DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

azboristu

azboristu (az-bó-ris-tu) adg azboristã (az-bó-ris-tã), azborishtsã (az-bó-rish-tsã), azboristi/azboriste (az-bó-ris-ti) – (om) tsi nu zburashti multu, tsi easti tãcut; (om) tsi nu para lu-ariseashti sã-sh treacã oara zburãndalui cu altsã; muleaftã, tãcut, ursuz, ursuscu, pahom, pahoman
{ro: taciturn, ursuz}
{fr: taciturne, insociable, mossade}
{en: taciturn, surly, close-mouthed}
ex: easti un om azboristu (muleaftã, tsi nu lu-ariseashti muabetea)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cacurizic

cacurizic (ca-cu-rí-zicŭ) adg cacurizicã (ca-cu-rí-zi-cã), cacurizits (ca-cu-rí-zitsĭ), cacurizitsi/cacurizitse (ca-cu-rí-zitsĭ) – tsi easti arãu, anapud, blãstimat, afurisit, etc.; tsi easti ursuscu (ursuz), ca anapud sh-arãu tu purtari; tsi easti multu scljinciu sh-nu-agiutã pri vãr; tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); cacuriscu, ursuz, scljinciu, cacomir, corbu, curbisit, stuhinat, distih, lupusit, etc.
{ro: meschin, mizerabil, afurisit; nenorocit}
{fr: malfaiteur, détestable, abominable; malheureux}
{en: evil-doer, detestable, hateful, heinous; unfortunate}

§ cacuriscu (ca-cu-rís-cu) adg cacuriscã (ca-cu-rís-cã), cacurishti (ca-cu-rísh-tsi), cacuristi/cacuriste (ca-cu-rís-ti) – (unã cu cacurizic)

§ cacu-rizilichi/cacuriziliche (ca-cu-ri-zi-lí-chi) sf cacurizilichi (ca-cu-ri-zi-líchĭ) – harea tsi u-ari atsel tsi easti arãu (lai la inimã, anapud, afurisit, etc.); atsea tsi tradzi cariva, di-atseali tsi-lj fatsi omlu-arãu (afurisit, anapud, etc.); lãeatsã, taxirati, distihii, chiameti, etc.
{ro: meschinărie, mizerie, nenorocire}
{fr: misère, mesquinerie, calamité}
{en: misery, meanness, calamity}

§ cacuri-zipsescu (ca-cu-ri-zip-sés-cu) vb IV cacurizipsii (ca-cu-ri-zip-síĭ), cacurizipseam (ca-cu-ri-zip-seámŭ), cacurizipsitã (ca-cu-ri-zip-sí-tã), cacurizipsiri/cacurizipsire (ca-cu-ri-zip-sí-ri) – u duc greu cã-nj lipsescu multi shi nu para am paradz; trag unã banã greauã di cripãri shi taxirãts; mi fac un om arãu, mplin di lãets
{ro: trăi mizerabil}
{fr: vivre misérablement, en grande pauvreté; devenir détestable}
{en: live miserable; become detestable}
ex: an, cãndu earam lãndzit, cacurizipseam (bãnam greu, fãrã lucru sh-paradz)

§ cacurizipsit (ca-cu-ri-zip-sítŭ) adg cacurizipsitã (ca-cu-ri-zip-sí-tã), cacurizipsits (ca-cu-ri-zip-sítsĭ), cacurizipsiti/cacu-rizipsite (ca-cu-ri-zip-sí-ti) – cari bãneadzã greu cã-lj lipsescu multi sh-nu-ari paradz; cari tradzi unã banã greauã; cari s-featsi om arãu
{ro: care trăeşte mizerabil, care este strámtorat}
{fr: qui vit misérablement, devenu détestable; gêné}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ursuz

ursuz (ur-súzŭ) adg ursuzã (ur-sú-zã), ursuji (ur-sújĭ), ursuzi/ur-suze (ur-sú-zi) – (om) tsi easti di-arada tãcut; tsi nu para lu-ariseashti si s-ameasticã cu lumea shi sã-sh facã multsã oaspits; tsi easti niheamã ca strãmbu la minti; tsi nu para li fatsi lucrili ca-alantã dunjai; tsi easti niheamã ca anapud sh-arãu tu purtari; ursuzcu, pahom, pahoman, azboristu, anapud
{ro: ursuz, taciturn}
{fr: maussade, morose}
{en: morose, surly, sullen, gloomy}
ex: el easti un om ursuz (tãcut, anapud); hirea-atsea ursuza (azborista, anapuda) a ljei; cum pots s-trets cu-unã ursuzã (anapudã, arauã) ca nãsã?

§ ursuscu (ur-sús-cu) adg ursuscã (ur-sús-cã), ursushtsã (ur-súsh-tsã), ursushti/ursushte (ur-súsh-ti) – (unã cu ursuz)

§ ursuzlãchi/ursuzlãche (ur-suz-lắ-chi) sf ursuzlãchi (ur-suz-lắchĭ) – harea tsi-l fatsi pri cariva s-hibã ursuz; catandisea tu cari s-aflã un tsi easti ursuz; schivirii
{ro: ursuzlâc}
{fr: maussaderie, morosité, mésaventure}
{en: mishap, moroseness, surliness, sullenness}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã