DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cal1

cal1 (cálŭ) sm calj (cáljĭ) – pravdã imirã di casã cu cari oaminjlji trag amãxili icã u ncalicã tra s-lji ducã iuva; dupã cum lj-easti hroma i ari alti hãri, calu poati s-lja sh-numa: psar (griv, siv), murgu (amurgu), cil (albu), ghioc (arosh), aroibu (arosh), at (cal mascur), areati (cal mascur, niscuchit), binec (cal di cãvalã), etc.;
(expr:
1: cal di lemnu = ciumagã pri cari ncalicã cilimeanjlji cãndu s-agioacã;
2: nj-gioacã calu = nj-njergu lucrili ambar; u scot naparti; lj-dau di cali a lucrului;
3: cal cu peani, azbuirãtor, cu-areapiti; cal tsi mãcã loclu shi bea niorlji = cal dit pãrmiti, cal multu gioni, cal aumbrat, cal mãyipsit;
4: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva;
5: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi lucrul cu tut copuslu tsi-l caftã ma, tu soni, un altu va-lj veadã hãirea;
6: cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj cari nu-sh fac lucrili cu puterli-a lor ma cu puterli-a altor, shi tr-atsea nu va poatã s-lu bitiseascã;
7: calu bun, singur sh-adavdzi orzul = omlu bun si-andoapirã totna pi puterli-a lui, cãndu va s-facã un lucru;
8: a calui nu-lj si mãcã carnea, ma imnaticlu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlui ta s-acumprã un lucru mash trã hãrli tsi va lu-agiutã la ananghea tsi u ari, nu tr-atseali hãri tsi nu va lu-agiutã;
9: calu psohi, mushtili lu-ascuchi = lumea nu ti tinjiseashti cãndu nu mata ai puteari s-fatsi tsiva, ma va sh-arãdã di tini;
10: di pri cal, pri gumar = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi-alasã un lucru bun ti un lucru slab cãndu minduescu cã easti ma ghini;
11: calu tsi-i pischesi nu s-mutreashti la dintsã = cãndu-lj si fatsi unã doarã, omlu nu lipseashti s-lji mutreascã cusurli shi s-lji facã cãtigurii)
{ro: cal, armăsar, murg, etc.}
{fr: cheval, étalon}
{en: horse, stallion}
ex: cal di cãvalã; cal di furtii (trã ncãrcari lucri); cal cu arivani (tsi alagã cu cicioarili di-unã parti deadun); cal shutsãt; cal areati (mascur sh-nishutsãt); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); ncarcã caljlji tuts ca-aeri; suntu la noi multsã calj shi di soi bunã; cari ari cal, nu-ari livadi, shi cari ari livadi, nu-ari cal; lj-gioacã calu
(expr: lj-njardzi ghini, ambar); mash aclo nu-lj gioacã calu
(expr: nu u scoati n cap, naparti); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); alãgam pri calj di lemnu
(expr: pri ciumãdz); adunã-ts caljlji tu ahuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lemnu

lemnu (lém-nu) sn leamni/leamne (leám-ni) – luguria vãrtoasã di cari easti faptu arburli sum coaji, ufilisit tu ardeari (cãldurã, cutseari), tu fãtseari scãnduri (momilã, casi), tu fãtseari cãrtsã (acoali, fimiridz), etc.; (fig:
1: lemnu = (i) hazo, tivichel, etc.; (ii) shcop, puljan, ciumagã; expr:
2: shadi ca un lemnu = shadi sh-nu greashti un zbor, ca un glar, tivichel, etc.;
3: aducheashti lemnul s-aducheascã sh-el? = mu pot s-lu fac s-aducheascã; u dutsi unã, pi-a lui; nu pot s-lji umplu caplu tra s-facã tsiva;
4: inimã di lemnu = nu-ari njilã; nu va s-facã tsi-lj si caftã; u tsãni pi-a lui;
5: di un lemnu him cruits = him unã soi, undzim multu un cu-alantu;
6: u pitricu mintea ntrã leamni = zbor tsi-aspuni cã cariva nu sh-easti tu tutã mintea, cã glãri;
7: nu calcã pri lemnu uscat = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu fatsi alatusi, nu alãtuseashti)
{ro: lemn}
{fr: bois}
{en: wood}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); suflitlu nsus, suflitlu nghios, tu mesi lemnu uscãcios (angucitoari: cãlãretslu); nj-talji leamnili cu tsupata; cãndu tãljam io leamni, tini adunai surtseali; adunai leamni uscati (uscãturi) dit pãduri; adu-nj unã furtii di leamni; ts-yini cu un stog di leamni dinanumirea; di un lemnu fats sh-crutsi sh-lupatã; greclu-i lemnu putrid; cu un lemnu foc nu s-fatsi; priningã lemnul uscat, ardi sh-veardili; lji nhidzea scãrpi di lemnu tu unglji sh-lã dãdea foc; lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; lemnul atsel strãmbul, foclu mash lu ndreadzi; lemnu s-dusi, bucium s-turnã (fig: hazo s-dusi, hazo s-turnã); s-dusi lemnu (fig: hazo, tivichel) sh-vinji furtutiri (shcop); lemnu s-dusi, lemnu vinji; aflash hoarã fãrã cãnj, imnã fãrã lemnu (fig: ciumagã, shcop); nu-avea nitsiun lemnu (fig: shcop) ti vãtãmari shoaritslji; lj-fãtsea pãrintsãlj, fãrtatslji, semnu, aducheashti lemnul, s-aducheascã sh-nãs?
(expr: nu-aducheashti)

§ limnici (lim-nícĭŭ) sn limnici/limnice (lim-ní-ci) – lemnu ma njic, ma suptsãri; limnuci
{ro: lemn mărunt}
{fr: petit bois (menu, fin}
{en: small wood}

§ limnuci (lim-núcĭŭ) sn limnuci/limnuce (lim-nú-ci) – (unã cu limnici)

§ limnar (lim-nárŭ) sm, sf limnãroanji/limnãroanje (lim-nã-rŭá-nji), limnari (lim-nárĭ), limnãroanji/limnãroanje (lim-nã-rŭá-nji) – om (muljari) tsi talji arburi tu pãduri; om (muljari) tsi vindi leamni tãljati dit pãduri; om (muljari) tsi lucreadzã lemnul; cupãcear, dãrvar

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

suflit

suflit (sú-flitŭ) sn sufliti/suflite (sú-fli-ti) – hãrli tsi-l fac omlu s-aducheascã cã bãneadzã sh-cã easti unã hiintsã ahoryea di-alti hiintsi; duh, gean, stuhico; (fig:
1: suflit = (i) om, insu, citãman, ipuchimen; (ii) adiljatic, anasã; expr:
2: om fãrã suflit; om tsi nu-ari suflit = om arãu, fãrã njilã;
3: om cu suflit (bun, mari) = om bun;
4: njic loat ti suflit = psihupedh;
5: ljau (un njic) ti suflit = ljau di la xenj un njic tra s-lu crescu ca njiclu-a meu; ljau ti fumealji, trec prit cãmeashi, nhiljedz;
6: dau (un njic) ti suflit = nj-dau njiclu s-nj-ul creascã un xen;
7: dau ti suflit = dau (pumean, la bisearicã, trisayi, etc.) tr-adutsearea aminti a unui om tsi-ari moartã;
8: (dau) trã suflitu a mu-meai = (dau tsiva ca ti suflit) cãndu pistipsescu (shtiu) cã nu va-l ljau nãpoi vãrãoarã;
9: lu ljau pri suflitlu-a meu = ãl ljau pri chifaletea-a mea, intru chifili trã ti el, mi fac chifilj trã el;
10: nu-ari suflit di-om (tu-un loc) = nu s-aflã vãr, nu-ari urmã di om, nu-i cipit di om;
11: nji ncarcu suflitlu = fac amãrtii;
12: nj-vindu suflitu trã…= fac nai ma mãrli amãrtii trã …;
13: am (nj-sta) tsiva pri (tu) suflit = shtiu unã hãbari i am unã cripari, tsi nu-nj da arihati;
14: lu-am pri (tu) suflit = lj-feci un mari-arãu, lj-adush unã mari cripari, ãl loai pri zvercã;
15: lu-am tu suflit; tu suflit nj-easti = mi-arãseashti, nj-lja hari, l-voi multu;
16: l-ljau pi suflit = lj-am mini vrundida;
17: ãnj njardzi la suflit = mi-arãseashti multu;
18: nj-mutrescu suflitlu = am angãtan multu di bana sh-di lucrili-a meali;
19: nj-mutrescu di suflit = tsi fac, u fac trã mini, trã sinferlu a meu;
20: tu-un suflit (yini) = (yini) diunãoarã, unãshunã, tu-unã anasã, tu-unã suflari;
21: nj-trag suflitlu, hiu cu suflitlu la gurã = (i) mizi pot s-adilj, sã-nj ljau anasa; (ii) nj-caftu arihatea dupã tsi fac un mari copus; (iii) hiu tu oara tsi easti s-mor;
22: nj-dau suflitlu, nj-easi suflitlu = (i) mor; (ii) mizi pot s-lu fac un lucru, avursescu multu;
23: nu pot sã-nj tsãn suflitlu = mizi pot s-adilj di lãhtara tsi u-aduchescu;
24: nj-yini suflitlu la loc = pot s-ljau anasã tora, pot s-isihãsescu; nj-yin tu aeari, dupã unã mari lãhtarã;
25: nj-scoati (nj-mãcã) suflitlu = nj-bagã zori, nj-mãcã bana, mi creapã multu, nj-si ngreacã multu; mi cãrteashti, mi chicuseashti, mi nvirinã multu;
26: nj-adutsi suflitlu la nari; nj-adutsi suflitlu la gurã = chicusescu, mi nvirinã multu, mi cãrteashti multu cu-atseali tsi-nj fatsi, mi-adutsi tu-unã halã di nu shtiu tsi altu s-fac; nj-yini tu nãri;
27: nj-adun suflitlu = uhtedz multu, suschir amar, isihãsescu cu suschirlu tsi-l fac;
28: ãlj ljau suflitlu = ãl vatãm;
29: u fac cu suflit, cu tut suflitlu, dit ahãndamea-a suflitlui = u fac cu tutã vrearea, cu tutã putearea tsi am;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

usuc1

usuc1 (u-súcŭ) (mi) vb I uscai (us-cáĭ), uscam (us-cámŭ), uscatã (us-cá-tã), uscari/uscare (us-cá-ri) – scot icã fac si s-chearã apa (nutia) dit un lucru tsi easti ud (cu aspunearea-a lui la soari, la vimtu, icã cu hirbearea lui la foc, etc.); usãc, uscu, sec, astrãchescu, astãrchescu, strãchescu, stãrchescu, frigãnescu, sufinedz;
(expr:
1: mi usuc di seati; nji s-usucã gura (di seati, di zburãri, etc.) = nj-easti multã seati; zburãi multu, etc.;
2: s-usucã = slãgheashti multu, mãrãnghiseashti multu, moari;
3: mi usuc di plãngu = plãngu multu;
4: nji s-uscã lingura = mãcai pi isapea-a unui sh-a altui, sh-ved diunãoarã cã nu mata am iu s-mãc;
5: l-usucã = (i) l-furã multu, l-furã di tut tsi ari; (ii) (lu-agudeashti cu tsiva) di-l doari multu; (iii) l-dãmluseashti, lu-agudeashti dãmblãlu, chicuta;
6: uscati (sf pl) = urdzãts uscati la soari veara tra s-li aibã omlu earna trã piti;
7: nu calcã pri lemnu uscat = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu fatsi alatusi, nu alãtuseashti)
{ro: usca, seca}
{fr: sécher}
{en: dry}
ex: cu vimtul aestu va s-usucã troarã cãmeshli; uscats-vã stranjili; nu va s-nji s-usucã stranjili; nã uscam stranjili udati la foc; merlji s-uscarã
(expr: sicarã, murirã); lu ncãldzãrã sh-lu uscarã (sicarã); va nã uscãm di seati
(expr: va nã hibã multã seati, va n-acatsã unã seati mari); ti usuts di plãngu
(expr: plãndzi multu); fãtslji ca di mer s-usucã
(expr: mãrãnghisescu); a tãu cãntic mi usucã
(expr: mi fatsi s-plãngu multu, mi nvirineadzã); aoa nãuntru mi uscai (nj-zvinturai stranjili udi; icã expr: slãghii multu); mi-agudi pisti cot di mi uscã (mi duru multu); Dumnidzã s-lji usca mãna
(expr: s-lji sica, s-lji dãmlusea) tsi-l trapsi; s-tsã si usucã (dãmluseascã) mãnjli

§ usãc1 (usắcŭ) (mi) vb I uscai (us-cáĭ), uscam (us-cámŭ), uscatã (us-cá-tã), uscari/uscare (us-cá-ri); – (unã cu usuc1)
ex: usãcã-ti la foc

§ uscu (ús-cu) (mi) vb I uscai (us-cáĭ), uscam (us-cámŭ), uscatã (us-cá-tã), uscari/uscare (us-cá-ri) – (unã cu usuc1)

§ uscat1 (us-cátŭ) adg uscatã (us-cá-tã), uscats (us-cátsĭ), uscati/uscate (us-cá-ti) – tsi ari chirutã, icã-lj s-ari scoasã tutã (i ma multa) apã a unui lucru ud; sicat, astrãchit, astãrchit, strãchit, stãrchit; frigãnat, sufinat, sufin, zvinturat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn