DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agãrshescu2

agãrshescu2 (a-gãr-shĭés-cu) (mi) vb IV shi I agãrshii (a-gãr-shíĭ) shi agãrshai (a-gãr-shĭáĭ), agãrsham (a-gãr-shĭámŭ), agãrshitã (a-gãr-shí-tã) shi agãrshatã (a-gãr-shĭá-tã), agãrshiri/agãrshire (a-gãr-shí-ri) shi agãrshari/agãrshare (a-gãr-shĭá-ri) – mi-acatsã (mi furã) somnul; adormu
{ro: adormi}
{fr: (s’)endormir}
{en: fall asleep}
ex: nu apucã s-agãrshascã (s-lu-acatsã somnul) ghini, ghini; agãrsha (furã-l somnul) putsãn; niveasta s-agãrshi (u-acãtsã somnul) shi durnji; agãrshi (adurnji) s-lja un oclju di somnu

§ agãrshit2 (a-gãr-shítŭ) adg agãrshitã (a-gãr-shí-tã), agãrshits (a-gãr-shítsĭ), agãrshiti/agãrshite (a-gãr-shí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã somnul; adurnjit, furat (acãtsat) di somnu
{ro: adormit}
{fr: endormi}
{en: fallen asleep}

§ agãrshat2 (a-gãr-shĭátŭ) adg agãrshatã (a-gãr-shĭá-tã), agãrshats (a-gãr-shĭátsĭ), agãrshati/agãr-shate (a-gãr-shĭá-ti) – (unã cu agãrshit2)

§ agãrshi-ri2/agãrshire (a-gãr-shí-ri) sf agãrshiri (a-gãr-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu easti furat di somnu; adurnjiri, acãtsari somnu
{ro: acţiunea de a adormi; adormire}
{fr: action de s’endormir}
{en: action of falling asleep}

§ agãrshari2/agãrshare (a-gãr-shĭá-ri) sf agãrsheri (a-gãr-shĭérĭ) – (unã cu agãrshiri2)

§ agrã-shescu2 (a-grã-shĭés-cu) (mi) vb IV shi I agrãshii (a-grã-shíĭ) shi agrãshai (a-grã-shĭáĭ), agrãsham (a-grã-shĭámŭ), agrãshitã (a-grã-shí-tã) shi agrãshatã (a-grã-shĭá-tã), agrãshiri/agrãshire (a-grã-shí-ri) shi agrãshari/agrãshare (a-grã-shĭá-ri) – (unã cu agãrshescu2)

§ agrãshit2 (a-grã-shítŭ) adg agrãshitã (a-grã-shí-tã), agrãshits (a-grã-shítsĭ), agrãshiti/agrãshite (a-grã-shí-ti) – (unã cu agãrshit2)

§ agrãshat2 (a-grã-shĭátŭ) adg agrãshatã (a-grã-shĭá-tã), agrãshats (a-grã-shĭátsĭ), agrãshati/agrãshate (a-grã-shĭá-ti) – (unã cu agãrshit2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

albu

albu (ál-bu) adg albã (ál-bã), alghi (ál-ghi), albi/albe (ál-bi) – unã hromã tsi sh-u-adutsi multu cu-atsea a laptilui (a neauãljei, a azvestiljei, etc.); albat, cil; (fig:
1: albu = (i) tsi easti curat (cu truplu shi cu suflitlu) fãrã nitsiunã murdãrii icã lãeatsã tu inimã; cari nu-ari stepsu; (ii) tsi easti hãrios, caluziric; expr:
2: alghi (ál-ghi) sm pl = paradz (di-asimi);
3: albi/albe (ál-bi) sf pl = (i) stranji albi (ii) hiintsi scoasi dit mintea-a omlui tsi s-aspun tu fandazmili shi pãrmitili dit lao, multi ori ca feati multu mushati (dzãni) sh-alti ori ca muljeri arali, cari au puteri tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; argheandi, dzãni, zãni, mushati, dultsi;
4: stãmãna albã = stãmãnã dit preasinjli mãri cãndu s-mãcã oauã sh-lãpturi;
5: nji scoati peri alghi = mi-aushashti cu-atseali tsi-nj featsi; mi tirinseashti; nj-scoati suflitlu; nj-fatsi multi urãtets, nj-adutsi multi cripãri;
6: lu scot cu fatsa albã = lu scot curat, fãrã stepsu, nu-l dau di-arshini;
7: trec ca dzua-atsea alba = trec unã banã mplinã di ghinets shi iftihii;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã;
9: ma s-nu hibã albã, va hibã lai = lipseashti s-hibã un di dauã lucri; ma s-nu hibã unã, va s-hibã-alantã)
{ro: alb; bani (de argint); straie albe, iele}
{fr: blanc; monnaie (d’argent); habits blancs, fées, génies malfaisants}
{en: white; silver coins; white clothes, fairies; evil genies}
ex: pri-un cal albu (cil) nãs cãvalã; ma alb di albul cair; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji; alghi
(expr: paradz) tu pundzã, shi peshti tu muntsã; alghilj
(expr: paradzlji) bitisescu lucrul; tu albi
(expr: strani albi) gionjlji tuts intrarã; lai mash albili
(expr: stranjili albi); vinjirã albili
(expr: dzãnili) trei; agiumsi ca s-nu sh-veadã per albu (s-nu s-veadã aush); feate, vrets s-amintats fumealji albã (fig: hãrioasã)?; s-hii albã (fig: hãrioasã, caluziricã) feata-a mea; albã (fig: hãrioasã) sã-nj ti ved; bets dit misuri albi; cãt veadi albul (fig: curatlu, nistipsitlu) soari; easti cu fatsa albã
(expr: nistipsitã), nu-ari faptã tsiva; lu scoasi cu fatsa albã
(expr: nu-l featsi di-arshini); vrea s-easã cu fatsa albã
(expr: s-nu s-facã di-arshini); vinjirã albili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apãrnjescu

apãrnjescu (a-pãr-njĭés-cu) vb IV apãrnjii (a-pãr-njíĭ), apãrnjam (a-pãr-njĭámŭ), apãrnjitã (a-pãr-njí-tã), apãrnjiri/apãrnjire (a-pãr-njí-ri) – ljau (acats) s-fac tsiva; pãrnjescu, purnjescu, purnescu, ahiurhescu, ahurhescu, ahiursescu, arhiusescu, arhinsescu, ãnchisescu, nchisescu, ãntsep, ntsep, chinsescu, chinisescu, litescu, acats, ljau
{ro: începe}
{fr: commencer}
{en: start}
ex: apãrnjim (nchisim) di dimneatsa; apãrnjashti (ahiurheashti) s-caftã coarda; ca sclava s-lucreadzã apãrnjashti (nchiseashti); sh-apãrnji (shi nchisi) tra s-suflã-al Doni; nã videari shi apãrnji s-u mãshcã buriclu; azboairã un pulj pri-alumachi shi apãrnji tra s-batã un lai cãntic; mãcãrli apãrnjirã s-urdinã, cari di cari ma bunã

§ apãrnjit (a-pãr-njítŭ) adg apãrnjitã (a-pãr-njí-tã), apãrnjits (a-pãr-njítsĭ), apãrnjiti/apãrnjite (a-pãr-njí-ti) – (om) tsi s-ari acãtsatã s-facã tsiva; (lucru) tsi easti nchisit; pãrnjit, purnjit, purnit, ahiurhit, ahurhit, ahiursit, arhiusit, arhinsit, ãnchisit, nchisit, ãntsiput, ntsiput, chinsit, chinisit, litit
{ro: început}
{fr: commencé}
{en: started}
ex: lãpuda easti-apãrnjitã (ahiurhitã)

§ apãrnji-ri/apãrnjire (a-pãr-njí-ri) sf apãrnjiri (a-pãr-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si nchiseashti tsiva; pãrnjiri, purnjiri, purniri, ahiurhiri, ahurhiri, ahiursiri, arhiusiri, arhinsiri, ãnchisiri, nchisiri, chinsiri, chinisiri, litiri, ãntseapiri, ntseapiri
{ro: acţiunea de a începe; începere}
{fr: action de commencer}
{en: action of starting}

§ neapãrnjit (nea-pãr-njítŭ) adg neapãrnjitã (nea-pãr-njí-tã), neapãrnjits (nea-pãr-njítsĭ), neapãrnjiti/neapãrnjite (nea-pãr-njí-ti) – tsi nu s-ari acãtsatã s-facã tsiva; (lucru) tsi nu easti apãrnjit; nipãrnjit, neahiurhit, neahurhit, neahiursit, nearhiusit, nearhinsit, ninchisit, nintsiput
{ro: neînceput}
{fr: qui n’est pas commencé}
{en: not started}
ex: lucrul easti neapãrnjit (ninchisit)

§ neapãrnjiri/neapãrnjire (nea-pãr-njí-ri) sf neapãrnjiri (nea-pãr-njírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu si nchiseashti tsiva; nipãrnjiri, neahiurhiri, neahurhiri, neahiursiri, nearhiusiri, nearhinsiri, ninchisiri, nintseapiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arup1

arup1 (a-rúpŭ) vb III shi II arupshu (a-rúp-shĭu), arupeam (a-ru-peámŭ), aruptã (a-rúp-tã), arupiri/arupire (a-rú-pi-ri) shi aru-peari/arupeare (a-ru-peá-ri) – l-fac (l-frãngu un lucru tsi easti ntreg) tu doauã i ma multi cumãts; lu scad (l-fac ma njic) di cum easti; lji scad tinjia a unui lucru tsi s-vindi; rup; (fig:
1: arupi = s-vearsã cu-agunjii, ansari (s-hiumuseashti) cu puteari dit un lucru (i pristi un lucru), da iurusi, anãpãdeashti, etc.; expr:
2: u-arup, nj-arup zverca (gusha) = fug, u cãlescu, li ciulescu, u shpirtuescu, nj-ljau zverca (gusha), etc.;
3: mi-arupi plãngul (arãslu) = nchisescu, acats s-plãngu (s-arãd);
4: mi-arup di plãndzeari (arãdeari, lucrari, curmari, etc.) = plãngu (arãd, lucredz, etc.) multu di multu;
5: nj-arupi urecljili = mi-asurdzashti cu vrondul tsi-l fatsi;
6: arup loclu di minciunj = spun multi minciunj, minciunj mãri)
{ro: rupe, izbucni, sfâşia}
{fr: rompre, déchirer, réduire, briser}
{en: break, tear, reduce}
ex: lã s-arupsirã (si disicarã) stranjili; arupshu cartea; arupi unã cireashi; arupshu un cãlãrush di-auã; dupã tsi-arupsirã corghilj chealea; fãsh, fãsh lu-arupsirã (l-featsirã cumãts); lu-arupsirã (l-featsirã cumãts, l-mãcarã) luchilji; eara s-mi-arupã cãnjlji; si sãrglji, ca-arapsa, cu ungljili s-lu-arupã; un parã s-nu nj-arupets (s-nu-nj scãdets tinjia); mizi lj-arupsim (scãdzum tinjia) cãti dzatsi pãradz la ucã; vãzea apili di ts-arupea urecljili
(expr: di ti asurdza); yin niori, furtunã-arupi (fig: s-vearsã); arupsi (fig: anãpãdi, s-hiumusi) un arãu alãcit; nãsh minduea s-arupã (fig: s-facã iurusi, s-hiumuseascã) dzeana nsus; arupsim (fig: pitrumsim, tricum iurusi) prit nãsh; lo cartea shi sh-u-arupsi cu nãsã
(expr: fudzi cu nãsã); cãnjlji s-arupea di-alãtrari
(expr: alãtra multu di multu, s-dinjica di-alãtrari); tut vrea s-ti-arupã (s-ti curmã) njila; sh-u-arupsi
(expr: fudzi) Araplu di-aclotsi; fudz sh-arupits-u
(expr: cãlea-li, anganã-u cãtsaua) di-atsia; sh-arupsi azã gusha
(expr: li ciuli, sh-lo zverca)

§ aruptu1 (a-rúp-tu) adg aruptã (a-rúp-tã), aruptsã (a-rúp-tsã), arupti/arupte (a-rúp-ti) – tsi easti faptu (frãmtu) tu dauã i ma multi cumãts; ruptu;
(expr:
1: aruptu (ca bunãoarã, di foami, di-aveari, etc.) = multu (ca bunãoarã, agiun, avut, etc.);
2: imnu aruptu = imnu cu stranji arupti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn