DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

sec1

sec1 (sécŭ) adg seacã (seá-cã), sets (sétsĭ), sets (sétsĭ) – tsi nu-ari (icã ari multu putsãnã) apã; fãrã (lipsit di) apã; fãrã nutii; ninutios, sicat, uscat, astrãchit, astãrchit, strãchit, stãrchit; (fig:
1: sec = (i) mãrat, oarfãn; (ii) (ca adv) mash; expr:
2: cap sec = cap glar, fãrã minti, tsi nu-ari tsiva nuntru)
{ro: sec, uscat}
{fr: sec, épuisé, tari; séché}
{en: dry, exhausted}
ex: fãntãna seacã (fãrã apã); din seclu trap (dit valea lipsitã di-apã); merlu-aestu easti sec (uscat), va s-lu talj shi s-seamin altu; armasi sec, gol (armasi uscat, gol); un sec gol
(expr: mash un singur); arãmasim goali sh-sets (fig: goali sh-oarfãni, ftoahi); seacã sh-goalã s-ti ved; seaca-nj di mini (fig: mãrata-nj di mini); fudzits, goali, cã va s-torcu, fudzits, setsli (uscatili la fatsã sh-trup), cã va s-tsas; Muntsãlj Sets (numa-a muntsãlor aspuni cã suntu cu putsãni izvuri); un sec gol (fig: mash un singur)

§ sec2 (sécŭ) vb I sicai (si-cáĭ), sicam (si-cámŭ), sicatã (si-cá-tã), sicari/sicare (si-cá-ri) – u fac aburi tutã apa tsi s-aflã tu-un loc i lucru (baltã, arãu, vali, fãntãnã, cãmeashi udã, pom, etc.) shi u fac s-chearã; usuc, astrãchescu, astãrchescu, strãchescu, stãrchescu;
(expr:
1: ãlj seacã mãna; seacã = furã multu;
2: sec (di-arcoari) = nj-easti multã-arcoari;
3: l-seacã = l-dãmluseashti, lu-agudeashti dãmblãlu, chicuta)
{ro: seca, usca}
{fr: assécher, (se) sécher, rendre sec, épuiser, tarir}
{en: dry, wither, drain}
ex: sicã fãntãna di dauã dzãli; di-nj sicai ocljul astãngu; suflitu-lj s-astindzi shi-nj seacã; sicã (astrãchi, s-guli) putslu; doi meri tsã-lj sicai (uscai) shi alantu va ts-ul sec; la noi vasiljaclu sicã (s-uscã) la firidz; u ved alãsatã cum seacã (mãrãnghiseashti sh-moari) lilicea; estan tuts voi si sicats; lj-u sicã mãna; cari scoalã mãna pri pãrinti, lj-seacã
(expr: lj-dãmluseashti mãna); dit gurã, s-lji sicari
(expr: s-lji dãmlusiri gura), nu scoati dultsi zbor; s-tsã-seacã mãna (s-ti-agudeascã dãmblãlu la mãnã) cã mi-agudish arãu; cã-ts sicã gura; troarã sicai
(expr: dãmlusii, limnusii); lj-seacã mãna
(expr: mãna lui usucã, furã tut); seacã
(expr: furã) pri iu treatsi; pri iu treatsi arbineslu ãlj seacã mãna

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

usuc1

usuc1 (u-súcŭ) (mi) vb I uscai (us-cáĭ), uscam (us-cámŭ), uscatã (us-cá-tã), uscari/uscare (us-cá-ri) – scot icã fac si s-chearã apa (nutia) dit un lucru tsi easti ud (cu aspunearea-a lui la soari, la vimtu, icã cu hirbearea lui la foc, etc.); usãc, uscu, sec, astrãchescu, astãrchescu, strãchescu, stãrchescu, frigãnescu, sufinedz;
(expr:
1: mi usuc di seati; nji s-usucã gura (di seati, di zburãri, etc.) = nj-easti multã seati; zburãi multu, etc.;
2: s-usucã = slãgheashti multu, mãrãnghiseashti multu, moari;
3: mi usuc di plãngu = plãngu multu;
4: nji s-uscã lingura = mãcai pi isapea-a unui sh-a altui, sh-ved diunãoarã cã nu mata am iu s-mãc;
5: l-usucã = (i) l-furã multu, l-furã di tut tsi ari; (ii) (lu-agudeashti cu tsiva) di-l doari multu; (iii) l-dãmluseashti, lu-agudeashti dãmblãlu, chicuta;
6: uscati (sf pl) = urdzãts uscati la soari veara tra s-li aibã omlu earna trã piti;
7: nu calcã pri lemnu uscat = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu fatsi alatusi, nu alãtuseashti)
{ro: usca, seca}
{fr: sécher}
{en: dry}
ex: cu vimtul aestu va s-usucã troarã cãmeshli; uscats-vã stranjili; nu va s-nji s-usucã stranjili; nã uscam stranjili udati la foc; merlji s-uscarã
(expr: sicarã, murirã); lu ncãldzãrã sh-lu uscarã (sicarã); va nã uscãm di seati
(expr: va nã hibã multã seati, va n-acatsã unã seati mari); ti usuts di plãngu
(expr: plãndzi multu); fãtslji ca di mer s-usucã
(expr: mãrãnghisescu); a tãu cãntic mi usucã
(expr: mi fatsi s-plãngu multu, mi nvirineadzã); aoa nãuntru mi uscai (nj-zvinturai stranjili udi; icã expr: slãghii multu); mi-agudi pisti cot di mi uscã (mi duru multu); Dumnidzã s-lji usca mãna
(expr: s-lji sica, s-lji dãmlusea) tsi-l trapsi; s-tsã si usucã (dãmluseascã) mãnjli

§ usãc1 (usắcŭ) (mi) vb I uscai (us-cáĭ), uscam (us-cámŭ), uscatã (us-cá-tã), uscari/uscare (us-cá-ri); – (unã cu usuc1)
ex: usãcã-ti la foc

§ uscu (ús-cu) (mi) vb I uscai (us-cáĭ), uscam (us-cámŭ), uscatã (us-cá-tã), uscari/uscare (us-cá-ri) – (unã cu usuc1)

§ uscat1 (us-cátŭ) adg uscatã (us-cá-tã), uscats (us-cátsĭ), uscati/uscate (us-cá-ti) – tsi ari chirutã, icã-lj s-ari scoasã tutã (i ma multa) apã a unui lucru ud; sicat, astrãchit, astãrchit, strãchit, stãrchit; frigãnat, sufinat, sufin, zvinturat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

xerã

xerã (csé-rã) sf xeruri (csé-rurĭ) – chiro cãndu nu cadi ploai (cãn-du loclu armãni uscat shi virdetsurli nu-au apa tsi lã lipseashti tra s-creascã shi s-bãneadzã); seatsitã, sicãturã, uscãciuni, uscãtici, uscãtish
{ro: secetă}
{fr: sécheresse, siccité}
{en: dryness, drought}

§ xeri/xere (csé-ri) sf xeruri (csé-rurĭ) – (unã cu xerã)

§ xerac (csé-racŭ) sm xerats (csé-ratsĭ) – arburi uscat, sec
{ro: arbore uscat}
{fr: arbre séché}
{en: dead tree}

§ xirupãyii/xirupãyie (csi-ru-pã-yí-i) sf xirupãyii (csi-ru-pã-yíĭ) – arcoari uscatã, seacã
{ro: frig uscat}
{fr: froid sec}
{en: dry cold}
ex: va facã mari xirupãyii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã