DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãni/cãne

cãni/cãne (cắ-ni) sm cãnj (cắnjĭ) – pravdã imirã (tsi sh-u-adutsi cu luplu) cari-i tsãnut di om s-lj-aveaglji casa n hoarã (oili la munti, s-lu-agiutã la vinãtoari, etc.); cãini; (fig:
1: cãni = (i) om multu-arãu; (ii) om lucrãtor; (iii) om mbistimen; (iv) om gioni; (v) parã veclju, nturtsescu; expr:
2: bureati di cãni = unã soi di bureati;
3: cap-di-cãni = yeatsã (hiintsã) dit pãrmiti tsi easti ca unã soi di lamnji cu truplu di om shi caplu di cãni;
4: ca-di-cãni/ca-di-cãne (cá-di-cắ-ni) sm cu pluralu: ca-di-cãneanj (cá-di-cắ-neanjĭ) = zbor (angiurãturã) tsi-lj greshti a unui, prishcurtari a zborlui “cãcat di cãni”;
5: sãnãtos ca cãni = easti multu sãnãtos;
6: s-mãcã ca cãnjlji = sã ncaci multu, tut chirolu;
7: ca cãnili cu cãtusha s-duc (s-vor) = nu s-vor dip shi sã ncaci tut chirolu, nu pot s-bãneadzã ghini deadun)
8: cash bun tu foali di cãni = nuntru easti bun, ma nafoarã s-veadi-arãu;
9: itsi cãni arana sh-alindzi = catiun sinferlu-a lui sh-mutreashti;
10: cãnjlji trag di nãs = s-aflã tu mari urfanji, easti multu ftoh;
11: hrãnea cãni s-ti-alatrã = fã-lj bun a unui, tra s-tsã aflji biljelu;
12: ca cãnili la hasapljo (cãsãpnitsã, hãsap) = ca un tsi ashteaptã cu multã mirachi, ca un tsiritor, sã-lj si da, sã-lj si-arucã tsiva;
13: ca cãni fãrã domnu = ca un tsi nu-ari nicuchiratã, tsi nu-ari casã, tsi easti vagabondu;
14: nu fatsi nitsi cãt un cãni arãnjos = nu-ahãrzeashti dip tsiva;
15: dau ca pi cãni = agudescu arãu, fãrã njilã;
16: ãlj mãcã cãnjlji dit tastru = easti glar, ageamit;
17: stai ca cãnili pri coadã = nu stai ghini [zborlu yini di-aclo cã mash cãnili tsi sta tes, sta ghini];
18: la mas di cãni caftsã sãrmi di pãni? = zbor tsi sã spuni tr-atsel tsi caftã s-aflã (tsi-ashteaptã sã-lj si da) tsiva di la un tsi nu-ari)
{ro: câine}
{fr: chien}
{en: dog}
ex: easti un cãni, ma nu-i cãni, ari perlu di cãni, ma nu-i cãni, ari coada di cãni, ma nu-i cãni, tsi easti? (angucitoari: cãtsaua); avem multi turlii di cãnj: cãni di casã, cãni di la oi, cãni trã avinari, etc.; nveastã di ugeachi shi cãni di la oi; am un cãni bun tsi nj-aveaglji casa; afirea-ti di cãnili tsi nu-avinã cheatra; un cãni di la oi fatsi dzatsi cãnj di-acasã, ma la oi!; cãni veclju picurãrescu; di la maslu di cãni, nu-armãni sãrmã di pãni; turbatlu cãni, domnu-su vai mushcã prota; cãnili, cãndu-lj yini sã psuseascã, s-chishi la gimii; ca cãnili, tsi-arupsi foalili, prit pãlãthiri; aurlã ca pri cãni; cara s-nu sãrgljescu cãnjlji!; mash un cãni-i coluv?; pãnã nu-l cãrteshti, cãnili nu ti mushcã; di cheali di cãni utri nu s-fatsi; sitã di mãtasi di coadã di cãni!; cãnili tsi-alatrã, nu mushcã; afirea-ti di cãni tsi nu alatrã; nu-l cãrtea cãnili tsi doarmi, di vrei s-nu ti mushcã; di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi; vrei sh-cu luplu sh-cu cãnjlji s-hii ghini; di lup veclju, sh-arãd cãnjlji; cãni (fig: arãu) om s-ari aspusã; lucreadzã ca cãni sh-mãcã ca domnu; tsi cãni (fig: tsi om arãu) easti!; lucreadzã ca cãni (fig: easti bun lucrãtor) sh-mãcã ca domnu; inimã, cãne (fig: gione), strigã calu; oaspi veclju, cãni veclju (fig: aush shi mbistimen); dã-nj un cãni (fig: pãrã) tra s-ljau pãni; cãts cãnj (fig: pãradz) deadish pri cãciuã?; gionj sh-grash ca cãnj di grets; s-ti mãcã cãnjlji s-ti mãcã!; cap-di-cãni, tini ts-arãdz cu mini?; alagã ca cãni fãrã domnu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dol1

dol1 (dólŭ) sm pl(?) –
1: zilj, zil, zuli, zãlii, zilii, ãnchizmã, nchiz-mã, chizmã, pizmã, fton, ergu;
2: arãeatsã, slãbintsã, uruteatsã, urteatsã, ursuzlãchi, etc.
{ro: invidie; răutate}
{fr: envie; malice}
{en: envy; malice}
ex: a omlui cu dol (nchizmã) Dumnidzã nu-agiutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

slut

slut (slútŭ) adg slutã (slú-tã), sluts (slútsĭ), sluti/slute (slú-ti) – cari ari unã vidzutã (slupi) tsi nu u-arãseashti ocljul a omlui; tsi nu easti mushat tu videari; urãt, urut, salchiu, taxes
{ro: urât}
{fr: laid}
{en: ugly}
ex: ari un ficior slut (urãt)

§ slutichi/slutiche (slu-tí-chi) sf slutichi (slu-tíchĭ) – catandisea-a atsilui cari easti slut; harea tsi-l fatsi pri cariva s-aspunã slut; urãteatsã, urãtsami, uruteatsã, urutsami, urteatsã, urtsami
{ro: urâţenie}
{fr: laideur}
{en: ugliness}

§ slutsãscu (slu-tsãs-cu) vb IV slutsãi (slu-tsắĭ), slutsam (slu-tsámŭ), slutsãtã (slu-tsắ-tã), slutsãri/slutsãre (slu-tsắ-ri) – fac tsiva tra s-hibã slut; urãtsãscu, urutsãscu, urtsãscu
{ro: urâţî}
{fr: faire ou devenir laid}
{en: uglify, make or become ugly}

§ slutsãt (slu-tsắtŭ) adg slutsãtã (slu-tsắ-tã), slutsãts (slu-tsắtsĭ), slutsãti/slutsãte (slu-tsắ-ti) – tsi s-ari faptã slut; urãtsãt, urutsãt, urtsãt
{ro: urâţât}
{fr: fait ou devenu laid}
{en: uglified, made ugly}

§ slutsãri/slutsãre (slu-tsắ-ri) sf slutsãri (slu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-adarã slut; urãtsãri, urutsãri, urtsãri
{ro: acţiunea de a urâţî; urâţâre}
{fr: action de faire ou de devenir laid}
{en: action of uglifying, action of making or becoming ugly}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

uã!

uã! (ŭắ) inter – zbor cu cari aspunem thama (ciudia) tsi u-aduchim cãndu videm i avdzãm tsiva tsi nã ciudiseashti multu; ui!, hui!, oa!, hoa!
{ro: exclamaţie de mirare}
{fr: cri d’étonnement}
{en: shout of astonishment}
ex: uã! lai hilj!; uã! iu va s-yinj, hilj!; uã! bãrbate!; uã! Doamne!; uã! glãrimi tsi-adrash!

§ ui2! (úĭ) inter – (unã cu uã!)

§ hui2! (húĭ) inter – (unã cu uã!)
ex: hui! tsi featsish aclo?

§ oa! (ŭá) inter – (unã cu uã!)
ex: oa! cã-lj vinji uruteatsa!; oa! agiundzi

§ hoa! (hŭá) inter – (unã cu uã!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

urãt1

urãt1 (u-rắtŭ) adg urãtã (u-rắ-tã), urãts (u-rắtsĭ), urãti/urãte (u-rắ-ti) – cari ari unã vidzutã tsi nu lu-arãseashti ocljul a omlui; tsi nu easti mushat tu videari; tsi nu-ari unã purtari bunã; chiro ncljis, ntunicat, arcuros, cu ploai i cu neauã; tsi easti arãu (lai, slab); urut, slut, taxes, salchiu, slab, lai; (fig:
1: urãt ca loclu; urãt ca fatsa-a loclui = multu urãt;
2: nj-easti urãt; nu nj-aflu loclu di urãt = nji s-aurashti cã nu-am tsiva s-fac tra sã-nj treacã oara; bizirsescu, mi plictisescu, mi siclitsescu)
{ro: urât, urâcios, odios, rău}
{fr: laid, affreux, odieux, mauvais}
{en: ugly, hideous, odious, wicked, bad}
ex: multu urãt easti; eara adratã s-amparã urãtã (slutã), tra s-nu u cunoascã; poati s-lipseascã tu-unã oarã urãtã (lai, slabã, greauã); minduirli-atseali ma urãti (slabi, lãi); eara urãt ca loclu
(expr: multu urãt); nu grirã zbor urãt (slab, lai) tr-amirãlu

§ urãteatsã (u-rã-teá-tsã) sf urãtets (u-rã-tétsĭ) – harea tsi-l fatsi pri cariva (i tsiva) s-aspunã urãt; catandisea-a atsilui cari easti urãt; cariva (tsiva) tsi easti urãt; uruteatsã, urãtsami, urutsami, urteatsã, urtsami, slutichi, slãbintsã, lãeatsã; (fig: urãteatsã = (i) lucru multu-arushinos; (ii) cariva (tsiva) tsi easti urãt)
{ro: urâţenie, răutate}
{fr: laideur, méchanceté, méfait, vilenie}
{en: ugliness, wi-ckedness, misdeed, meanness}
ex: featsish mari urãtets (lãets); napa-i vãrnã urãteatsã (lãeatsã)?; urãtetsli (lãetsli) nu s-curmarã

§ urãtsami/urãtsame (u-rã-tsá-mi) sf urãtsãnj (u-rã-tsắnjĭ) – (unã cu urãteatsã)
ex: ts-aflash featã s-badz di cali, s-lja urãtsamea-a loclui

§ urãciuni2/urãciune (u-rã-cĭú-ni) sf urãciunj (u-rã-cĭúnjĭ) – (unã cu urãteatsã)
ex: urãciunea (urãteatsa) a ficiorlor easti cunuscutã tu tutã hoara; cu urãciunea (fig: atsea sluta, feata-atsea urutã) va si nsoarã?

§ urãtsãscu (u-rã-tsãs-cu) vb IV urãtsãi (u-rã-tsắĭ), urãtsam (u-rã-tsámŭ), urãtsãtã (u-rã-tsắ-tã), urãtsãri/urãtsãre (u-rã-tsắ-ri) – mi-adar urãt; fac tsiva tra s-hibã urãt; urutsãscu, urtsãscu, slutsãscu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn