1: chipin (cu zborlu) = lu schin, lu ntsap cu zborlu, lu cãscãndisescu, lu cãrtescu, lu pirãxescu;
2: mi chipinã = mi doari;
3: mi chipinã sharpili (nipãrtica) = aduchescu cã-nj cadi un mari bile pri cap, cã pat unã mari taxirati)
{ro: pişca, ciupi}
{fr: piquer, pincer}
{en: pinch, nip, prick}
ex: sh-tut mi chipinã (chishcã) di coastã; u chipina shi carni mãshca di laea norã; tsi mi chipinj
(expr: ntsachi, schinj, cãrteshti) ashi?; nu mi chipinã
(expr: nu mi doari, nu mi cãrteashti) dip aestu lucru

§ chipinat (chi-pi-nátŭ) adg chipinatã (chi-pi-ná-tã), chipinats (chi-pi-nátsĭ), chipinati/chipinate (chi-pi-ná-ti) – tsi-lj si tradzi chealea cu dzeadzitili di cariva (tsi easti ntsãpat di mushconj, etc.); (lucru, teli) tsi easti acãtsat shi traptu niheamã cu dzeadzitili; chipirat, chipurat, chishcat, cepcuit
{ro: pişcat, ciupit}
{fr: piqué, pincé}
{en: pinched, nipped, pricked}
ex: arsãri ca chipinatã di sharpi
(expr: aduchi mari dureari, u cãrti multu)

§ chipinari/chipinare (chi-pi-ná-ri) sf chipinãri (chi-pi-nắrĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi chipinã; chipirari, chipurari, chishcari, cepcuiri
{ro: acţiunea de a pişca, de a ciupi}
{fr: action de piquer, de pincer}
{en: action of pinching, of nipping, of pricking}

§ nichipinat (ni-chi-pi-nátŭ) adg nichipinatã (ni-chi-pi-ná-tã), nichipinats (ni-chi-pi-nátsĭ), nichipinati/nichipinate (ni-chi-pi-ná-ti) – tsi nu easti chipinat; nichipirat, nichipurat, nichishcat, nicepcuit
{ro: nepişcat, neciupit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciun1

ciun1 (cĭúnŭ) sn ciuni/ciune (cĭú-ni) –
1: lemnu lungu shi suptsãri; ciumagã, ciumag, giumac, afingi, pulean, teg, shcop, tingãli, mãciucã;
2: lemnul suptsãri (cin) di la arãzboilu di tsãseari, pri cari s-adunã ustura (urdzãtura); (fig:
1: ciun = cicior; expr:
2: tindu ciunili = fug, nj-ljau cicioarili dinanumirea, alag multu agonja)
{ro: ciomag; fuştei, picior}
{fr: perche, bâton; réglette ou baguette en bois qu’on emploie aux métiers a tisser; ronce; deux faisceaux de roseaux liés ensemble qu’on emploie à la nage; jambe}
{en: stick, rod; wooden rod used in weaving; leg}
ex: ligã nã mãntilã di un ciun (lemnu, ciumag) lungu; dã-lj cu parlu, dã-lj cu ciunlu; ciunili (leamnili di la tsãseari) tut el s-li tragã; multu lundzi li-ari ciunili (fig: cicioarili); nitsi nu videa iu cãlca, acshitsi li tindea ciunili (ahãntu agonja alãga)

§ cin (cínŭ) sn cini/cine (cí-ni) – shcop suptsãri ufilisit la arãzboilu di tsãseari; ciun
{ro: fuştei}
{fr: baguette en bois qu’on emploie aux métiers a tisser}
{en: wooden rod used in weaving}

§ nciun (ncĭúnŭ) vb I nciunai (ncĭu-náĭ), nciunam (ncĭu-námŭ), nciunatã (ncĭu-ná-tã), nciuna-ri/nciunare (ncĭu-ná-ri) – adun ustura (urdzãtura) pi ciunlu di-arãzboi;
(expr:
1: nciun tsiva = ljau tsiva tsi nu easti a meu, fãrã shtirea icã vrearea-a domnu-sui; fur, spãstrescu, ahulescu, ciulescu, etc.;
2: mi nciun = nj-ljau cicioarili dinanumirea, tindu ciunili, fug, alag multu agonja, mi fur, li spãstrescu, li cãlescu, li ciulescu, etc.)
{ro: strânge urzătura pr sulul de la război}
{fr: monter la chaîne sur l’ensouple}
{en: wrap the warp around the loom roller}
ex: nica nu shtii sã nciunã pãndza (s-adunã ustura pri ciun)

§ nciunat2 (ncĭu-nátŭ) adg nciunatã (ncĭu-ná-tã), nciunats (ncĭu-nátsĭ), nciunati/nciunate (ncĭu-ná-ti) – (ustura) tsi easti adunatã pi ciun; (ciunlu) cu ustura adunatã
{ro: (urzitoarea) care este rulată pe sul}
{fr: (chaîne) qui est monté sur l’ensouple}
{en: (the warp) that is wrapped around the loom roller}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cutsut

cutsut (cu-tsútŭ) sn cutsuti/cutsute (cu-tsú-ti) – hãlati cu cari s-talji lucri (pãni, carni, cãrtsã, etc.) faptã di-aradã di-unã lipidã nturyisitã ghini (trã tãljari) sh-unã mãneari (trã tsãneari cu mãna); cãtsut, lipidã, custurã, curtelã;
(expr:
1: suntu pri cutsuti = nu s-vor dip, s-aurãscu multu, suntu dushmanj tsi nu pot si mbuneadzã shi caftã si-sh facã cãt ma multu-arãu;
2: bag cutsut = fac mãchelj, mãchilipsesu, gilitipsescu, vatãm;
3: am pãnea sh-cutsutlu tu mãnã = aum tutã putearea s-fac tsi voi, nu poati s-mi ncheadicã vãrnu;
4: lj-bag cutsutlu la gushi = lj-bag multã zori sh-nu-ari tsi s-facã, va s-adarã tsi-lj caftu mini;
5: nj-agiundzi cutsutlu la os; mi-aflu pri lipida (muclja) di cutsut = cãdzurã bileadzlji pri mini, u-am multu zori sh-agiumshi aclo iu va fac atsea tsi nu vream dip ta s-fac;
6: nj-da (nj-intrã, aduchescu) un cutsut tu inimã = am unã mari dureari)
{ro: cuţit}
{fr: couteau}
{en: knife}
ex: lj-intrã cutsutlu tu hicat; a cutsutlui nu-lj si da cu bushlu; dzua tutã pri cutsuti eara
(expr: si ncãcea, s-alumta cu multã urã); turtsãlj va bagã cutsut

§ cãtsut (cã-tsútŭ) sn cãtsuti/cãtsute (cã-tsú-ti) – (unã cu cutsut)
ex: nu-lj sunt zboarã ma cutsãti; lo hiljlu di-amirã cãtsutlu ta s-lu talji puljlu

§ cutsutic (cu-tsu-tícŭ) sn cutsuti-tsi/cutsutitse (cu-tsu-tí-tsi) – cutsut njic
{ro: cuţitaş}
{fr: petir couteau}
{en: small knife}

§ cutsutash (cu-tsu-táshĭŭ) sn cutsuta-shi/cutsutashe (cu-tsu-tá-shi) – (unã cu cutsutic)

§ cutsutici (cu-tsu-tícĭŭ) sn cutsutici/cutsutice (cu-tsu-tí-ci) – (unã cu cutsutic)
ex: trapsi apoea cutsuticilu shi-lj tãlje limba

§ curtelã (cur-té-lã) sf curteli/curtele (cur-té-li) – cutsut mari
{ro: cuţit mare}
{fr: grand couteau}
{en: big knife}

§ cãtsutar (cã-tsu-tárŭ) sm, sf adg cãtsutarã (cã-tsu-tá-rã), cãtsutari (cã-tsu-tárĭ), cãtsuta-ri/cãtsutare (cã-tsu-tá-ri) – atsel tsi fatsi i vindi cutsuti; cutsãtar, cutsitar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

deapin

deapin (deá-pinŭ) (mi) vb I dipinai (di-pi-náĭ), dipinam (di-pi-námŭ), dipinatã (di-pi-ná-tã), dipinari/dipinare (di-pi-ná-ri) – scot hiri (ciori, etc.) di lãnã (bumbac, etc.) di pi-un fus sh-li-anvãrtescu pi-unã camatã, di pi-unã camatã tu-un cãrulj, etc.; (fig:
1: deapin = (i) nj-aduc aminti shi zburãscu di lucri tricuti; mbair adutseri aminti, pãrãvulsescu unã aradã di isturii; (ii) (cripãri, dzãli, etc.) si mbairã (trec) unã dupã-alantã; expr:
2: u (li) deapin = u (li) mãc cu limãryii, u (li) ngljit, li-ascapit, etc.;
3: li deapin = fug di-aoa, u-angan cãtsaua, li ciulescu, li cãpsãlsescu, li scarmin, lj-u cãrtsãnescu, etc.)
{ro: depăna}
{fr: dévider}
{en: reel off (thread)}
ex: deapinã hirlu; ma dipina ustura; tra s-deapinã fusili tuti; cripãrli multi s-dipina (fig: tritsea, si mbãira unã dupã-alantã), ca niorlji, tu inima-a ljei; dzãlili s-dipinarã (fig: tricurã, curarã, si mbãirarã); deapinã multã pãni
(expr: mãcã multu di multu); va s-u deapinj
(expr: va s-u mãts) pita ntreagã?; u dipinã
(expr: u ngljitã) sh-pãnea, sh-carnea sh-apa; li dipinã di-aoa
(expr: fudzi, s-furã, li cãrtsãni)

§ dipinat (di-pi-nátŭ) adg dipinatã (di-pi-ná-tã), dipinats (di-pi-nátsĭ), dipinati/dipinate (di-pi-ná-ti) – (hirlu) tsi easti tricut dit un fus tu camata (cãrulj, etc.)
{ro: depănat}
{fr: dévidé}
{en: reeled off (thread)}

§ dipinari/dipinare (di-pi-ná-ri) sf dipinãri (di-pi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-deapinã un hir, dipinãturã
{ro: acţiunea de a depăna; depănare}
{fr: action de dévider; dévidage}
{en: action of reeling off (thread)}
ex: fusili vor dipinari; ahtari dipinari
(expr: mãcari) lj-au faptã a friptaljlui!

§ dipinãturã (di-pi-nã-tú-rã) sf dipinãturi (di-pi-nã-túrĭ) – atsea tsi easi dupã unã dipinari; dipinari; crunã, jireaglji, jurebi, gãrchinã
{ro: depănătură}
{fr: dévidage, écheveau}
{en: reeling off, skein (yarn)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn