DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agiungu

agiungu (a-gĭún-gu) vb III shi II agiumshu (a-gĭúm-shĭu), agiundzeam (a-gĭun-dzeámŭ), agiumsã (a-gĭúm-sã) shi agiumtã (a-gĭúm-tã), agiundziri/agiundzire (a-gĭún-dzi-ri) shi agiundzeari/a-giundzeare (a-gĭun-dzeá-ri) – tu-aestã oarã yin sh-mi aflu tu-aestu loc; mi-aprochi di dinãpoi sh-mi-adun cu el; mi fac, ãnvets trã unã tehni; easti cãt lipseashti (nu lipseashti ma multu); pot s-mi tindu pãnã tu-un loc; escu isea cu cariva; amintu, azvingu; aprochi; (fig: (fructu) agiundzi = (fructu) s-coatsi, aseashti)
{ro: sosi, ajunge; atinge; deveni; egala; învinge; se coace; etc.}
{fr: arriver; rejoindre; devenir; égaler; vaincre; mûrir, etc.}
{en: arrive; join; become; equal; defeat; mature; etc.}
ex: ma nclo va s-agiundzi la pãlatea-a dzãnilor; pãnã s-agiundzi la Dumnidzã, ti mãcã dratslji; dupã putsãnã oarã agiundzi (yini) luplu; agiumsi (s-dusi, vinji) cãravea; agiundzi cu mãna (poati s-da cu mãna, poati s-tindã mãna pãnã) pi pulitsã; agiungu cãti (nu lipsescu ma multu di) dauã oauã la un petur; ploaea nã agiumsi ti Stãviniri; cãndu agiungu xeanili (cãndu yini chirolu di vgari tu xeani); fudzea dupã frats s-lj-agiungã di dinãpoi; diunãoarã lu-agiumsim (lu-apruchem shi lu-adunãm) pri cali; va s-agiungã (va si s-facã, va sã nveatsã trã) yeatru; nu pot s-li-agiungu (s-li-azvingu) tuti; durnja pri iu agiundzea (pri iu acãtsa); lu-agiumsish (ti featsish isea cu el) tu giuneatsã; prunili agiumsirã (fig: s-coapsirã); mearili avea agiumtã (fig: avea asitã, s-avea coaptã); agiundzi! (duri, disturi)

§ agiumtu (a-gĭúm-tu) adg agiumtã (a-gĭúm-tã), agiumtsã (a-gĭúm-tsã), agiumti/agiumte (a-gĭúm-ti) – tsi ari vinjitã shi s-aflã iuva; tsi s-ari adunatã cu cariva; tsi ari amintatã; aprucheat, etc.; (fig: agiumtu = (i) asit, faptu, coptu; (ii) tsi (agiumsi di) ari aveari, seu, usãndzã; (iii) tihilai, cãni)
{ro: ajuns; atins; devenit; egalat; învins; copt; etc.}
{fr: arrivé; rejoint; devenu; égalé; vaincu; mûri, etc.}
{en: arrived; joined; equaled; defeated; matured; etc.}
ex: ea-lj numtarlji agiumtsã (vinjits) n hoarã; mori, lai agiumtã! (fig: cãtsauã, vombirã, tihilai, etc.); agiumtu (tsi s-ari faptã) amirã; peari agiumti (fig: asiti, coapti); mer agiumtu (fig: coptu); suntu oaminj agiumtsã (fig: cu usãndzã, cu aveari)

§ agiumsu (a-gĭúm-su) adg agiumsã (a-gĭúm-sã), agiumshi (a-gĭúm-shi), agiumsi/agiumse (a-gĭúm-si) – (unã cu agiumtu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gras

gras (grásŭ) adg grasã (grá-sã), grash (gráshĭ), grasi/grase (grá-si) – (om, pravdã) tsi ari sum cheali un petur gros di grãsimi; greas; (fig: gras = (i) tsi easti gros; tsi-aspuni umflat, mplin; (ii) tsi easti avut; tsi ari arãndzã)
{ro: gras}
{fr: gras}
{en: fat}
ex: s-bãgãm grash sugari si s-frigã; s-aleagã vãrã birbec gras, ta s-talji; carnea easti grasã; deadi ma nclo di nã mulã, grasã-grasã: truplu unã cu cãpulja; lu shtiu mini, easti gras (fig: avut)

