DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

uryii1/uryie

uryii1/uryie (ur-yí-i) sf uryii (ur-yíĭ) –
1: urghii, amãnii, hulii, lisã, inati, nãireatsã, thimo, zalã, turbari, etc.;
2: blãstem, chiameti (tsi yini di la Dumnidzã)
{ro: urgie, mănie, ură, prăpăd}
{fr: colère, courroux, malédiction, désastre}
{en: fury, anger, curse, disaster}
ex: tsi-lj yinji uryia (chiametea, blãstemlu-al Dumnidzã) di-lj yinji!; vã ari uryia (vã fatsi blãstemlu) s-avets nãrli mutati; de, uryia (blãstemlu-al Dumnidzã) lj-u putu; s-lu-aducã mash uryia (blãstemlu, sãtãnãlu); adrat ca nã uryii (ca sãtãnãlu)

§ urghii1/ur-ghie (ur-ghí-i) sf urghii (ur-ghíĭ) – (unã cu uryii2)
ex: urghia-al Dumnidzã (blãstem, chiameti) furã ploili aesti; urghia s-ti lja! (blãstem: s-ti-agudeascã tuti lãetsli; s-tsã cadã tuti urãtetsli pri cap!)

§ uryisescu (ur-yi-sés-cu) vb I uryisii (ur-yi-síi), uryiseam (ur-yi-seámŭ), uryisitã (ur-yi-sí-tã), uryisiri/uryisire (ur-yi-sí-ri) –
1: aduchescu unã mari dushmãnilji fatsã di cariva (cari nj-ari faptã un mari arãu); urãscu, am tu hazmã, hãzmusescu;
2: caftu-al Dumnidzã tra s-lj-aducã a unui tuti soili di lãets; culedz, huledz, blastim, afurisescu, anathim, anãthimedz, cãtãryisescu, cãtãrãses-cu
{ro: urâ, blestema}
{fr: haïr, maudire}
{en: hate, curse}
ex: am, cã trã tse mi uryiseshti ahãt (mi blastinj) shi escu stearpã?

§ uryisit (ur-yi-sít) adg uryisitã (ur-yi-sí-tã), uryisits (ur-yi-sítsĭ), uryisit/uryisite (ur-yi-sí-ti) – tsi easti urãt di cariva; hãzmusit; blãstimat, afurisit, anathimat, etc.
{ro: urât, blestemat}
{fr: haï, maudit, malheureux}
{en: hated, cursed}
ex: bre, cu coasa, uryisitã! (blãstimatã!); agiumsi anlu di uryii, sh-ma uryisit (blãstimat) murminlu

§ uryisiri (ur-yi-sí-ri) sf uryisiri (ur-yi-sírĭ) – atsea tsi fatsi un tsi uryiseashti; hãzmusiri, urãri; blãstimari, afurisiri, anathimari, etc.
{ro: urâre, blestemare}
{fr: action de haïr, de maudir}
{en: action of hating, of cursing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lituryii1/lituryie

lituryii1/lituryie (li-tur-yí-i) sf lituryii (li-tur-yíĭ) – cãrvealji di pãni (njicã shi stronghilã) adratã maxus trã bisearicã tra s-hibã vluyisitã di preftu shi dit ea si s-talji anafura cu cari s-cumãnicã lumea; lutruyii, artu, pindeartu, pãnãyii, ipsumã, piscur, piscuri, piscurã;
(expr: apã di lituryii = om cu suflitlu curat, fãrã stepsu, nistipsit)
{ro: prescură}
{fr: pain bénit}
{en: communion bread}
ex: adar doauã lituryii (piscuri); dãdui nã lituryii la bisearicã trã suflitlu-a dadã-meai; ãlj ded nã lituryii shi-l pitricui s-arãmã n cuprii; s-turna cu gumarlu ncãrcat cu lituryii, di la bisearicã; eara cu mãnjli, apã di lituryii
(expr: eara fãrã stepsu, nistipsitã) curati; tsãnj ninga, cã muljari-ta easti apã di lituryii
(expr: fãrã stepsu, nistipsitã) sh-cã nu s-arãdi?

§ lituryii2/lituryie (li-tur-yí-i) sf lituryii (li-tur-yíĭ) – dyeavãsea tsi u fatsi preftul la bisearicã cati Dumãnicã (i dzuã di sãrbãtoari) tahina, cãndu s-vluyiseashti (s-ayiseashti) pãnea shi yinlu cu cari s-cumãnicã lumea;
(expr: easi preftul cu lituryia = partea di lituryii cãndu preftul easi cu doarãli)
{ro: liturghie}
{fr: messe}
{en: (church) mass}
ex: nu putui s-ascultu lituryia pãnã tu bitisitã; nu-avea ishitã lituryia
(expr: preftul cu doarãli)

§ lutruyii1/lutruyie (lu-tru-yí-i) sf lutruyii (lu-tru-yíĭ) – (unã cu lituryii1)

§ lutruyii2/lutruyie (lu-tru-yí-i) sf lutruyii (lu-tru-yíĭ) – (unã cu lituryii2)
ex: ayea lutruyia

§ lituryisescu (li-tur-yi-sés-cu) vb IV lituryisii (li-tur-yi-síĭ), lituryiseam (li-tur-yi-seámŭ), lituryisitã (li-tur-yi-sí-tã), lituryisi-ri/lituryisire (li-tur-yi-sí-ri) – (ca preftu) dghivãsescu lituryia tu bisearicã shi vluyisescu (ayisescu) pãnea (lituryia, piscurea) sh-yinlu cu cari s-cumãnicã lumea; psãltisescu, psãlsescu, psulisescu
{ro: liturghisi}
{fr: célébrer la messe}
{en: celebrate the mass}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn