DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alumã

alumã (a-lu-mắ) sm alumadz (a-lu-mádzĭ) – usic (ma mari di la ciciorlu a unui tsap) di la un agioc di ficiori njits cu cari s-agudescu di-aradã alanti usitsi (ma njits di la cicioarli a njeljlor, a cãprilor, etc.); anumã, vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, vangã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: ichi, arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}
ex: am un alumã di caprã

§ anumã (a-nu-mắ) sm anumadz (a-nu-mádzĭ) – (unã cu alumã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

amadã

amadã (a-má-dhã) sf amãdz (a-mắdzĭ) – usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; madã, vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}

§ madã (má-dhã) sf mãdz (mắdzĭ) – (unã cu amadã)

§ asmadã (as-má-dhã) sf asmãdz (as-mắdzĭ) – usic (cheatrã, nel) dit un agioc di njits
{ro: rotoghilă}
{fr: palet}
{en: quoit}
ex: njitslji s-agiuca cu asmada

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arshic

arshic (ar-shícŭ) sn arshitsi/arshitse (ar-shí-tsi) – usic di la cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; ashic, ishic, mishic, vãsilje, vãshclje, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, cocan, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}

§ ashic (a-shícŭ) sn ashitsi/ashitse (a-shí-tsi) – (unã cu arshic)
ex: nã agiucãm cu ashitsi

§ ishic (i-shícŭ) sn ishitsi/ishitse (i-shí-tsi) – (unã cu arshic)

§ mishic (mi-shícŭ) sn mishitsi/mishitse (mi-shí-tsi) – (unã cu arshic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bat2

bat2 (batŭ) vb III shi II bãtui (bã-túĭ), bãteam (bã-teámŭ), bãtutã (bã-tú-tã), batiri/batire (bá-ti-ri) shi bãteari/bãteare (bã-teá-ri) – “cãntu” (cu flueara, cu avyiulia, etc.); “cãntã” puljlu (birbiljlu, cuclu, etc.)
{ro: cânta}
{fr: chanter (un oiseau), jouer (un instrument musical)}
{en: sing (a bird); play (a musical instrument)}
ex: picurarlji bat flueara; bat (cãntã) puljlji tu pãduri; cati pulj, sh-bãtearea-lj (cãntarea-lj); acshi bãtea puljlu; s-batã cuclu pritu plaiuri; birbiljlu n plai nu bati; shtia s-batã ghini dit fluearã; tsi-sh bat tamburili ncalar

§ bãtut2 (bã-tútŭ) adg bãtutã (bã-tú-tã), bãtuts (bã-tútsĭ), bãtuti/bãtute (bã-tú-ti) – “cãntat” (puljlu)
{ro: cântat (o pasăre, un cântec)}
{fr: chanté (un oiseau, une chanson), joué (un instrument musical, une chanson)}
{en: sang (a bird, a song); played (a musical instrument, a song)}

§ bãteari2/bãteare (bã-teá-ri) sf bãteri (bã-térĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bati
{ro: acţiunea de a cânta; cântare; cântec}
{fr: action de chanter (un oiseau), de jouer (un instrument musical); chant}
{en: action of singing (a bird); playing (a musical instrument); song, play}
ex: puljlu nu s-alãsa di bãteari; bãtearea lã easti acshi

§ batiri2/batire (bá-ti-ri) sf batiri (bá-tirĭ) – (unã cu bãteari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãntu1

cãntu1 (cắn-tu) vb I cãntai (cãn-táĭ), cãntam (cãn-támŭ), cãntatã (cãn-tá-tã), cãntari/cãntare (cãn-tá-ri) –
1: scot din gurã bots mushati di muzicã unã dupã-alantã (ca un cãntic), icã ma multi bots tsi s-avdu deadun (ca armunii); dzãc (shuiru) un cãntic; bat unã hãlati muzicalã (laternã; cu flueara, cu-avyiulia, etc.);
2: plãngu shi jilescu multu trã un mortu shi dzãc zboarã (cu zghicuri shi shcljimurãri) tsi aduc aminti di bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; bag boatsea shi zghilescu di dureari la mortu; butsescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, zghilescu, plãngu;
3: mutrescu gramatili di pi-unã carti shi grãescu cu boatsea i aduchescu cu mintea atseali tsi suntu scriati; aleg, dyivãsescu, dyiuvãsescu, ghivisescu, ghivãsescu, yivãsescu, ghiuvãsescu, yiuvãsescu;
(expr: cum va-lj cãntu, acshi va gioacã = tsi va-lj dzãc, ashi va facã)
{ro: cânta (cu vocea sau dintr-un instrument); boci; citi}
{fr: chanter; jouer un instrument; pleurer (un mort); lire}
{en: sing; play an instrument; wail, lament; read}
ex: feata cãntã mushat sh-tr-atsea-lj cãftãm s-nã cãntã dauã cãntitsi; cãntã sh-gioacã hãriosh; lãngãros cãntã (bati) flueara; cãntã (bati) cu flueara; un di un si mbãirãm, lailu tate si-l cãntãm (miryiuluxim, jilim, zghilim); nveasta al prãmãteftu cãntã (dyiuvãsi) cartea; acats s-lji cãntu (s-lji dyivãsescu, s-lj-aleg) cartea; pots nipoati s-cãntsã (s-nji dyivãseshti) un tel?; vream s-nj-u cãntsã (s-nj-u-aledz, s-nj-u dghivãseshti) cartea; shtii s-cãntã (sã dghivãseascã) shi sã scrii; cãntã-nj (dhivãsea-nj, aleadzi-nj) aestã carti; nu putui s-cãntu (s-u ghiuvãsescu) cartea; s-cãntari apostulu tsã dau doi aslanj; dishcljisi cartea s-veadã tsi cãntã

§ cãntat1 (cãn-tátŭ) adg cãntatã (cãn-tá-tã), cãntats (cãn-tátsĭ), cãntati/cãntate (cãn-tá-ti) –
1: (cãntic) tsi easti cãntat cu boatsea; (cãntic) tsi easti bãtut cu flueara (avyiulia, etc.); (flueara, avyiulia, etc.) tsi easti bãtutã;
2: (mortul) tsi easti jilit; butsit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit, plãmtu;
3: (carti) tsi easti aleaptã, dyivãsitã, dyiuvãsitã, ghivisitã, ghivãsitã, yivãsitã, ghiuvãsitã, yiuvãsitã
{ro: cântat (cu vocea sau dintr-un instrument); bocit; citit}
{fr: chanté; joué (un instrument); pleuré (un mort); lu}
{en: sung; played (song, instrument); wailed, lamented; read}
ex: cãnticlu nu-i ghini cãntat

§ cãntari1/cãntare (cãn-tá-ri) sf cãntãri (cãn-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-cãntã; bãteari (di pulj, cu flueara, cu avyiulia, etc.); jiliri; butsiri, miryiuluxiri, mirulyisiri, zghiliri, plãndzeari; alidzeari, dyivãsiri, dyiuvãsiri, ghivisiri, ghivãsiri, yivãsiri, ghiuvãsiri, yiuvãsiri;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cimshescu

cimshescu (cim-shĭés-cu) vb IV cimshii (cim-shíĭ), cimsham (cim-shĭámŭ), cimshitã (cim-shí-tã), cimshiri/cimshire (cim-shí-ri) – dau lishor di tsiva (agudescu, luvescu, etc.), di-aradã tu-agiocurli di njits, cãndu easti zborlu di-unã sfurlã i di-un usic tsi-agudeashti lishor unã altã sfurlã i un altu usic; cimcescu, aricescu, arãcescu, ciupurtescu
{ro: atinge uşor}
{fr: toucher légèrement, en parlant d’une toupie ou d’un osselet qui touche une autre toupie ou un autre osselet dans les jeux d’enfants}
{en: touch lightly, when talking about a spinning top or a bone (hitting another spinning top or bone) in children’s games}
ex: cãtu-l cimshii (cãt ded di el, cãt lu-aricii)

§ cimshit (cim-shítŭ) adg cimshitã (cim-shí-tã), cimshits (cim-shítsĭ), cimshiti/cimshite (cim-shí-ti) – tsi easti ahulit (pusputit, agudit, etc.) lishor; aricit, arãcit, ciupurtit, cimcit
{ro: atins uşor}
{fr: touché légèrement}
{en: touched lightly}

§ cimshiri/cimshire (cim-shí-ri) sf cimshiri (cim-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti cimshit; cimciri, arãciri, ciupurtiri, mãtulj
{ro: acţiunea de a atinge uşor}
{fr: action de toucher légèrement}
{en: action of touching lightly}

§ cimcescu (cim-cĭés-cu) vb IV cimcii (cim-cíĭ), cimceam (cim-cĭámŭ), cimcitã (cim-cí-tã), cimciri/cimcire (cim-cí-ri) – (unã cu cimshescu)

§ cimcit (cim-cítŭ) adg cimcitã (cim-cí-tã), cimcits (cim-cítsĭ), cimciti/cimcite (cim-cí-ti) – (unã cu cimshit)

§ cimciri/cimcire (cim-cí-ri) sf cimciri (cim-círĭ) – (unã cu cimshiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cocan

cocan (có-canŭ) sm cocanj (có-canjĭ) – usic scos dit cicioarli a njeljlor (oilor, cãprilor, etc.) cu cari s-agioacã njitslji; vãsilje, vãshclje, arshic, ashic, ishic, mishic, saltu, psaltu, alumã, anumã, vangã, amadã, nip, nãip, ip, ipã, coci, cunjac
{ro: arşic plombat}
{fr: osselet plombé}
{en: knuckle bone}

§ coci (cócĭŭ) sm coci (cócĭ) – (unã cu cocan)

§ cunjac2 (cu-njĭácŭ) sm cunjats (cu-njĭátsĭ) – (unã cu cocan)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cornu5

cornu5 (cór-nu) sn coarni/coarne (cŭár-ni) – hãlati di muzicã a oaminjlor di la munti (tsi sh-u-adutsi cu unã sulinã multu lungã, faptã di lemnu, coaji i metal) tsi scoati un boatsi cãndu s-suflã tu nãsã; hãlati di muzicã (ti vinãtoari i orchestrã) tsi sh-u-adutsi niheamã cu-un cornu di pravdã sh-cari scoati unã boatsi cu suflarea tsi-lj si fatsi tu nãsã
{ro: bucium, corn}
{fr: cor}
{en: horn (music, hunting)}
ex: boatsi di cornu fricoasã; di tru cornu di trei ori bati; duduirã coarnili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cucalachi

cucalachi (cu-ca-láchĭŭ) sm fãrã pl – umflãturã duriroasã a unui usic tsi s-aflã sum dzinucljul a unui cal
{ro: umflătură dureroasă sub genunchiul unui cal bolnav provocată de un oscior}
{fr: enflure douloureuse au-dessous des genoux des chevaux causée par l’osselet; exostose}
{en: painful swelling under the knee of a sick horse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

falangu

falangu (fá-lan-gu) sn falandzi/falandze (fá-lan-dzi) –
1: usic di la dzeadzitili di la mãnã i cicior;
2: shcop cu cari suntu-agudits njitslji cari nu-ascultã;
3: unã soi di nel tsi s-bagã la capitlu-a unei veargã (tra s-nu s-disicã) i s-l-acatsã cicioarili (a atsilor tsi suntu pidipsits cu agudirea la pãtuni); agudirea la pãtuni cu-aestã veargã
{ro: falangă; bătaie la talpa piciorului}
{fr: falaque, espèce de férule; volée de coups de bâton appliquées sur la plante des pieds}
{en: phalanx; ferrule}

§ sfalangu (sfá-lan-gu) sn sfalandzi/sfalandze (sfá-lan-dzi) – (unã cu falangu)
ex: sfalangul (nelu) aspindzurat la penurã

§ fãlãngã (fã-lãn-gắ) sm fãlãngadz (fã-lãn-gádzĭ) – (unã cu falangu)

§ fãlãcã (fã-lã-cắ) sm fãlãcadz (fã-lã-cádzĭ) – (unã cu falangu)
ex: mãcã chiutecã tu fãlãcã (la dzeadzitili di mãnã i cicior)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã