DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

filipsescu

filipsescu (fi-lip-sés-cu) (mi) vb IV filipsii (fi-lip-síĭ), filipseam (fi-lip-seámŭ), filipsitã (fi-lip-sí-tã), filipsiri/filipsire (fi-lip-sí-ri) – acljem cariva tra s-shadã la measã shi s-mãcã; ãlj dau a unui s-mãcã shi s-bea (s-prãndzã, s-tsinã, s-bea yin, etc.); uspitedz, mescu
{ro: ospăta}
{fr: traiter, régaler, donner à manger (à dîner, etc.)}
{en: treat, have someone for dinner}
ex: sã ndreagã measa, tra s-filipseascã oaspili; mãcarã shi-l filipsirã ghini; l-filipsii asearã; cara s-nj-easã ghini aestu lucru, va s-vã filipsescu (mescu) cu-unã beari cu cealgageadz; nã filipsim doilji tu-unã shichirgirii; va s-adar unã pitã s-aduc s-ti filipsescu; harlu, pushclja shi hulera s-adunarã la harlu sã s-filipseascã (s-mãcã shi s-bea)

§ filipsit (fi-lip-sítŭ) adg filipsitã (fi-lip-sí-tã), filipsits (fi-lip-sítsĭ), filipsi-ti/filipsite (fi-lip-sí-ti) – tsi (easti acljimat shi) ari shidzutã la measã tra s-mãcã; uspãtat, miscut
{ro: ospătat}
{fr: traité, régalé, à qui on a donné à manger (à dîner, etc.)}
{en: treated, dined}

§ filipsiri/filipsire (fi-lip-sí-ri) sf filipsiri (fi-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti filipsit; uspãtari, mishteari
{ro: acţiunea de a ospăta}
{fr: action de traiter, de régaler, de donner à manger (à dîner, etc.)}
{en: action of treating, of having someone for dinner}
ex: sh-filipsirea sh-ari arada-a ljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

oaspi/oaspe

oaspi/oaspe (ŭás-pi) sm, sf, adg oaspitã (ŭás-pi-tã), oaspits (ŭás-pitsĭ), oaspiti/oaspite (ŭás-pi-ti) –
1: omlu cu cari ti-aducheshti aprucheat sufliteashti (cã vã vrets, cã el mindueashti unã soi cu tini, cã avets idyili intiresi, etc.); sots, cushuri, fãrtat;
2: om tsi easti aprucheat (ashtiptat, cãlisit, acljimat) la cariva (s-mãcã, s-facã muabeti, s-doarmã, etc.); om tsi s-dutsi tu casa-a unui; musafir;
(expr:
1: trã oaspi, u-ardi tãmbarea (u-ardi casa) = trã oaspi, fatsi itsi s-hibã; trã oaspi s-fatsi curbani;
2: oaspili tsi aflã, nu tsi mindueashti mãcã = cãndu fãtsearea-a unui lucru nu-i tu putearea-a ta s-lu fatsi, va s-lu-aprochi ashi cum easti, cum yini, nu cum lu vrei tini;
3: cu gura oaspi sh-cu inima ts-u hearbi = va s-tsã u ai mintea, s-tsã ai cãshtigã cu-atsel tsi nu-l cunoshti ma s-aspuni bun shi-ts tãxeashti multi)
{ro: prieten; oaspete, musafir}
{fr: ami, connaissance; convive, invité}
{en: friend, acquaintance; guest, visitor}
ex: oaspili (sotslu) s-caftã ma multu di foc sh-di apã; bunjlji oaspits (sots) s-vor di pri frats (ma multu di frats); oaspili (acljimatlu, musafirlu) nu s-ashteaptã cu mãcarea, ma cu gura; oaspi ca oaspi (sots ca sots) ma darea-loarea curatã s-u-avem; mãcash, oaspe! (fãrtate, cushuri; icã musafire!); ore, oaspe! (cushuri!; icã musafire!); nãsi nã suntu oaspiti (soatsã) buni; bunlu oaspi, cãtu-s-dzãts, ahãt fatsi; oaspi veclju, cãni veclju; oaspili s-cunoashti tru angusteatsã; nu-alasã vecljul oaspi, cã noulu nu-l shtii cum va hibã; nu-alasã oaspili veclju, s-acats noulu; oaspili casã adarã, casã nu aspardzi; oaspili atsel bunlu tu ananghi s-cunoashti; acats un oaspi nou? vecljul s-nu lu-agãrsheshti; dushman veclju, oaspi nu s-fatsi; ma ghini un dushman cu minti, dicãt dzatsi oaspits glari; earam oaspi (acljimat, musafir) la el acasã; him oaspits (sots) bunj; tsã vinji oaspili (sotslu; icã, atsel tsi-l cãlisish); di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi

§ uspitoanji/us-pitoanje (us-pi-tŭá-nji) sf uspitoanji/uspitoanje (us-pi-tŭá-nji) – (unã cu oaspitã)
ex: di atumtsea nã him uspitoanji (oaspiti, soatsã)

§ uspitsãlji/uspitsãlje (us-pi-tsắ-lji) sf uspitsãlji/us-pitsãlje (us-pi-tsắ-lji) shi uspitsãlj (us-pi-tsắ-ljĭ) –
1: vrearea tsi u-aduchescu sh-tsi-lj leagã oaspitslji (sotslji) un cu-alantu;
2: atsea tsi fatsi atsel tsi aproachi oaspits; uspitlãchi, filii, sutsãlji, musafirlãchi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

proaspit

proaspit (prŭás-pitŭ) adg (shi adv invar) proaspitã (prŭás-pi-tã), proaspits (prŭás-pitsĭ), proaspiti/proaspite (prŭás-pi-ti) – tsi easti faptu (adunat, ndreptu, etc.) di putsãn chiro; (zãrzãvati, fructu, etc.) tsi easti mãcat ashi cum easti adunat, fãrã tra s-hibã alãxit cu hirbearea (fridzearea, cutsearea, etc.); tsi nu easti veclju; tsi easti faptu di putsãn chiro (nu di multu chiro); freshcu, crefcu, creftu, crehtu, taze, tazetcu, afrat, trifir, trifirushcu, tinir
{ro: proaspăt, recent}
{fr: frais, recent; fraîchement, récemment}
{en: fresh, recent; freshly, recently}
ex: n-adusi carni proaspitã (freshcã, tãljatã di putsãn chiro); oauãli-aesti suntu proaspiti (freshchi, cãt furã uati di gãljinã); shi umtul shi cashlu suntu proaspits (cãt lji featsirã); tora, proaspit (cãt), avdzãi aesti nali; casa easti proapit (di putsãn chiro) sculatã

§ pruspiturã (prus-pi-tú-rã) sf prus-pituri (prus-pi-túrĭ) – lucru (di-aradã di mãcari) proaspit
{ro: prospătură}
{fr: aliments frais}
{en: fresh food}
ex: aesti suntu pruspituri (lucri ti mãcari proaspiti)

§ mpruspitedz (mprus-pi-tédzŭ) (mi) vb I mpruspitai (mprus-pi-táĭ), mpruspitam (mprus-pi-támŭ), mpruspitatã (mprus-pi-tá-tã), mpruspitari/mpruspitare (mprus-pi-tá-ri) – aduc (ljau, acumpãr, etc.) alti lucri (proaspiti) tra s-lja loclu a lucrilor veclji tsi nu li mata am (cã li-am datã, chirutã, vindutã, etc.)
{ro: împrospăta, reînnoi}
{fr: rafraîchir, renouveler}
{en: refresh, renew}
ex: mpruspitã duganea cu tutiputa tsi adusi di Becili; mpruspitarã sinetea

§ mpruspitat (mprus-pi-tátŭ) adg mpruspitatã (mprus-pi-tá-tã), mpruspitats (mprus-pi-tátsĭ), mpruspitati/mpruspitate (mprus-pi-tá-ti) – (lucru) tsi easti adus (loat, acumpãrat, etc.) s-lja loclu-a altui lucru (dat, chirut, vindut, etc.)
{ro: împrospătat, reînnoit}
{fr: rafraîchi, renouvelé}
{en: refreshed, renewed}

§ mpruspitari/mpruspitare (mprus-pi-tá-ri) sf mpruspitãri (mprus-pi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si mpruspiteadzã tsiva

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn