§ agrãshiri2/agrãshire (a-grã-shí-ri) sf agrãshiri (a-grã-shírĭ) – (unã cu agãrshiri2)

§ agrãshari2/agrãshare (a-grã-shĭá-ri) sf agrãsheri (a-grã-shĭérĭ) – (unã cu agãrshiri2)

§ apugãrshescu2 (a-pu-gãr-shĭés-cu) (mi) vb IV shi I apugãrshii (a-pu-gãr-shíĭ) shi apugãrshai (a-pu-gãr-shĭáĭ), apugãrsham (a-pu-gãr-shĭámŭ), apugãrshitã (a-pu-gãr-shí-tã) shi apugãrshatã (a-pu-gãr-shĭá-tã), apugãrshiri/apugãrshire (a-pu-gãr-shí-ri) shi apugãr-shari/apugãrshare (a-pu-gãr-shĭá-ri) – dormu multu ahãndos; mi-acatsã somnul dip ca-atsel di prota
{ro: dormi foarte adânc}
{fr: s’endormir (presque) totalement}
{en: sleep deeply}

§ apu-gãrshit2 (a-pu-gãr-shítŭ) adg apugãrshitã (a-pu-gãr-shí-tã), apugãrshits (a-pu-gãr-shítsĭ), apugãrshiti/apugãrshite (a-pu-gãr-shí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã un somnu ahãndos
{ro: adormit foarte adânc}
{fr: endormi (presque) totalement}
{en: slept deeply}

§ apugãrshat2 (a-pu-gãr-shĭátŭ) adg apugãrshatã (a-pu-gãr-shĭá-tã), apugãrshats (a-pu-gãr-shĭátsĭ), apugãrshati/apugãrshate (a-pu-gãr-shĭá-ti) – (unã cu apugãrshit2)

§ apugãrshiri2/apu-gãrshire (a-pu-gãr-shí-ri) sf apugãrshiri (a-pu-gãr-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lu-acatsã un somnu ahãndos
{ro: acţiunea de a dormi foarte adânc}
{fr: action de s’endormir (presque) totalement}
{en: action of sleeping deeply}

§ apugãrshari2/apu-gãrshare (a-pu-gãr-shĭá-ri) sf apugãrsheri (a-pu-gãr-shĭérĭ) – (unã cu apugãrshiri2)

(expr: dzãnili) trei; agudit di albi
(expr: dzãni); trã Stã-Vinjiri va ishim tu albi
(expr: stranji albi); ishii cu fatsa albã
(expr: fãrã stepsu)

§ albat (al-bátŭ) adg albatã (al-bá-tã), albats (al-bátsĭ), albati/albate (al-bá-ti) – (unã cu albu)
ex: cari-i ma albatã (albã)?

§ albeatsã (al-beá-tsã) sf albets (al-bétsĭ) –
1: harea tsi fatsi lucrul tra s-hibã albu; algheatsã;
2: partea albã tsi s-mãcã di nãuntrul a oului; albush;
3: bueaua (pulbirea, pudra) albã tsi sh-u bagã muljerli pri fatsã tra s-aspunã ma mushati
{ro: albeaţă; albuşul de ou; fard alb}
{fr: blancheur; blanc d’oeuf; fard blanc}
{en: whiteness; egg-white; white make-up}
ex: albeatsa-a ocljului; lu agru-brui, cu albetsli (albetsli a ocljilor); oulu ari croc (partea galbinã) shi albeatsã (partea albã); sh-deadi cu albetsuri (pudrã albã di fatsã); sh-bãgã albeatsã pri fatsã; albeatsa (albushlu) di ou nu mi-ariseashti

§ algheatsã (al-ghĭá-tsã) sf alghets (al-ghĭétsĭ) – (unã cu albeatsã)
ex: algheatsa-a neauãljei; s-nu mi schinã pisti fatsã cã-nj lja algheatsa sh-arushatsa

§ albush1 (al-búshĭŭ) sn albushi/albushe (al-bú-shi) shi albushuri (al-bú-shĭurĭ) – partea albã tsi s-mãcã di nãuntrul a oului; albeatsã
{ro: albuşul de ou}
{fr: blanc d’oeuf}
{en: egg-white}

§ alber (al-bérŭ) adg alberã (al-bé-rã), alberi (al-bérĭ), alberi/albere (al-bé-ri) – cu perlji tsi da ca pi galbin; arus, rus, albush
{ro: blond}
{fr: blond}
{en: blond}
ex: feata-atsea alberã (arusã); era cu perlu-alber

§ albush2 (al-búshĭŭ) adg albushi/albushe (al-bú-shi), albush (al-búshĭ), albushi/albushe (al-bú-shi) – (unã cu alber)

§ alburiu (al-bu-ríŭ) adg alburii (al-bu-rí-i), alburii (al-bu-ríĭ), alburii (al-bu-ríĭ) – unã hromã tsi da ca pi albã-sivã tsi sh-u-adutsi niheamã cu hroma-a cinushiljei i a pljumbului
{ro: alburiu}
{fr: blanchâtre}
{en: whitish}
ex: tserlu easti alburiu (tsi da ca pi albu-siv)

§ alghescu (al-ghĭés-cu) vb IV alghii (al-ghíĭ), algheam (al-ghĭámŭ), alghitã (al-ghí-tã), alghiri/alghire (al-ghí-ri) – fac un lucru tra s-hibã albu; buisescu un lucru tu albu; mi ved albu; (fig:
1: alghescu = (i) mi fac hãrios; (ii) aspel stranjili sh-li fac curati (albi); (iii) nj-si fac perlji alghi, aushescu; (iv) algheashti = apirã, creapã dzua; (v) algheashti = s-alãnceashti di diparti; expr:
2: nj-alghescu ocljilj (di foami) = nu mata pot s-aravdu;
3: nj-alghescu perlji = aushescu;
4: nj-algheashti fatsa = mi fac om tinjisit;
5: alghii noaptea; avui nã noapti albã = avui nã noapti nidurnjitã; nu durnjii tutã noaptea;
6: mi-alghish ca ocljul ali gai = mi prucupsish)
{ro: albi}
{fr: blanchir}
{en: whiten}
ex: vedz tu munti iu algheashti (iu s-veadi albã) atsea bãrtsiri?; algheashti (fig: s-alãnceashti di diparti) unã hoarã aclo largu; pãn iu neurli alghescu; pãnã s-algheascã (fig: s-aushascã) bãrbat-nju; alghii (fig: aushii) pãnã s-ti nvets; cãndu lihoana s-dutsea tu vãrã casã cu natlu n bratsã, nicuchira-a atsiljei casã lu-alghea (fig: lu nvishtea) cu lãnã albã, tra s-aushascã; s-duc s-algheascã (fig: s-aspealã stranji) la izvur; s-algheshti (fig: s-ausheshti ghini, s-bãnedz hãrioasã), hilja-a mea; s-bãneadzã pãnã s-algheascã (fig: pãnã s-aushascã, pãnã va-lj si facã perlji alghi); ca Elimbul s-algheshti (fig: s-ausheshti); ninga nu alghi (fig: nu-apiri), easti noapti; sculats-vã, cã alghi (fig: apiri) nafoarã; alghi (fig: apiri) di nghios; nj-alghirã ocljilj di foami (acats pãndzinã la oclji di foami; escu multu-agiun); cãndu va ts-algheascã ocljilj di foami
(expr: cãndu nu va mata pots s-aravdzã di-agiun tsi eshti); trã nãsh nj-alghescu ocljilj
(expr: nu mata pot di dorlu-a lor)

§ alghit (al-ghítŭ) adg alghitã (al-ghí-tã), alghits (al-ghítsĭ), alghiti/alghite (al-ghí-ti) – tsi easti faptu tra s-aspunã albu; tsi easti hãrios; tsi-ari aushitã; tsi ari apiritã
{ro: albit}
{fr: blanchi, vieilli}
{en: whitened, who became old}
ex: easti multu-alghit (fig: multu-aushit)

§ alghiri/alghire (al-ghí-ri) sf alghiri (al-ghírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu algheashti tsiva, etc.
{ro: acţiunea de a albi}
{fr: action de blanchir}
{en: action of whitening}

§ alghiturã (al-ghi-tú-rã) sf alghituri (al-ghi-túrĭ) – un stranj (cãmeashi, sindoni, etc.) tsi s-aspealã; aushatic
{ro: albitură}
{fr: blanchissure}
{en: washing}

{ro: acţiunea de a nu începe; neîncepere}
{fr: action de ne pas commencer}
{en: action of not starting}

§ apãrnjitã (a-pãr-njí-tã) sf fãrã pl – ahiurhirea-a unui lucru; arhii, arhizmã, ahiurhitã, ahurhitã, ahiursitã, ahiursiturã, arhiusitã, arhinsitã, ãnchisitã, nchisitã, apãrnjiturã, pãrnjiturã, pãrnjitã, ãntsiput, ntsiput
{ro: început}
{fr: commencement, début}
{en: start}
ex: dit apãrnjitã (arhii) pãn tu bitisitã; apãrnjita (nchisita, intrata) a earnãljei

§ apãrnjiturã (a-pãr-nji-tú-rã) sf apãrnjituri (a-pãr-nji-túrĭ) – (unã cu apãrnjitã)

§ pãrnjescu (pãr-njĭés-cu) vb IV pãrnjii (pãr-njíĭ), pãrnjam (pãr-njĭámŭ), pãrnjitã (pãr-njí-tã), pãrnjiri/pãrnjire (pãr-njí-ri) – (unã cu apãrnjescu)
ex: lunjina pãrnji (nchisi) si s-arãspãndeascã; pãrnjii ngios atumtsea la locurli atseali; nu va s-pãrnjascã (nchiseascã) mãni

§ pãrnjit (pãr-njítŭ) adg pãrnjitã (pãr-njí-tã), pãrnjits (pãr-njítsĭ), pãrnjiti/pãrnjite (pãr-njí-ti) – (unã cu apãrnjit)

§ pãrnjiri/pãrnjire (pãr-njí-ri) sf pãrnjiri (pãr-njírĭ) – (unã cu apãrnjiri)

§ pãrnjitã (pãr-njí-tã) sf fãrã pl – (unã cu apãrnjitã)

§ pãrnjiturã (pãr-nji-tú-rã) sf pãrnjituri (pãr-nji-túrĭ) – (unã cu apãrnjitã)

§ nipãrnjit (ni-pãr-njítŭ) adg nipãrnjitã (ni-pãr-njí-tã), nipãrnjits (ni-pãr-njítsĭ), nipãrnjiti/nipãr-njite (ni-pãr-njí-ti) – (unã cu neapãrnjit)

§ nipãrnjiri/nipãr-njire (ni-pãr-njí-ri) sf nipãrnjiri (ni-pãr-njírĭ) – (unã cu neapãrnjiri)

§ purnjescu (pur-njĭés-cu) vb IV purnjii (pur-njíĭ), purnjam (pur-njĭámŭ), purnjitã (pur-njí-tã), purnjiri/purnjire (pur-njí-ri) – (unã cu apãrnjescu)
ex: s-purnjim (sã nchisim, s-njirdzem) la sitsirari; Luni va s-purnjascã ti Sãrunã

§ purnjit (pur-njítŭ) adg purnjitã (pur-njí-tã), purnjits (pur-njítsĭ), pur-njiti/purnjite (pur-njí-ti) – (unã cu apãrnjit)

§ purnjiri/pur-njire (pur-njí-ri) sf purnjiri (pur-njírĭ) – (unã cu apãrnjiri)

§ purnescu (pur-nés-cu) vb IV purnii (pur-níĭ), purnam (pur-neámŭ), purnitã (pur-ní-tã), purniri/purnire (pur-ní-ri) – (unã cu apãrnjescu)

§ purnit (pur-nítŭ) adg purnitã (pur-ní-tã), purnits (pur-nítsĭ), purniti/purnite (pur-ní-ti) – (unã cu apãrnjit)

§ purniri/purnire (pur-ní-ri) sf purniri (pur-nírĭ) – (unã cu apãrnjiri)

{ro: rupt}
{fr: rompu, déchiré, réduit, brisé}
{en: broken, torn, reduced}
ex: aoa videam aruptu un per, aclo arupti cljini; sã nviscu cu stranji arupti; easti avut shi imnã aruptu
(expr: cu stranjili arupti); him curmats aruptã
(expr: curmats multu di multu); canda escu aruptu di foami
(expr: escu multu agiun); di niscãnti dzãli mãc, dip canda escu aruptu (aruptu di foami, multu agiun); eara avut, avut aruptu
(expr: avut multu di multu)

§ arupiri/arupire (a-rú-pi-ri) sf arupiri (a-rú-pirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arupi tsiva
{ro: acţiunea de a rupe, de a izbucni, de a sfâşia; rupere, izbucnire, sfâşiere}
{fr: action de rompre, de déchirer, de réduire, de briser}
{en: action of breaking, of tearing, of reducing}

§ arupeari/arupeare (a-ru-peá-ri) sf aruperi (a-ru-pérĭ) – (unã cu arupiri)

§ arucheari/arucheare (a-ru-chĭa-ri) sf arucheri (a-ru-chĭérĭ) – (unã cu arupiri)

§ aruptu2 (a-rúp-tu) sm fãrã pl – tserclju vinjit deavãrliga di ocljilj a unui om lãndzit (avursit, nidurnjit)
{ro: cearcăn la ochi}
{fr: cerne sous les yeux}
{en: circle round eyes}
ex: aruptu (tsercljul vinjit) di sum oclji

§ rup1 (rúpŭ) vb III shi II rupshu (rúp-shĭu), rupeam (ru-peámŭ), ruptã (rúp-tã), rupiri/rupire (rú-pi-ri) shi rupeari/rupeare (ru-peá-ri) – (unã cu arup1)
ex: ma sh-rupea stranjili di dureari; rupsi sh-funea shi alsida; rupits-u di-aoa
(expr: fudz di-aoa, lja-ts zverca di-aoa)

§ ruptu (rúp-tu) adg ruptã (rúp-tã), ruptsã (rúp-tsã), rupti/rupte (rúp-ti) – (unã cu aruptu)
ex: ruptu dit tser s-hibã nu-l voi

§ rupiri/rupire (rú-pi-ri) sf rupiri (rú-pirĭ) – (unã cu arupiri)

§ rupeari/rupeare (ru-peá-ri) sf ruperi (ru-pérĭ) – (unã cu arupiri)
ex: mastur trã rupearea-a pãputsãlor ca nãs vãrnu nu easti; nã arupeari shi cinusha tutã-lj si dusi ntr-oclji

§ rupturã (rup-tú-rã) sf rupturi (rup-túrĭ) – loclu iu s-ari aruptã un lucru; atsea tsi-armãni dupã tsi s-arupi tsiva; rupiri, rupeari, arupiri, arupeari
{ro: ruptură}
{fr: rupture, déchirure}
{en: break, tear, rip}
ex: cara badz deadzitlu tu rupturã (loclu iu easti aruptu lucrul) va si s-arupã cama multu; s-featsi ruptura (arupearea) tora