DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ciftiliu

ciftiliu (cif-ti-líŭ) sm, sf, adg ciftilii (cif-ti-lí-i), ciftilii (cif-ti-líĭ), ciftilii (cif-ti-líĭ) – om tsi easti lugursit arãu cã “ari perlji shutsãts pi frãmti” (om cari s-nãireashti lishor); ciftilã
{ro: rău, supărăcios}
{fr: celui qui, au-dessus du front, a des cheveux retors et qui est considéré comme irascible, méchant}
{en: bad, evil, irritable}
ex: nu s-aflã om cama ciftiliu di nãs

§ ciftilã (cif-ti-lắ) sm ciftiladz (cif-ti-ládzĭ) – (unã cu ciftiliu)

§ ciftilãchi/ciftilãche (cif-ti-lắ-chi) sf ciftilãchi (cif-ti-lắchĭ) – harea tsi-l fatsi un om s-hibã ciftiliu (arãu); slãbintsã, urteatsã
{ro: răutate}
{fr: méchanceté}
{en: wickedness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dol1

dol1 (dólŭ) sm pl(?) –
1: zilj, zil, zuli, zãlii, zilii, ãnchizmã, nchiz-mã, chizmã, pizmã, fton, ergu;
2: arãeatsã, slãbintsã, uruteatsã, urteatsã, ursuzlãchi, etc.
{ro: invidie; răutate}
{fr: envie; malice}
{en: envy; malice}
ex: a omlui cu dol (nchizmã) Dumnidzã nu-agiutã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

slab1

slab1 (slábŭ) sm fãrã pl – harea-a omlui tsi-l fatsi s-nu hibã bun (s-hibã arãu); harea tsi pãrãstiseashti arãulu; slabã, arãu, rãu, lãeatsã, taxirati
{ro: rău}
{fr: mal, inconvénient}
{en: evil}
ex: di-i trã slab (arãu, lucrili slabi), lãilji s-nji bag; nu lj-adusi vãrnu slab (arãu); omlu tu slab (lãeatsã) caftã oaminj sh-pãrigurii; lj-am faptã vãr slab (lãeatsã, lucru-arãu) di nu yini s-mi veadã

§ slabã (slá-bã) sf slabi/slabe (slá-bi) – hui urutã tsi poati s-u aibã un om; nvitsãturã urutã; harea tsi-l fatsi omlu s-hibã arãu; slab, arãu, rãu, hui, etc.
{ro: rău, apucătură rea}
{fr: habitude mauvaise}
{en: bad habit}
ex: slaba-a lui (huea-a lui urutã) acreashti oarã di oarã; n casã ari tuti slabili (lucrili slabi, taxirãtsli, lãngorli)

§ slab2 (slábŭ) adg slabã (slá-bã), slaghi (slághĭ), slabi/slabe (slá-bi) – sab, sclab;
1: tsi nu easti gras; tsi easti macru; tsi easti fãrã puteari; adinat, atih, zãif, zãifcu;
2: tsi lu-ariseashti s-facã lucri uruti, arali; tsi ari hãri uruti (lãi, nibuni); arãu, lai, zãif, zãifcu, tihilai, afishcu, nibun, ursuz, urut, cãni, pãngãn, vombir, cãtrãcearcu, etc.
{ro: slab; rău}
{fr: maigre, faible; mauvais, méchant}
{en: lean, weak; bad, wicked, evil}
ex: tatã-tu slab (tsi nu easti gras), fãrã cap, tatã-tu gros, fãrã os (angucitoari: saclu); oili a lui, s-li suflai, cãdea mpadi: ahãntu slabi (adinati) eara; soarili slab (adinat) lu-arup sudori; nu-i lucru slab (arãu) s-nidzem aclo; easti un om slab (arãu, piricljos); sã s-aflã trã oarã slabã (arauã, urutã); carnea easti slabã (macrã); di om slab (arãu), largu; ti bati, easti om slab (om arãu); slab (greu, arãu) njardzi lucrul; avea un om tsi lu ntriba sh-trã bun sh-trã slab (lucri nibuni); shi-lj dzãtsi, cã lucru slab (arãu, nibun) curã tu mesi; adunã di earba-aestã sã s-aflã trã oarã slabã (arauã, greauã); tu vãsilia-a lui, om fur sh-om slab (arãu) nu bãna; shedz, bune, shedz, slabe!; tuts furlji sh-tuts lãilji shi slaghilji (arãilji) oaminj; om slab (arãu) nu hiu, arãu nu-am faptã la vãrnã; s-aleagã cari-i bunlu shi sã-lj pitreacã slablu (atsel tsi nu-i bun, nibunlu) nãpoi

§ sclab (sclábŭ) adg sclabã (sclá-bã), sclaghi (sclághĭ), sclabi/sclabe (sclá-bi) – (unã cu slab)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

slut

slut (slútŭ) adg slutã (slú-tã), sluts (slútsĭ), sluti/slute (slú-ti) – cari ari unã vidzutã (slupi) tsi nu u-arãseashti ocljul a omlui; tsi nu easti mushat tu videari; urãt, urut, salchiu, taxes
{ro: urât}
{fr: laid}
{en: ugly}
ex: ari un ficior slut (urãt)

§ slutichi/slutiche (slu-tí-chi) sf slutichi (slu-tíchĭ) – catandisea-a atsilui cari easti slut; harea tsi-l fatsi pri cariva s-aspunã slut; urãteatsã, urãtsami, uruteatsã, urutsami, urteatsã, urtsami
{ro: urâţenie}
{fr: laideur}
{en: ugliness}

§ slutsãscu (slu-tsãs-cu) vb IV slutsãi (slu-tsắĭ), slutsam (slu-tsámŭ), slutsãtã (slu-tsắ-tã), slutsãri/slutsãre (slu-tsắ-ri) – fac tsiva tra s-hibã slut; urãtsãscu, urutsãscu, urtsãscu
{ro: urâţî}
{fr: faire ou devenir laid}
{en: uglify, make or become ugly}

§ slutsãt (slu-tsắtŭ) adg slutsãtã (slu-tsắ-tã), slutsãts (slu-tsắtsĭ), slutsãti/slutsãte (slu-tsắ-ti) – tsi s-ari faptã slut; urãtsãt, urutsãt, urtsãt
{ro: urâţât}
{fr: fait ou devenu laid}
{en: uglified, made ugly}

§ slutsãri/slutsãre (slu-tsắ-ri) sf slutsãri (slu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-adarã slut; urãtsãri, urutsãri, urtsãri
{ro: acţiunea de a urâţî; urâţâre}
{fr: action de faire ou de devenir laid}
{en: action of uglifying, action of making or becoming ugly}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

urãt1

urãt1 (u-rắtŭ) adg urãtã (u-rắ-tã), urãts (u-rắtsĭ), urãti/urãte (u-rắ-ti) – cari ari unã vidzutã tsi nu lu-arãseashti ocljul a omlui; tsi nu easti mushat tu videari; tsi nu-ari unã purtari bunã; chiro ncljis, ntunicat, arcuros, cu ploai i cu neauã; tsi easti arãu (lai, slab); urut, slut, taxes, salchiu, slab, lai; (fig:
1: urãt ca loclu; urãt ca fatsa-a loclui = multu urãt;
2: nj-easti urãt; nu nj-aflu loclu di urãt = nji s-aurashti cã nu-am tsiva s-fac tra sã-nj treacã oara; bizirsescu, mi plictisescu, mi siclitsescu)
{ro: urât, urâcios, odios, rău}
{fr: laid, affreux, odieux, mauvais}
{en: ugly, hideous, odious, wicked, bad}
ex: multu urãt easti; eara adratã s-amparã urãtã (slutã), tra s-nu u cunoascã; poati s-lipseascã tu-unã oarã urãtã (lai, slabã, greauã); minduirli-atseali ma urãti (slabi, lãi); eara urãt ca loclu
(expr: multu urãt); nu grirã zbor urãt (slab, lai) tr-amirãlu

§ urãteatsã (u-rã-teá-tsã) sf urãtets (u-rã-tétsĭ) – harea tsi-l fatsi pri cariva (i tsiva) s-aspunã urãt; catandisea-a atsilui cari easti urãt; cariva (tsiva) tsi easti urãt; uruteatsã, urãtsami, urutsami, urteatsã, urtsami, slutichi, slãbintsã, lãeatsã; (fig: urãteatsã = (i) lucru multu-arushinos; (ii) cariva (tsiva) tsi easti urãt)
{ro: urâţenie, răutate}
{fr: laideur, méchanceté, méfait, vilenie}
{en: ugliness, wi-ckedness, misdeed, meanness}
ex: featsish mari urãtets (lãets); napa-i vãrnã urãteatsã (lãeatsã)?; urãtetsli (lãetsli) nu s-curmarã

§ urãtsami/urãtsame (u-rã-tsá-mi) sf urãtsãnj (u-rã-tsắnjĭ) – (unã cu urãteatsã)
ex: ts-aflash featã s-badz di cali, s-lja urãtsamea-a loclui

§ urãciuni2/urãciune (u-rã-cĭú-ni) sf urãciunj (u-rã-cĭúnjĭ) – (unã cu urãteatsã)
ex: urãciunea (urãteatsa) a ficiorlor easti cunuscutã tu tutã hoara; cu urãciunea (fig: atsea sluta, feata-atsea urutã) va si nsoarã?

§ urãtsãscu (u-rã-tsãs-cu) vb IV urãtsãi (u-rã-tsắĭ), urãtsam (u-rã-tsámŭ), urãtsãtã (u-rã-tsắ-tã), urãtsãri/urãtsãre (u-rã-tsắ-ri) – mi-adar urãt; fac tsiva tra s-hibã urãt; urutsãscu, urtsãscu, slutsãscu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn