|
|
ush!
ush! (úshĭ) inter – zbor cu cari s-fac gumarlji sh-mulili s-imnã; ushti!; ciush!
{ro: strigăt cu care se fac catârii să meargă}
{fr: cri par lequel on fait marcher les ânes ou les mulets}
{en: shout by which one makes donkeys to advance}
ex: ush! tare!; prâ! ush!
§ ushti! (úshtĭ) inter – (unã cu ush)
§ ciush1! (cĭúshĭ) inter – (unã cu ush)
ex: ciush! fãrtate! aidi-acasã!
§ uncsh! (úncshĭ) inter – zbor cu cari vrem s-astãmãtseascã, icã s-alãxeascã calea, gumarlji (mulãrli) tsi imnã; ciuncsh!
{ro: strigăt cu care vrem să oprească (sau să schimbe direcţia) măgarii din mers}
{fr: cri adressé aux ânes en marchant, en chemin pour les faire s’arrêter ou les faire changer de direction}
{en: yell by which we want the moving donkeys to stop (or change direction)}
§ ciuncsh! (cĭúncshĭ) inter – (unã cu uncsh)
ciush2!
ciush2! (cĭúshĭ) inter – zbor cu cari dzãtsem a njitslor tra si sh-facã apa (si s-chishi)
{ro: vorba cu care se spune copiilor mici să facă “pipi”}
{fr: parole qui signifie “faire pipi” dans le language de petits enfants; uriner}
{en: word by which one tells little children to piss; urinate, piss, pee}
ex: fã ciush! (chishi-ti!)
§ ciushi/ciushe (cĭú-shi) sf ciushi/ciushe (cĭú-shi) shi sm ciushanj (cĭú-shĭanjĭ) –
1: njic tsi s-chishi noaptea tu crivati cãndu doarmi;
2: oalã iu s-chishi njitsli noaptea;
(expr: ciushi ningã vatrã = cacavatrã, om tsi easti multu linãvos, tsi nu s-minã di ningã vatrã)
{ro: pişolcea; oală de noaptea}
{fr: pisseur, enfant qui pisse pendant le sommeil; pisseur des enfants pour la nuit}
{en: child pissing in bed during the night; pot for the children to piss in at night}
ex: easti un ciusha (di-atselj tsi s-chishi noaptea tu somnu)
mescu
mescu (més-cu) vb III shi II miscui (mis-cúĭ), mishteam (mish-teámŭ), miscutã (mis-cú-tã), meashtiri/meashtire (meásh-ti-ri) shi mishteari/mishteare (mish-teá-ri) – dau (fac doarã) unã flurii a nveastãljei nauã; chirãsescu n casã (cafinei, hani, etc.) un oaspi cu unã cafei (putir cu apã-aratsi, putir di yin i arãchii, etc.); dau unã bãhcishi a atsilui tsi nj-adutsi unã hãbari bunã; dau bãhcishi-a ghiftsãlor tsi-nj cãntã mushat; fac unã doarã; chirãsescu; ghirnuescu
{ro: cinsti (trata) pe cineva cu o băutură; da un bacşiş}
{fr: préparer et servir un breuvage (boisson, café, etc.); donner un pourboire}
{en: treat somebody with a drink (coffee, wine, etc.); tip}
ex: nã miscurã (chirãsirã) un glico sh-cãti un yin; meashti, scumpã, meashti, meashti sh-mãnjli bashi; yinu, bashi-nj mãna si-nj ti mescu (s-tsã dau tsiva, unã lirã, unã doarã…); vrutã, tindi mãna ca s-ti mescu; cari s-meascã ghiftsãlj cu flurii; meshti (dã-nj nã sihãriclji) Zorã: tilegraf di la Tsulicã; nã venetcã, nunlu meashti; meashti-mi unã arãchii; miscui nveasta unã flurii; sh-la numtã sh-la pãtedz mi miscurã cumnatslji; lu miscu cu dauã liri ca s-lji da a lui dichi
§ miscut (mis-cútŭ) adg miscutã (mis-cú-tã), miscuts (mis-cútsĭ), miscuti/miscute (mis-cú-ti) – tsi-lj s-ari datã unã doarã (bãhcishi, sihãriclji, etc.) trã lucrul tsi lu-ari faptã; tsi fu chirãsit cu unã cafei (yin, arãchii, etc.) ca semnu di uspitsãlji; chirãsit, ghirnuit
{ro: cinstit (tratat) cu o băutură; căruia i s-a dat un bacşiş}
{fr: qui a été servi un breuvage (boisson, café, etc.); a qui on a donné un pourboire}
{en: treated with a drink (coffee, wine, etc.); tipped}
ex: fum miscuts (chirãsits) cu cãti-un yin
§ meashtiri/meashtire (meásh-ti-ri) sf meashtiri (meásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-meashti cariva; chirãsiri; ghirnuiri
{ro: acţiunea de a cinsti (trata) pe cineva cu o băutură; de a da un bacşiş; cinstire (tratare)}
{fr: action de préparer et servir un breuvage (boisson, café, etc.); de donner un pourboire}
{en: action of treating somebody with a drink (coffee, wine, etc.); of tipping; tip}
ex: meashtiri (chirãsea!): dzatsi oi vindush!; di la meashtiri avea adunatã vãrã sutã di flurii
more!
more! (mó-re) int – zbor cu cari-lj greshti a unui; zbor cu cari-lj dzãts a unui tra s-bagã ma ghini oarã la tsi va-lj dzãts; zbor cu cari s-aspuni ciudia tsi-aducheashti cariva, etc.; mori, moi, bre!, etc.
{ro: bre!, măi!}
{fr: hé!}
{en: hey!, well!, listen!}
ex: o, more bey!; more, afendu; more moasha al darac!; more, pãnã cãndu vai bãnedz?; more, tsi lai sãndzi ari; more! cãt criscush!; more, va-nj yinã sh-a njia vãrnãoarã apa la moarã; ghini, more ficior, more featã
§ mori! (mórĭ) int – (unã cu more)
ex: tats, mori tetã!; mori, hilje!; mori lai lume, mori lai minte, mori lai port di nicuchir; mori frãntseale cundiljate!; mori, nu mi-avdzã?
§ moi! (móĭ) int – (unã cu more)
ex: dzua, moi, di Pashti mari; moi, lai munte, sh-moi, lai dzeanã; tsi s-featsirã, moi, tuti fãlcãrli-a noastri?; moi mushatã, iu ti duts?; tsi sh-bat tãmpãnjli, Tinã moi; moi, dudie, gushi albã!
pãr!
pãr! (pắr) inter – zborlu cu cari omlu lj-aurlã gumarlji tra si s-minã
{ro: strigăt cu care se îndeamnă măgarii să se mişte}
{fr: cri par lequel on stimule les ânes à marcher}
{en: shout by which one pushes the donkeys to move ahead}
ex: ush!, pãr!,...
prã2!
prã2! (prắ) shi prããã! (prắãã) inter – zbor cu cari s-pingu gumarlji sh-mulili s-imnã; prrr!, ush!, ushti!; ciush!
{ro: strigăt cu care se fac catârii să meargă}
{fr: cri par lequel on fait marcher les ânes ou les mulets}
{en: shout by which one makes donkeys to advance}
ex: grea pravatos, ai!, prã!, ush!
§ prrr! (pắrrr) inter – (unã cu prã2)
§ prãci! (prắcĭ) inter – zbor cu cari s-cljamã un gumar
{ro: strigăt cu care se cheamă catârii}
{fr: cri par lequel on appelle les ânes ou les mulets}
{en: shout by which one calls the donkeys}