§ greas (greásŭ) adg greasã (greá-sã), greash (greáshĭ), greasi/grease (greá-si) – (unã cu gras)

§ grãsic (grã-sícŭ) adg grãsicã (grã-sí-cã), grãsits (grã-sítsĭ), grãsitsi/grãsitse (grã-sí-tsi) – tsi-aspuni niheamã ca gras; tsi easti njic shi mplin; strumbul, durdu, grozdaven
{ro: grăsuliu, grăsuţ}
{fr: grassouillet, dodu}
{en: plump, chubby}
ex: feata-ts easti grãsicã (niheamã ca mplinã, ca grasã)

§ grozdaven (groz-da-vénŭ) adg grozdavenã (groz-da-vé-nã), grozdavenj (groz-da-vénjĭ), grozdaveni/grozdavene (groz-da-vé-ni) – (unã cu grãsic)

§ grãsimi/grãsime (grã-sí-mi) sf grãsinj (grã-sínjĭ) – lugurii tsi ari hãrili-a umtului (a umturãljei, a untulemnului, etc.), s-aspuni umtoasã cãndu dai di ea, alasã urmi umtoasi cãndu cadi pri tsiva shi s-aflã multi ori sum chealea-a omlui sh-a prãvdzãlor, acupirindalui mushcljilj cu un petur suptsãri; grisimi, umtu, umturã, ligdã, lãrdii, untulemnu, usãndzã, etc.
{ro: grăsime}
{fr: graisse}
{en: fat}
ex: multã grãsimi scosh di la porcu

§ grisimi/grisime (gri-sí-mi) sf grisinj (gri-sínjĭ) – (unã cu grãsimi)

§ ngrash (ngráshĭŭ) (mi) vb I ngrãshai (ngrã-shĭáĭ), ngrãsham (ngrã-shĭámŭ), ngrãshatã (ngrã-shĭá-tã), ngrãsha-ri/ngrãshare (ngrã-shĭá-ri) – l-fac s-hibã cama gras di cum easti tora; ngrãshedz; (fig:
1: mi ngrash = fac aveari, bag arãndzã; expr:
2: lu ngrash loclu (dit agru, dit grãdinã, etc.) = lj-bag cuprii a loclui tra s-creascã ma ghini yiptul, zãrzãvãtsli, lilicili, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãrdii/lãrdie

lãrdii/lãrdie (lãr-dí-i) sf lãrdii (lãr-díĭ) – grãsimea tsi s-aflã di-aradã sum chealea-a prãvdzãlor (ma multu a porcului); cumãts di grãsimi scoasã di la porcu sh-afumatã tra s-tsãnã multu chiro; usãndzã, usãndzi, axunghi, ligdã, seu
{ro: grăsime, slănină}
{fr: lard, panne de porc}
{en: pork fat, bacon}
ex: lãrdii (ligdã) i umtu; lãrdia mi ngusi; ncãrcarã lãrdii la fãtsearea-a sãpuniljei

§ lardu (lár-du) sm pl(?) – (unã cu lãrdii)
ex: scosh multu lardu di la porcul tsi-l tãljai

§ lãrdios (lãr-di-ósŭ) adg lãrdioasã (lãr-di-ŭá-sã), lãrdiosh (lãr-di-óshĭ), lãrdioasi/lãrdioase (lãr-di-ŭá-si) – tsi easti gras ca lãrdia; tsi easti adrat cu lãrdii; tsi ari sum cheali un petur gros di grãsimi; gras, umturos, ligdos, etc.
{ro: gras, unturos}
{fr: gras graisseux}
{en: fat, greasy}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ligdã

ligdã (líg-dã) sf ligdi/ligde (líg-di) – grãsimea (lãrdia, usãndza) di porcu tuchitã pri foc, arãtsitã sh-tsãnutã (trã earnã) tra si s-bagã tu piti sh-mãcãri; umturã
{ro: untură}
{fr: graisse de porc fondue}
{en: porc shortening}

§ ligdos (lig-dósŭ) adg ligdoasã (lig-dŭá-sã), ligdosh (lig-dóshĭ), ligdoasi/ligdoase (lig-dŭá-si) – tsi easti gras ca ligda; tsi easti adrat cu ligdã; tsi ari ligdã; umturos, lãrdios
{ro: unturos}
{fr: grais, graisseux, qui a de la graisse de porc}
{en: greasy, made with porc shortening}
ex: mãcari ligdoasã (cu multã ligdã, umturã); om ligdos (om cu stranjili lãvoasi di ligdã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pasto

pasto (pas-tó) sm fãrã pl – grãsimea tsi s-aflã namisa di carnea shi chealea-a porcului; fãshii di carni tãljatã cu aestã grãsimi, nsãratã sh-afumatã tra s-tsãnã multu chiro (shi si s-mãcã ashi cum easti afumatã, si s-hearbã niheamã tra si s-moalji icã si s-tucheascã tu tigani pi foc); pãsto, usãndzã, axunghi, lãrdii
{ro: slănină}
{fr: lard}
{en: lard, bacon}

§ pãsto (pãs-tó) sm fãrã pl – (unã cu pasto)

§ pãstusescu (pãs-tu-sés-cu) (mi) vb IV pãstusii (pãs-tu-síĭ), pãstuseam (pãs-tu-seámŭ), pãstusitã (pãs-tu-sí-tã), pãstusiri/pãstusire (pãs-tu-sí-ri) – bag multã sari tra s-li fac mãcãrli (carnea, pescul, etc.) s-nu s-aspargã shi s-tsãnã ma multu chiro; pispilescu sari tu mãcari tra s-u fac ma nostimã; ansar, nsar
{ro: săra}
{fr: saler}
{en: salt}

§ pãstusit (pãs-tu-sítŭ) adg pãstusitã (pãs-tu-sí-tã), pãstusits (pãs-tu-sítsĭ), pãstusiti/pãstusite (pãs-tu-sí-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã sari (tu mãcari, tra s-u facã s-nu s-aspargã shi s-tsãnã ma multu chiro, tra s-u facã ma nostimã, etc.); ansãrat, nsãrat
{ro: sărat}
{fr: salé}
{en: salted}

§ pãstusi-ri/pãstusire (pãs-tu-sí-ri) sf pãstusiri (pãs-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-pãstuseashti tsiva; ansãrari, nsãrari
{ro: acţiunea de a săra}
{fr: action de saler}
{en: action of salting}

§ pãstrãmã (pãs-trã-mắ) sm pãstrãmadz (pãs-trã-mádzĭ) – carni nsãratã sh-uscatã la soari; pãsturmã
{ro: pastrama}
{fr: viande salée et dessechée au soleil}
{en: salted meat dried in the sun}
ex: cãndu va s-aveaglji luplu pãstrãmãlu; pãstrãmãlu mputsãt, cari lu-arucã?; nj-adusi prãvdzã grasi trã pãstrãmadz; cãmila u-adrã pãstrãmã

§ pãsturmã (pãs-tur-mắ) sm pãsturmadz (pãs-tur-mádzĭ) – (unã cu pãstrãmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

rãntsid

rãntsid (rắn-tsidŭ) adg rãntsidã (rắn-tsi-dã), rãntsidz (rắn-tsidzĭ), rãntsidi/rãntside (rắn-tsi-di) – (lucru gras, grãsimi, ligdã, usãndzã, unturã, nuts, etc.) tsi s-ari aspartã niheamã, s-ari aludzãtã, cã ari shidzutã nafoarã di multu chiro shi ari loatã un gustu sh-unã anjurizmã acrã ca unã soi di voahã nibunã
{ro: rânced}
{fr: rance}
{en: rancid}
ex: lj-u ded a ghiftãljei grãsimea-atsea rãntsidã; ligda ari unã voahã rãntsidã

§ rãntsidzashti (rãn-tsi-dzásh-ti) vb IV rãntsidzã (rãn-tsi-dzắ), rãntsidza (rãn-tsi-dzá), rãntsidzãtã (rãn-tsi-dzắ-tã), rãntsidzãri/rãntsidzãre (rãn-tsi-dzắ-ri) – (grãsimea) s-fatsi rãntsidã sh-lja un gustu sh-unã anjurizmã nibunã, dupã tsi shadi multu chiro nafoarã tu vimtu
{ro: râncezi}
{fr: devenir rance}
{en: become rancid}
ex: cara umtul nu fu ghini nsãrat, rãntsidzã

§ rãntsidzãt (rãn-tsi-dzắtŭ) adg rãntsidzãtã (rãn-tsi-dzắ-tã), rãn-tsidzãts (rãn-tsi-dzắtsĭ), rãntsidzãti/rãntsidzãte (rãn-tsi-dzắ-ti) – tsi ari loatã un gustu sh-unã anjurizmã nibunã, dupã tsi ari shidzutã multu chiro nafoarã tu vimtu
{ro: râncezit}
{fr: devenu rance}
{en: that became rancid}

§ rãntsidzãri/rãntsidzãre (rãn-tsi-dzắ-ri) sf rãntsidzãri (rãn-tsi-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã grãsimi s-fatsi rãntsidã
{ro: acţiunea de a râncezi; râncezire}

§
{fr: action de devenir rance}
{en: action of becoming rancid}

§ arãntsid (a-rắn-tsidŭ) adg arãntsidã (a-rắn-tsi-dã), arãntsidz (a-rắn-tsidzĭ), arãntsidi/arãntside (a-rắn-tsi-di) – (lucru gras, nuts, usãndzã, unturã, etc.)
{ro: rânced}
{fr: rance}
{en: rancid}

§ arãntsidzashti (a-rãn-tsi-dzásh-ti) vb IV arãntsidzã (a-rãn-tsi-dzắ), arãntsidza (a-rãn-tsi-dzá), arãntsidzãtã (a-rãn-tsi-dzắ-tã), arãntsidzãri/arãntsidzãre (a-rãn-tsi-dzắ-ri) – (unã cu rãntsidzashti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tigani1/tigane

tigani1/tigane (ti-gá-ni) sf tigãnj (ti-gắnjĭ) – vas stronghil cu coadã lungã sh-cu mardzinea apusã, tu cari s-pãrjileashti carni (oauã, pãni, aloat, etc.);
(expr:
1: pescul tu-amari, sh-tiganea pri foc = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu-ari (sh-nu va lu-aibã) un lucru, ma si ndreadzi dip canda va lu-aibã;
2: ca pescul tu tigani mi fripsi = mi tirãnsi multu; mi tsigãripsi ca peashtili pri foc)
{ro: tigaie}
{fr: poêle à frire}
{en: frying pan}
ex: nã cãlugãritsã cu unã cusitsã (angucitoari: tiganea); di prisuprã nã tigani, di prighios tutã bumbac, dinãpoi ca foarticã (angucitoari: lãndurã); lo tiganea, u bãgã pi foc, u umplu cu untulemnu; tucheashti usãndza tu tigani; fã fisulj tu tigani; peshtilj intra tu tigani dipriunã; diunoarã tu tigani inshirã dzatsi peshti bunj shi nostinj

§ tigani2/tigane (ti-gá-ni) sf tigãnj (ti-gắnjĭ) – unã soi di aloat (criscut cu mãeauã) tsi s-pãrjileashti tu unã tigani iu s-bagã multã grãsimi (adetea easti si s-facã tigãnj shi si s-li ducã la unã lihoanã);
(expr:
1: tigãnj pi ploaci = unã soi di tigãnj tsi s-mãcã ti preasinj;
2: s-tsã mãcãm tigãnjli = s-tsã da Dumnidzã s-ai (s-tsã facã nveasta) un njic)
{ro: un fel de gogoaşă macedonească}
{fr: pâtisserie soufflée}
{en: Aromanian type of a fried donut}
ex: tigãnjli li-adrãm tu tigani; tigãnj cu umtu; mi dush cu tigãnj la tadi, cã-lj featsi nveasta un ficior

§ tigãnjauã (ti-gã-njĭá-ŭã) sf tigãnjei (ti-gã-njĭéĭ) – cumãts di carni di porcu pãrjiliti (tigãnsiti)
{ro: bucăţi de carne de porc prăjite}
{fr: viande de porc frite dans une poêle à frire}
{en: pieces of porc fried in a pan}
ex: dada nã featsi unã tigãnjauã cu prash

§ tigãnsescu (ti-gãn-sés-cu) vb IV tigãnsii (ti-gãn-síĭ), tigãnseam (ti-gãn-seámŭ), tigãnsitã (ti-gãn-sí-tã), tigãnsiri/tigãnsire (ti-gãn-sí-ri) – bag carni (oauã, pãni, etc.) tu tigani pri (pira di) foc, tra si s-pãrjileascã tu grãsimi; frig, pãrjescu, pãrjilescu, tsigãrsescu, tsãgãrsescu, tignisescu, tsigãripsescu, tigãnjisescu, tigãnisescu
(expr:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

umtu1

umtu1 (úm-tu) sn umturi (úm-turĭ) – grãsimea tsi easti scoasã dit lapti shi tsãnutã tri mãcari;
(expr: cãndu ata ari umtu shtii s-u-adarã pita = zbor tsi va s-dzãcã cã, atumtsea cãndu ai tut tsi-ts lipseashti, pots s-lu fats un lucru)
{ro: unt}
{fr: beurre}
{en: but-ter}
ex: umtul di oi nu fu scumpu stãmãna aestã; draclu oi nu-avea, shi umtu vindea; cara s-nji si scoalã feata va s-vã dau umtu; cum s-tucheashti umtul pri foc; mãni va lom umtul tut; trã earna bãgai un foali di umtu

§ umturã (um-tú-rã) sf umturi/umture (um-tú-ri) – grãsimea (lãrdia, usãndza) di porcu tuchitã la foc, arãtsitã sh-tsãnutã (trã earnã) tra si s-bagã tu piti sh-mãcãri; ligdã
{ro: untură}
{fr: graisse de porc fondue}
{en: porc shortening}
ex: bãgã umturã multã tu ghelã di ti nguseadzã

§ umtos (um-tósŭ) adg umtoasã (um-tŭá-sã), umtosh (um-tóshĭ), umtoasi/umtoase (um-tŭá-si) – tsi easti gras ca umtul; tsi easti adrat cu umtu; tsi ari umtu; umturos
{ro: untos}
{fr: grais, graisseux, qui a du beurre}
{en: greasy, made with butter}

§ umturos (um-tu-rósŭ) adg umturoasã (um-tu-rŭá-sã), umturosh (um-tu-róshĭ), umturoa-si/umturoase (um-tu-rŭá-si) – tsi easti gras ca umtura; tsi easti adrat cu umturã; tsi ari umturã; ligdos, umtos
{ro: unturos}
{fr: grais, graisseux, qui a de la graisse de porc}
{en: greasy, made with porc shortening}
ex: vasili suntu umturoasi canda nu suntu lati cu alsivã

§ untulemnu (un-tu-lém-nu) sn untuleamni/untu-leamne (un-tu-leám-ni) – grãsimea tsi si scoati dit masini trã mãcari (tora si scoati shi dit gãrnutsã di misur, simintsã di bumbac, di ocljul a soarilui, dit susami, etc.); ladi, ljolad;
(expr:
1: aruc (bag) untulemnu pri foc = lu schin, lu cãrtescu ma multu pri cariva tsi easti cãrtit chiola;
2: easti untulemnu pristi apã = easti om ndreptu, dishcljis, cum ãl vedz ashi easti;
3: es ca untulemnul pristi apã = es tu migdani;
4: nu-ari untulemnu pri nãs = nu s-ari pãtidzatã, nu easti crishtin; easti turcu, easti arbines (om arãu);

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

usãndzã

usãndzã (u-sắn-dzã) sf usãndzã (u-sắn-dzã) – grãsimea tsi s-aflã di-aradã sum chealea-a prãvdzãlor (ma multu a porcului); usãndzi, axunghi, pasto, pãsto, lãrdii, ligdã
{ro: grăsime, slănină}
{fr: lard, panne de porc}
{en: pork fat, bacon}

§ usãndzi/usãndze (u-sắn-dzi) sf pl(?) – (unã cu usãndzã)

§ axunghi/axunghe (ac-sún-ghi) sf fãrã pl – (unã cu usãndzã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã