DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cursar

cursar (cur-sárŭ) sm cursari (cur-sárĭ) – fur di-amari cari, cu sots, furi di-a lui, au unã pampori cu cari alagã amãrli, sh-dit cari s-arucã pristi alti pampori s-li furã, s-lã furã avearea tsi s-aflã tu-atseali pampori i oaminjlji tsi s-aflã tu eali;
(expr: canda nã avinã cursarlji = fudzim aspãreats, cãt putem ma-agonja)
{ro: corsar, pirat}
{fr: corsaire, pirate}
{en: corsair, pirate}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

jupãn

jupãn (jĭu-pắnŭ) sm, sf jupãnã (jĭu-pắ-nã), jupãnj (jĭu-pắnjĭ), jupãni/jupãne (jĭu-pắ-ni) – om di-aradã, tsi nu s-ari dusã multu la sculii; om di la munti (pãduri, oi) fãrã prãxi; aplo, niprãxit, aprac-tu; (fig: jupãn = ghiftu, fusar, om tsi fatsi sh-vindi fusi)
{ro: om de rând, om simplu, om grosolan}
{fr: homme de bas-étage, rustre}
{en: common (gross, rude, rough) man; boor}
ex: limba a vlahilor easti di jupãnj (di apladz, di oaminj aplo) shi di ursari (ghiftsã tsi-alagã cu ursa)

§ jupãnescu (jĭu-pã-nés-cu) adg jupãneascã (jĭu-pã-neás-cã), jupãneshtsã (jĭu-pã-nésh-tsã), jupãneshti/jupãneshte (jĭu-pã-nésh-ti) – tsi ari prãxi di-un jupãn; tsi easti aplo, ca oaminjlji di la oi; di jupãn
{ro: grosolan}
{fr: grossier, commun}
{en: common, rude, boorish}
ex: zburãscu unã limbã jupãneascã (di jupãnj, di oaminj aplo)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ursã

ursã (úr-sã) sf ursi/urse (úr-si) – (notã: numa-a mascurlui, ursu (úr-su) sm urshi (úr-shi) s-chiru aproapea dit limba armãneascã, dupã cãti shtim noi, shi numa-a fimininlu armasi sh-trã mascuri) – agru pravdã di pãduri, ma marea sh-ma fuviroasa pravdã dit pãdurli-a Balcanlui, cu un trup gros sh-analtu, cu coada shcurtã sh-cu guna ca murnã-lai-aroshi (icã albã, tu locurli xeani sh-multu arãts, cu multã neauã); aursã, ursoanji, ursoplu;
(expr:
1: s-adunã ca la ursã = s-adunã lumi multã; s-adunã lumea tra s-veadã, si s-ciuduseascã di tsi s-fatsi; s-adunã ca ti Stã-Mãrii;
2: gioacã ursa di bilje = l-fats un lucru di-ananghi, cã vrei i cã nu vrei;
3: ursa di furnits nu s-saturã = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu-lj si da a unui tsiva, dip putsãn, mash tra s-hibã-arãs;
4: ca-atsel tsi vru si sãrmã ljepurli shi scoasi ursa = ca-atsel tsi fatsi un lucru di njicã simasii ta s-aflã cã disfeatsi unã ipotisi mari;
5: ca-atsel tsi vindi chealea-a ursãljei dit pãduri = ca-atsel tsi tãxeashti tsiva (s-hãrseashti di un lucru) cãndu sã shtii ghini cã nu va poatã (i cã va s-hibã multu greu) s-lu aibã;
6: adzã gioacã la mini ursa, mãni la tini = adzã u pãtsãi mini, ma mãni, va tsã yinã sh-a tsia arada;
7: ca ursa la njari = lu-ariseashti multu un lucru, cum u-ariseashti ursa njarea;
8: fudz di luchi shi dai di ursi = vrei s-ascachi di-un lucru slab sh-cadz tu-un lucru sh-cama slab)
{ro: urs}
{fr: ourse}
{en: bear}
ex: nã ursã zurlã, tsi n pãduri-aurlã (angucitoari: tupoara, tsupata); treatsi pi-aclo nã ursã; feata arãchitã di ursã; mi amputui cu ursa (mi alumtai cu ursa); s-u-ascapã dit mãnjli a ursãljei; giumitati om, giumitati ursã; ursa nu s-aspari di tsir; vru si scoatã ljepuri shi deadi pri ursã; l-hrãnea deadun cu puljlji di ursã; va si shtibã ursa di bãlãtãnj?

§ aursã (a-úr-sã) sf aursi/aurse (a-úr-si) – (unã cu ursã)

§ ursoanji/ursoanje (ur-sŭá-nji) sf ursoanji/ursoanje (ur-sŭá-nji) – unã ursã multu mari
{ro: ursoaică mare}
{fr: grande ourse}
{en: big bear}

§ ursoplu (ur-só-plu) sm ursoplji (ur-só-plji) – unã ursã njicã; pulj (njic) di ursã
{ro: ursuleţ}
{fr: petit ours}
{en: little bear}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn