DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

blãndã

blãndã (blắn-dã) sf blãndi/blãnde (blắn-di) – multimi di gãrnutsã aroshi tsi es pri truplu-a omlui (di cãldurã, icã, ashi cum dzãtsi laolu, dupã tsi shadi, sum arburlji sum cari avea shidzutã ma ninti cãprili);
(expr: earbã di blãndã = earbã tsi-l fatsi omlu s-acatsã gãrnutsã, blãndã(?))
{ro: erupţie de bube}
{fr: éruption de boutons; fièvre urticaire}
{en: skin rash}
ex: nj-inshi blãndã pri trup; mi scarchin cã am blãndã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciumulescu

ciumulescu (cĭu-mu-lés-cu) vb IV ciumulii (cĭu-mu-líĭ), ciumu-leam (cĭu-mu-leámŭ), ciumulitã (cĭu-mu-lí-tã), ciumuliri/ciumulire (cĭu-mu-lí-ri) – meastic mãcarea n gurã cu dintsãlj sh-limba sh-u fac etimã tri ngljitari; mastic, meastic, mãcilsescu; (fig: (u, ti) ciumulescu = (i) frec (stranji) cu mãna (icã un cu-alantu) sh-li fac s-aibã sufri; sufrusescu; (ii) mi-arucutescu tu unã baltã cu apã alãcitã; mi muciulescu tu baltã; (iii) (ca bãrbat) u bag (unã muljari) tu ashtirnut, u-ambair; (iv) ti-arãd, tsã trag cãlupea, ti-ancaltsu)
{ro: molfăi, mesteca ceva în gură; şifona, boţi, mototoli; bălăci}
{fr: mâchonner; chiffonner, froisser; patauger}
{en: chew, masti-cate; rumple, wrinkle; splash}
ex: ciumuleashti el ãn gurã; ciumulea nica un os ãn gurã; u ciumulish (fig: sufrusish) fustanea; nu lu-alasã njiclu s-ciumuleascã (fig: muciuleascã) n baltã; u ciumulirã (fig: s-bãgarã tu-ashtirnut deadun, si-ambãirarã, si mpihiurarã); vã ciumuli (fig: vã arãsi; vã trapsi cãlupea) di paradzlji tsi-aveats adunatã

§ ciumulit (cĭu-mu-lítŭ) adg ciumulitã (cĭu-mu-lí-tã), ciumulits (cĭu-mu-lítsĭ), ciumuliti/ciumulite (cĭu-mu-lí-ti) – tsi easti mãcilsit ãn gurã; misticat, mãsticat, mãcilsit
{ro: molfăit, mestecat în gură; şifonat, boţit, mototolit; bălăcit}
{fr: mâchonné; chiffonné, froissé; pataugé}
{en: chewed, masticated; rumpled, wrinkled; splashed}
ex: purta unã fustani ciumulitã (sufrusitã)

§ ciumuliri/ciumulire (cĭu-mu-lí-ri) sf ciumuliri (cĭu-mu-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ciumuleashti tsiva ãn gurã; misticari, mãsticari, mãcilsiri
{ro: acţiunea de a molfăi; de a şifona, de a boţi, de a mototoli; molfăire, mestecare în gură; şifonare, boţire, mototolire; bălăcire}
{fr: action de mâchonner; de chiffonner, de froisser; de patauger}
{en: action of chewing, of masticating; of rumpling, of wrinkling; of splashing}

§ ciumã4 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – pãtãts zmurticati (zdruminati, tra si s-mãcã la measã) tu cari s-bagã multi ori umtu, lapti, etc.
{ro: piure de cartofi}
{fr: purée de pommes de terre}
{en: mashed potatoes}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ciuplescu

ciuplescu (cĭu-plés-cu) (mi) vb IV ciuplii (cĭu-plíĭ), ciupleam (cĭu-pleámŭ), ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) – zmoatic unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; alas urmi pi trup cu agudirea tsi nj-u fac; zmoatic, zmurtic, zdrumin, stulcinedz, stultsin, plãciutedz, chisedz, etc.; (fig: u ciuplescu = (i) u fur, u spãstrescu, u-agudescu, u sec, u bag tu tastru, etc.; (ii) u ngljit, u-ascapit, u bucusescu, u ciucutescu, u-arucutescu (tu gãrgãlan), u-adun (tu fuljinã), etc.)
{ro: stâlci, zdrobi}
{fr: contussionner, aplatir, écraser}
{en: crush, flatten, bruise}
ex: cãdzu nã ploaci shi-nj ciupli mãna; mi ciuplii la unglji; va s-ducã s-ciupleascã (fig: s-furã, s-agudeascã, si spãstreascã) fluriili; el n-avea ciuplitã (fig: furatã, aguditã, spãstritã) cãpeastrili; nj-ciupli (fig: nj-furã) unã caprã; edlu-aestu fridzets-lu shi ciuplits-lu (fig: mãcats-lu, arucutits-lu tu gãrgãlan)

§ ciuplit (cĭu-plítŭ) adg ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciuplits (cĭu-plítsĭ), ciupliti/ciuplite (cĭu-plí-ti) – tsi easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strin-dzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi easti cu urmi pi trup di agudirea tsi sh-u featsi; zmuticat, zmurticat, zdruminat, stulcinat, stultsinat, plãciutat, chisat, etc.
{ro: stâlcit, zdrobit}
{fr: contussionné, aplati, écrasé}
{en: crushed, flattened, bruised}

§ ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) sf ciupliri (cĭu-plírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ciupleashti tsiva; zmuticari, zmurticari, zdru-minari, stulcinari, stultsinari, plãciutari, chisari, etc.
{ro: acţiunea de a stâlci, de a zdrobi; stâlcire, zdrobire}
{fr: action de contussionner, d’aplatir, d’écraser}
{en: action of crushing, of flattening, of bruising}

§ niciuplit (ni-cĭu-plítŭ) adg niciuplitã (ni-cĭu-plí-tã), niciuplits (ni-cĭu-plítsĭ), niciupliti/niciuplite (ni-cĭu-plí-ti) – tsi nu easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi nu easti ciuplit
(expr: om niciuplit = om di la oi, aplo, nipilichisit, badzara, tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi)
{ro: nestâlcit, nezdrobit}
{fr: qui n’est pas contussionné (aplati, écrasé)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

foarticã

foarticã (fŭár-ti-cã) sf foartits (fŭár-titsĭ) – hãlati trã tãljari lucri (pãndzã, peri, hiri, lãnã, etc.), adratã di dauã ca soi di cãtsuti, acãtsati tu mesi cu-unã vidã tsi li-alasã si s-shutsã un pisti-alantu, sh-cari au di-unã parti lipida sh-di-alantã parti mãnarlu (ca un nel) di cari suntu acãtsati sh-minati cu mãna; foarficã;
(expr:
1: coada-a foarticãljei = unã soi di bubulic, insectã;
2: suntu (stranji) dit foarticã = stranji nali, cãt tricurã prit foarticã)
{ro: foarfeci}
{fr: ciseaux}
{en: scissors}
ex: tsi-s doi frats tsi tutu-s-bashi? (angucitoari: foartica); di prisuprã nã tigani, di prighios tutã bumbac, dinãpoi ca foarticã (angucitoari: lãndurã); dauã surãri cu un buric, nãsi-aspargu, nãsi-adarã, nãsi nã nvescu earnã, vearã (angucitoari: foartica); foartits trã tundeari oili; foartica-aestã nu talji

§ foarficã (fŭár-fi-cã) sf foarfits (fŭár-fitsĭ) – (unã cu foarticã)

§ furtichedz (fur-ti-chĭédzŭ) vb I furticai (fur-ti-cáĭ), furticam (fur-ti-cámŭ), furticatã (fur-ti-cá-tã), furticari/fur-ticare (fur-ti-cá-ri) – talj cu foartica; tundu (perlji) cu foartica; foartic, nfoartic, tundu;
(expr: mi furtichedz = mãc multu; mi ndop cu multã mãcari)
{ro: forfeca, tunde}
{fr: couper avec les ciseaux}
{en: cut with scissors}
ex: furticheadzã-nj (talji-nj cu foartica) cãmeasha; nj-furticã (nj-tãlje cu foartica) bãsmãlu, nj-lu featsi peatitsi, peatitsi; mi-aspãreai cãt furticã

§ foartic (fŭár-ticŭ) vb I furticai (fur-ti-cáĭ), furticam (fur-ti-cámŭ), furticatã (fur-ti-cá-tã), furticari/furticare (fur-ti-cá-ri) – (unã cu furtichedz)
ex: nu pot s-foartic cã mi doari pilicarlu

§ furticat (fur-ti-cátŭ) adg furticatã (fur-ti-cá-tã), furticats (fur-ti-cátsĭ), furticati/furticate (fur-ti-cá-ti) – tsi easti tãljat cu foartica; nfurticat, tumsu, tumtu
{ro: forfecat, tuns}
{fr: coupé avec les ciseaux}
{en: cut with scissors}
ex: nj-u deadi cãmeasha furticatã (tãljatã cu foartica)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scurtu1

scurtu1 (scúr-tu) adg scurtã (scúr-tã), scurtsã (scúr-tsã), scur-ti/scurte (scúr-ti) – (cali, lucru) tsi nu easti lungu; (cali) tsi s-fatsi agonja tu niheamã chiro; tsi tsãni (dãnãseashti) putsãn chiro; (om) njic tu boi;
(expr: cu minti scurtã, scurtu di minti = tsi nu mindueashti ghini, ca oaminjlji dishteptsã, itsrã, mintimenj)
{ro: scurt}
{fr: court, bref}
{en: short, brief}
ex: om scurtu (njic tu boi); nu-avu tsi s-facã cu eali cã suntu scurti; coadã lungã sh-minti scurtã
(expr: s-dzãtsi trã muljeri cã au perlu lungu ma nu suntu sh-ahãntu mintimeni)

§ scundu (scún-du) adg scundã (scún-dã), scundzã (scún-dzã), adg scundi/scunde (scún-di) – (om) tsi easti shcurtu, njic (di boi); (om, lucru) tsi nu para easti-analtu; scurtu, scurtabec, scurtabac, scurtac, shcurtu, shcurtabac, apus, njic, minut
{ro: scund}
{fr: court, petit (de taille)}
{en: short, small (in height)}
ex: lã freadzim scunda nucã

§ shcurtu1 (shcúr-tu) adg shcurtã (shcúr-tã), shcurtsã (shcúr-tsã), shcurti/shcurte (shcúr-ti) – (unã cu scurtu1)
ex: pãrãmithlu a meu easti shcurtu (nu tsãni multu chiro); lu-aduchi cã easti shcurtu di minti
(expr: cã nu para easti mintimen, dishteptu); shcurtul di minti lj-aspuni cum sta luguria; ari cusitsi lundzi sh-minti shcurtã
(expr: easti ca glarecicã)

§ Scurtu2 (Scúr-tu) sm fãrã pl – andoilu mes a anlui (nai ma scurtul mes dit an cu 28 di dzãli trei anj cu-arada, shi 29 ampatrulea); Shcurtu, Flivar, Fivruar
{ro: Februarie}
{fr: Février}
{en: February}
ex: dit Scurtu (meslu Flivar) masturlji ahiurhescu si s-mindueascã trã ducã

§ Shcurtu2 (Shcúr-tu) sm fãrã pl – (unã cu Scurtu2)
ex: Shcurtul (Flivarlu) atsel arãulu; Shcurtul (meslu Flivar) s-moalji chirolu

§ scurtedz (scur-tédzŭ) (mi) vb I scurtai (scur-táĭ), scurtam (scur-támŭ), scurtatã (scur-tá-tã), scurta-ri/scurtare (scur-tá-ri) – fac ma scurtu; njicshuredz lundzimea-a unui lucru; shcurtedz, scurtichedz, shcurtichedz, njicshuredz, adun;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn