usuc1 (u-súcŭ) (mi) vb I uscai (us-cáĭ), uscam (us-cámŭ), uscatã (us-cá-tã), uscari/uscare (us-cá-ri) – scot icã fac si s-chearã apa (nutia) dit un lucru tsi easti ud (cu aspunearea-a lui la soari, la vimtu, icã cu hirbearea lui la foc, etc.); usãc, uscu, sec, astrãchescu, astãrchescu, strãchescu, stãrchescu, frigãnescu, sufinedz;
(expr:
1: mi usuc di seati; nji s-usucã gura (di seati, di zburãri, etc.) = nj-easti multã seati; zburãi multu, etc.;
2: s-usucã = slãgheashti multu, mãrãnghiseashti multu, moari;
3: mi usuc di plãngu = plãngu multu;
4: nji s-uscã lingura = mãcai pi isapea-a unui sh-a altui, sh-ved diunãoarã cã nu mata am iu s-mãc;
5: l-usucã = (i) l-furã multu, l-furã di tut tsi ari; (ii) (lu-agudeashti cu tsiva) di-l doari multu; (iii) l-dãmluseashti, lu-agudeashti dãmblãlu, chicuta;
6: uscati (sf pl) = urdzãts uscati la soari veara tra s-li aibã omlu earna trã piti;
7: nu calcã pri lemnu uscat = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu fatsi alatusi, nu alãtuseashti)
{ro: usca, seca}
{fr: sécher}
{en: dry}
ex: cu vimtul aestu va s-usucã troarã cãmeshli; uscats-vã stranjili; nu va s-nji s-usucã stranjili; nã uscam stranjili udati la foc; merlji s-uscarã
(expr: sicarã, murirã); lu ncãldzãrã sh-lu uscarã (sicarã); va nã uscãm di seati
(expr: va nã hibã multã seati, va n-acatsã unã seati mari); ti usuts di plãngu
(expr: plãndzi multu); fãtslji ca di mer s-usucã
(expr: mãrãnghisescu); a tãu cãntic mi usucã
(expr: mi fatsi s-plãngu multu, mi nvirineadzã); aoa nãuntru mi uscai (nj-zvinturai stranjili udi; icã expr: slãghii multu); mi-agudi pisti cot di mi uscã (mi duru multu); Dumnidzã s-lji usca mãna
(expr: s-lji sica, s-lji dãmlusea) tsi-l trapsi; s-tsã si usucã (dãmluseascã) mãnjli
§ usãc1 (usắcŭ) (mi) vb I uscai (us-cáĭ), uscam (us-cámŭ), uscatã (us-cá-tã), uscari/uscare (us-cá-ri); – (unã cu usuc1)
ex: usãcã-ti la foc
§ uscu (ús-cu) (mi) vb I uscai (us-cáĭ), uscam (us-cámŭ), uscatã (us-cá-tã), uscari/uscare (us-cá-ri) – (unã cu usuc1)
§ uscat1 (us-cátŭ) adg uscatã (us-cá-tã), uscats (us-cátsĭ), uscati/uscate (us-cá-ti) – tsi ari chirutã, icã-lj s-ari scoasã tutã (i ma multa) apã a unui lucru ud; sicat, astrãchit, astãrchit, strãchit, stãrchit; frigãnat, sufinat, sufin, zvinturat
{ro: uscat, secat}
{fr: séché}
{en: dried}
ex: si-sh udã grumadzlu uscat; chimerli dinda di flurii uscati; mãca pãni uscatã di-unã stãmãnã; pitã di uscati
(expr: urdzãts uscati); cari ari multu piper bagã sh-tu uscati
(expr: urdzãts uscati)
§ uscari/uscare (us-cá-ri) sf uscãri (us-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-usucã tsiva; sicari, astrãchiri, astãrchiri, strãchiri, stãrchiri, frigãnari, sufinari
{ro: acţiunea de a usca, de a seca; uscare, secare}
{fr: action de sécher}
{en: action of drying}
§ uscat2 (us-cátŭ) sn uscaturi (us-cá-turĭ) – loclu uscat (tsi poati s-hibã sh-ud!) pri cari imnãm; loc
{ro: uscat}
{fr: terre ferme}
{en: dry earth}
ex: lj-tricu nãshlji prit amari ca prit uscat (ca pri loc); cãt inshirã cãlugãrlji tru uscat (pri loc)
§ uscãcios (us-cã-cĭósŭ) adg uscãcioasã (us-cã-cĭŭá-sã), uscãciosh (us-cã-cĭóshĭ), uscãcioasi/uscãcioase (us-cã-cĭŭá-si) – cari aspuni uscat; cari easti uscat sh-fãrã apã i nutii; (fig: uscãcios = slab la fatsã sh-la trup)
{ro: uscăcios}
{fr: (bois) mort}
{en: dead (wood)}
ex: suflitlu nsus, suflitlu nghios, tu mesi lemnu uscãcios (angu-citoari: cãlãretslu); adunai dit pãduri leamni uscãcioasi (uscati, moarti)
§ uscãciuni/uscãciune (us-cã-cĭú-ni) sf uscãciunj (us-cã-cĭúnjĭ) – chiro cãndu nu da ploai (cãndu loclu armãni uscat shi virdetsurli nu-au apa tsi lã lipseashti tra s-creascã shi s-bãneadzã); seatsitã, sicãturã, xeri, uscãtici, uscãtish
{ro: secetă}
{fr: sécheresse, siccité}
{en: dryness, drought}
ex: di uscãciuni (seatsitã, xeri) mari, bunã-i sh-grindina; tutã veara avum uscãciuni (seatsitã) mari di si ngãlbini yiptul pi cãmpu
§ uscãtici (us-cã-tícĭŭ) sn uscãticiuri (us-cã-tí-cĭurĭ) – (unã cu uscãciuni)
ex: Ilia, tu un uscãtici (tu chiro di seatsitã) featsi di cãdzu foc din tser
§ uscãtish (us-cã-tíshĭŭ) sn uscãtishuri (us-cã-tí-shĭurĭ) – seatsitã, uscãtici, loc cu earbã uscatã
{ro: secetă; loc de păşunat cu iarbă uscată}
{fr: sécheresse, siccité; pâturage d’herbe séche}
{en: dryness, drought; pasture grounds with dry grass}
§ uscãturã (us-cã-tú-rã) sf uscãturi (us-cã-túrĭ) – dãrmi uscati (trã fãtseari foclu), vreazã, vreshturi, vreashturi; (fig: bãrbat (muljari) tsi easti multu-analtu shi slab; uscat)
{ro: uscătură}
{fr: bois mort, petit bois}
{en: dry wood}
ex: bãgai ndauã uscãturi shi foclu s-apreasi ntroarã
