DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

beau1

beau1 (beáŭ) vb II biui (bi-úĭ) shi bii (bíĭ), biam (bi-ĭámŭ) shi beam (beámŭ), biutã (bi-ú-tã) shi bitã (bí-tã), beari/beare (beá-ri) shi biri/bire (bí-ri) – fac s-treacã apã (cafei, yin, dzamã, etc.) prit gurã sh-prit gãrgãlan pãnã tu stumahi; sug, sorbu, tsucuescu;
(expr:
1: beau tutumi, tsigari, ciubuchi, etc. = trag tu plumunj fumlu di la tutumea tsi ardi tu tsigari, etc.;
2: beau = (i) beau yin i arãchii; (ii) fac ziafeti, uspets;
3: beau yitrii = ljau unã yitrii, u ngljit, cã escu lãndzit;
4: (loclu) bea = sudzi, tucheashti, mãcã, hunipseashti, etc.;
5: mi bea di yiu (un cãni, etc.) = mi dinjicã, dizvoacã, arupi, afãnseashti, etc.;
6: nj-beau sãndzili (di fricã) = lãhtãrsescu multu;
7: loclu bea apã = apa intrã tu loc, u sudzi loclu;
8: beau lãcrinj, nu apã = pat lucri greali, nipãtsãtili;
9: nã bea loclu = murim, nã hunipseashti loclu dupã moarti)
{ro: bea; suge}
{fr: boire; sucer}
{en: drink; suck}
ex: biui multu yin; beau unã scafã di yin; ma s-nu beau easti cama ghini; ploaea u biu
(expr: u supsi) loclu; lãcrinj bim (bium), nu apã
(expr: pãtsãm sh-trapsim multi); alãsãm caljlji s-bea apã; sh-noi va nã bea loclu
(expr: va murim, va nã hunipseascã, va nã tucheascã loclu); vrea mi bea
(expr: mi-arupã, mi dinjicã) cãnjlji; s-aurnji s-lu bea
(expr: dinjicã, dizvoacã) di yiu; sãndzili tut shi-l biu di fricã
(expr: lãhtãrsi multu); cara s-nu-ts bea sãndzili!
(expr: cara s-nu-ts hibã fricã, s-nu lãhtãrseshti); sh-bea ciubuchea cu arihati; noi nu bem (nu trãdzem) tsigarã

§ biut (bi-útŭ) adg biutã (bi-ú-tã), biuts (bi-útsĭ), biuti/biute (bi-ú-ti) – (apa, cafelu, yinlu, etc.) tsi easti tricut prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; (omlu) tsi ari tricutã apã (cafe, yin, etc.) prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; suptu, surghit, tsucuit
{ro: băut, supt}
{fr: bu, sucé}
{en: drank, sucked}
ex: apa fu biutã; calu easti biut (adãpat, lj-s-ari datã apã s-bea); mini hiu biut
(expr: mbitat); vinjirã biuts
(expr: mbitats, bicrii, dzadã, etc.) di la hani; eara ca biut niheamã di primansus

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãsulj

fãsulj (fã-súljĭŭ) sn fãsulji/fãsulje (fã-sú-lji) – plantã (zãrzãvati) criscutã di oaminj, cari poati s-creascã ndreaptã sh-nindrupãtã (ma poati s-aibã ananghi sh-di tsiva ta si sã ngãrlimã), cu frãndzã mãri, piroasi, fapti di 3 frãndzã ma njits, cu lilici albi-verdzã-pembe-aroshi tsi da pãstãlj verdzã i galbini shi simintsã uscati, albi, cafinii (ca cafelu), chindisiti i lãi, tsi es dit pãstãlj cãndu s-usucã; pãstãljli sh-gãrnutsãli uscati tsi li fatsi aestã plantã; mãcarea faptã di pãstãljli i di gãrnutsãli di fisulj hearti; fisulj, fãsulji, fisulji, yiftulji, pãsculj, fauã;
(expr:
1: fãsulj di mpadi = fãsulj tsi nu ari cãrlidzi tra s-poatã si s-angãrlimã di alti planti;
2: fãsulj di-analtu = fãsulj tsi ari cãrlidzi tra s-poatã si s-angãrlimã di alti planti;
3: fãsulj yeahne = mãcari di gãrnutsã di fãsulji uscati, hearti cu putsãnã apã shi alti zãrzãvãts;
4: herbu fãsulji = ljau greu anasã tu somnu sh-fac un vrondu mari prit nãri; hãrchescu, hãrãchescu, hãrbulescu, hãrbuledz, butur;
5: nu-lj voi fãsuljili = nu-am ananghi di measa i uspetslu-a lui)
{ro: fasole}
{fr: haricot}
{en: bean}
ex: lja fãsuljlu nãs dit oalã; sh-umplu gepea cu fãsulji; mãcai fãsulj sh-mi doari pãntica; acatsã s-hãrbuleascã shi s-hearbã fãsulji
(expr: s-hãrcheascã)

§ fisulj (fi-súljĭŭ) sn fisulji/fisulje (fi-sú-lji) – (unã cu fãsulj)

§ fãsulji/fãsulje (fã-sú-lji) sf fãsulji/fãsulje (fã-sú-lji) – (unã cu fãsulj)

§ fisulji/fisulje (fi-sú-lji) sf fisulji/fisulje (fi-sú-lji) – (unã cu fãsulj)

§ pãsculj (pãs-cúljĭŭ) sn pãsculji/pãsculje (pãs-cú-lji) – (unã cu fãsulj)

§ yiftulji/yiftulje (yif-tú-lji) sf yiftulji/yiftulje (yif-tú-lji) – fisulji cu coaja pestrã, chindisitã cu seamni tsi da niheamã ca pi-arosh
{ro: fasole pestriţă}
{fr: haricot panaché}
{en: parti-coloured beans}
ex: yiftuljili suntu hirburii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

festã1

festã1 (fés-tã) sf festi/feste (fés-ti) – tritsearea-a chirolui cu oaspits, measã, mãcari sh-beari, cãntic sh-gioc, etc.; ziafeti, zefcã, zefchi, ahaincã, harei, diaschedasi, cimbuzi, gimbusi, giumbusi, giumbiushi, uspets
{ro: petrecere, divertisment}
{fr: divertissement}
{en: amusement}
ex: s-featsi mari festã (ziafeti) la hãnjuri; avem festã astãndzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

giumbusi/giumbuse

giumbusi/giumbuse (gĭum-bú-si) sf giumbush (gĭum-búshĭ) – tritsearea-a chirolui cu oaspits (measã, mãcari sh-beari, cãntic sh-gioc, etc.); cimbuzi, giumbushi, giumbiusi, gimbusi, uspets, ziafeti, zefcã, zefchi, ahaincã, harei, festã
{ro: petrecere, ospăţ, divertisment}
{fr: festin, banquet, divertissement}
{en: banquet, amusement}

§ giumbushi/giumbushe (gĭum-bĭú-shi) sf giumbush (gĭum-bĭúshĭ) – (unã cu giumbusi)
ex: mari giumbushi (uspets) featsirã aseara

§ giumbiusi/gium-biuse (gĭum-bĭú-si) sf giumbush (gĭum-bĭúshĭ) – (unã cu gium-busi)
ex: s-n-adunãm nã searã s-fatsim giumbiusi (ziafeti); fu mari giumbiusi

§ gimbusi/gimbuse (gim-bú-si) sf gimbush (gĭum-búshĭ) – (unã cu giumbusi)

§ cimbusi/cimbuse (cim-bú-si) sf cimbush(?) (cim-búshĭ) – (unã cu giumbusi)
ex: tricurã tsisprãdzats di dzãli, pri mãcari, beari shi cimbuse

§ giumbiushliu (gĭum-bĭúsh-líŭ) adg giumbiushlii (gĭum-bĭúsh-lí-i), giumbiushlii (gĭum-bĭúsh-líĭ), giumbiushlii (gĭum-bĭúsh-líĭ) – om tsi lja parti la unã giumbusi; om tsi fatsi (lu-ariseashti s-facã) giumbushi; om di giumbushi
{ro: om de petrecere}
{fr: (quelqu’un) qui prends part à un banquet}
{en: (one) attending banquets or amusements}
ex: tuts suntu giumbushlji, vãr nu va s-u-aspargã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

harauã

harauã (ha-rá-ŭã) sf harãi (ha-rắĭ) shi hãrãi (hã-rắĭ) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva cãndu s-ifhãrãstiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; hrauã, hroa, vãsãlii, mãlinari, bucurilji, hãrãcupilji; (fig:
1: harauã = numtã; expr:
2: nu lu-acatsã somnul di harauã; criscu nã palmã di harauã; nu-l tsãni loclu di harauã; nu lu ncapi casa (di harauã); nu lu ncap stranjili di harauã; haraua n casã; etc. = easti multu hãrsit, easti mplin di harauã, di iftihii sh-di hãrãcupilji;
3: s-ti lja haraua = multu bun, mushat, gioni, etc.; lu-arãseashti omlu di cum s-veadi un lucru;
4: plãngu di harauã; gioc di harauã = mi hãrsescu multu)
{ro: bucurie; nuntă}
{fr: joie, plaisir, aise; marriage, noce}
{en: joy, delight, pleasure, happiness; wedding}
ex: am mari harauã; eara mplinj di harauã; ahãntã harauã lj-aflã, cãndu vidzurã fumealji n casã; harauã mari eara n casã cã avea agiumtã dit xinitii; haraua tsi trapsi (haraua tsi-aduchi), lji si pãru cã-l featsi mã-sa di-adoarã; s-loarã di gushi shi plãmsirã di harauã
(expr: s-hãrsirã multu); acãtsã s-gioacã di harauã pri-un cicior
(expr: s-hãrsi multu); sh-la harauã-ts! (fig: sh-la numtã-ts!); ti hãrãi (fig: numtsã, pãtidzãri, etc.) s-tsã yinim; a aharistului lji si lja haraua; amirãlu criscu di harauã
(expr: s-hãrsi multu) shi loclu nu lu ncãpea
(expr: eara mplin di harauã shi hãrãcupilji); aflarã casa ndreaptã, di ti loa haraua
(expr: di ti-arisea multu di cum u videai ndreaptã, tsã s-umplea inima s-u mutreshti); inshirã dzatsi peshti bunj shi nostinj di ti loa haraua s-lji vedz

§ hrauã (hrá-ŭã) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)

§ hroa (hrŭá) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)
ex: di hroa (harauã) zulapea ardi; di hroa (harauã) sãlta

§ harei (ha-ré-i) sf harei (ha-réĭ) – numtã; uspets, giumbusi, zefchi, ziafeti
{ro: nuntă; ospăţ, petrecere, divertisment}
{fr: noces; festin, banquet, divertissement}
{en: wedding; banquet, amusement}
ex: hãrioasã! sh-la harei (numtã) s-yinim!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

oaspi/oaspe

oaspi/oaspe (ŭás-pi) sm, sf, adg oaspitã (ŭás-pi-tã), oaspits (ŭás-pitsĭ), oaspiti/oaspite (ŭás-pi-ti) –
1: omlu cu cari ti-aducheshti aprucheat sufliteashti (cã vã vrets, cã el mindueashti unã soi cu tini, cã avets idyili intiresi, etc.); sots, cushuri, fãrtat;
2: om tsi easti aprucheat (ashtiptat, cãlisit, acljimat) la cariva (s-mãcã, s-facã muabeti, s-doarmã, etc.); om tsi s-dutsi tu casa-a unui; musafir;
(expr:
1: trã oaspi, u-ardi tãmbarea (u-ardi casa) = trã oaspi, fatsi itsi s-hibã; trã oaspi s-fatsi curbani;
2: oaspili tsi aflã, nu tsi mindueashti mãcã = cãndu fãtsearea-a unui lucru nu-i tu putearea-a ta s-lu fatsi, va s-lu-aprochi ashi cum easti, cum yini, nu cum lu vrei tini;
3: cu gura oaspi sh-cu inima ts-u hearbi = va s-tsã u ai mintea, s-tsã ai cãshtigã cu-atsel tsi nu-l cunoshti ma s-aspuni bun shi-ts tãxeashti multi)
{ro: prieten; oaspete, musafir}
{fr: ami, connaissance; convive, invité}
{en: friend, acquaintance; guest, visitor}
ex: oaspili (sotslu) s-caftã ma multu di foc sh-di apã; bunjlji oaspits (sots) s-vor di pri frats (ma multu di frats); oaspili (acljimatlu, musafirlu) nu s-ashteaptã cu mãcarea, ma cu gura; oaspi ca oaspi (sots ca sots) ma darea-loarea curatã s-u-avem; mãcash, oaspe! (fãrtate, cushuri; icã musafire!); ore, oaspe! (cushuri!; icã musafire!); nãsi nã suntu oaspiti (soatsã) buni; bunlu oaspi, cãtu-s-dzãts, ahãt fatsi; oaspi veclju, cãni veclju; oaspili s-cunoashti tru angusteatsã; nu-alasã vecljul oaspi, cã noulu nu-l shtii cum va hibã; nu-alasã oaspili veclju, s-acats noulu; oaspili casã adarã, casã nu aspardzi; oaspili atsel bunlu tu ananghi s-cunoashti; acats un oaspi nou? vecljul s-nu lu-agãrsheshti; dushman veclju, oaspi nu s-fatsi; ma ghini un dushman cu minti, dicãt dzatsi oaspits glari; earam oaspi (acljimat, musafir) la el acasã; him oaspits (sots) bunj; tsã vinji oaspili (sotslu; icã, atsel tsi-l cãlisish); di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi

§ uspitoanji/us-pitoanje (us-pi-tŭá-nji) sf uspitoanji/uspitoanje (us-pi-tŭá-nji) – (unã cu oaspitã)
ex: di atumtsea nã him uspitoanji (oaspiti, soatsã)

§ uspitsãlji/uspitsãlje (us-pi-tsắ-lji) sf uspitsãlji/us-pitsãlje (us-pi-tsắ-lji) shi uspitsãlj (us-pi-tsắ-ljĭ) –
1: vrearea tsi u-aduchescu sh-tsi-lj leagã oaspitslji (sotslji) un cu-alantu;
2: atsea tsi fatsi atsel tsi aproachi oaspits; uspitlãchi, filii, sutsãlji, musafirlãchi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ornji/ornje

ornji/ornje (ór-nji) sf ornji/ornje (ór-nji) – pulj mari tsi bãneadzã cu carni di prãvdzã (pulj) njits; vultur, aito, atsirã, utã, hutcã, hutã, stavrait, schiponj, ljipurar;
(expr:
1: (easti ca unã) ornji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu tsi easti multu lemargu, sharcu, etc.
2: mãcã ca ornja, s-aurnjashti ca ornja pi mãrshi = mãcã multu, cu multã limãryii;
3: iu vedz ornji, leshi-ashteaptã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu s-disparti vãrãoarã di-un lucru)
{ro: vultur; rapace}
{fr: vautour, oiseau de proie; rapace, vorace}
{en: vulture, rapacious}
ex: unã ornji si nvãrtea piningã njelj; cãdzurã ca ornjili sh-li arãchirã tuti; unã ornji moashi s-curmã di uspets; avea armasã ornja moasha; s-dirinã nã ornji ncljisã tu cãfasi; ornjili acãtsarã si s-mutã nsus; ornji sh-cãnj au s-tsã dizvoacã aestu cap

§ ornju (ór-njĭu) sm ornji (ór-nji) – (unã cu ornji)
ex: s-adunarã ornjilj tuts di bãgarã buflu cap; tricu un ornju; hiu ornju
(expr: lemargu); easti un ornju; l-vidzui cum s-aurnji ca ornjul pi mãrshi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pãryici/pãryice

pãryici/pãryice (pãr-yí-ci) sf, adv invar – mari uspets, ziafeti, cu mãcari sh-beari; prota vizitã, la protlu uspets dupã numtã, tu casa-a pãrintsãlor a nveastãljei nauã (di-aradã la optu dzãli); mpãryici, pãrghici, mpãrghici, pãryitsã
{ro: ospăţ, petrecere; prima invitaţie la masă după nuntă, făcută noilor căsătoriţi de părinţii miresii}
{fr: festin; la première invitation à la table que les parents de la nouvelles mariée font à celle-ci et à son mari}
{en: feast; the first invitation for dinner after the wedding, made to the newly married couple by the parents of the bride}
ex: l-toarnã soacrã-sa pãryicea (lu-acljamã soacrã-sa la uspetslu di numtã)

§ pãrghici/pãrghice (pãr-ghí-ci) sf, adv invar – (unã cu pãryici)

§ mpãryici/mpãryice (mpãr-yí-ci) sf, adv invar – (unã cu pãryici)
ex: tuts lj-acljimarã mpãryici (uspets di numtã)

§ mpãrghici/mpãrghice (mpãr-ghí-ci) sf, adv invar – (unã cu pãryici)
ex: nã cljiimã mpãrghici (la uspets); fum mpãrghici (la ziafeti); pãrghicea a lor fu cu cealgageadz ca la numtã

§ pãryitsã (pãr-yí-tsã) sf, adv invar – (unã cu pãryici)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pugunic

pugunic (pu-gu-nícŭ) sn pugunitsi/pugunitse (pu-gu-ní-tsi) – us-petslu tsi s-da antreia searã dupã amintarea-a unui nat; tigãnjli tsi s-aduc a lihoanãljei la-aestu uspets
{ro: ospăţ, gogoşi aduse lăhuzei}
{fr: dinner, festin donné le trosième soir après la naissance d’un enfant}
{en: dinner given the third evening following the birth of a child}
ex: giucarã ninga nãoarã la pugunic; cãndu s-fatsi puguniclu; antreia dzuã di la amintarea-a njiclui, seara, va mãcãm puguniclu; tigãnj la pugunic; antreia searã, cãndu s-fatsi puguniclu, yini la nãsh un pãrmãteftu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

saloni/salone

saloni/salone (sa-ló-ni) sf salonj (sa-lónjĭ) – udãlu dit unã casã iu s-aproachi oaspitslji, iu s-adunã dunjaea s-facã muabeti; un ca udã njic tsi s-aflã la intrarea-a unei casã (iu poati si sh-alasã dunjaea pãputsãli, umbrela, paltadzlji, etc.); salon
{ro: salon}
{fr: salon}
{en: parlour, drawing room}
ex: lj-ursi tuts tu saloni

§ salon/salon (sa-lónŭ) sn salonuri(?) (sa-ló-nurĭ) – (unã cu saloni)

§ salã (sá-lã) sf sãlj (sắljĭ) – udã multu mari iu pot si s-adunã multã dunjai (la un uspets, tra s-avdã un zbor, tra s-facã siryeani, etc.); un ca udã njic tsi s-aflã la intrarea-a unei casã (iu poati si sh-alasã dunjaea pãputsãli, umbrela, paltadzlji, etc.); udã lungu shi ngustu tsi leagã doi i ma multsã udadz
{ro: sală, salon}
{fr: salle, salon}
{en: large room, parlour, hall}
ex: avea nã casã mari cu salã (saloni); tu sala (oda) atsea marea, avea teasã measa; dipuni ligat di bãrnu shi agiundzi tru salã; va vedz unã salã sh-tu salã suntu trei udãi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã