DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

catihisi/catihise

catihisi/catihise (ca-tí-hi-si) sf pl(?) – aspunearea-a printsipiilor (a nomurlor) a pistiljei crishtineascã cu ntribãri shi apãndisi; cartea (vivlia) tu cari easti scriatã aestã aspuneari; nvitsarea-a aishtei aspuneari tsi u fatsi un dascal a grãmãtitslor (a ficiorlor di la sculia di-aoa sh-un chiro)
{ro: catehismu}
{fr: catéchisme}
{en: catechism}
ex: astãdz dupã prãndzu, dascalu mi ascultã la catihisi; catihisea-a aishtui (nvitsarea-a catihisiljei tsi nã u fatsi aestu) preftu mi-ariseashti

§ catihisescu (ca-ti-hi-sés-cu) vb IV catihisii (ca-ti-hi-síĭ), catihiseam (ca-ti-hi-seámŭ), catihisitã (ca-ti-hi-sí-tã), catihisiri/catihisire (ca-ti-hi-sí-ri) – dau la altsã (mini ljau) matimati (trã aspunerli dit catihisi); lj-dau a unui unã urnimii
{ro: dăscăli, povăţui}
{fr: conseiller, prêcher}
{en: instruct, teach, counsel}
ex: l-catihii (lj-ded matimati) dauã sãhãts; cara l-catihisii (lu nvitsai, urnipsii) ghini mushat, ahiurhi s-plãngã

§ catihisit (ca-ti-hi-sítŭ) adg catihisitã (ca-ti-hi-sí-tã), catihisits (ca-ti-hi-sítsĭ), catihisiti/catihisite (ca-ti-hi-sí-ti) – tsi easti nvitsat (aspunerli dit catihisi); tsi easti urnipsit
{ro: dăscălit, povăţuit}
{fr: conseillé, prêché}
{en: instructed, taught, counseled}

§ catihisi-ri/catihisire (ca-ti-hi-sí-ri) sf catihisiri (ca-ti-hi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti catihisit
{ro: acţiunea de a dăscăli, de a povăţui}
{fr: action de conseiller, de prêcher}
{en: action of instructing, of teaching, of counseling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

di

di (dí) prip – zbor tsi va s-aspunã: (i) lucrul di cari easti ligat tsiva, (ii) lucrul dit cari easti adrat tsiva, (iii) lucrul tsi s-aflã nãuntru di tsiva, (iv) lucrul tsi yini dupã tsiva, (v) lucru tsi-aspuni itia trã cari s-fatsi tsiva, etc., etc., ashi cum va s-veadã dit multili exempli dati ma nghios; dit, din; tu; la; ca; tra; trã; cãt trã, di la; dupã; un dupã-alantu; cãti; dicãt; cum; macã; etc.;
(expr:
1: lja di hima = (i) dutsi cãtrã nghios; (ii) urfãnipseashti;
2: lja di ureaclji = aducheashti, achicãseashti;
3: s-tsã dai cãmeasha di nãsh = s-tsã dai cãmeasha shi s-fudz di elj; s-fudz cãt ma diparti di nãsh;
4: mi scol di noaptea = mi scol tahina, dit hãryii, cu noaptea n cap;
5: nj-mutrescu di cali = nu-astãmãtsescu, njergu ninti;
6: li bag (lucrili) di cali = li ndreg (lucrili);
7: pãn di un = tuts, un dupã-alantu, pãnã la-atsel dit soni;
8: asun (cad, alas, etc.) di singur = asun (cad, alas, etc.) singur fãrã s-am agiutor di-iuva (di la cariva, di la vãrnu, etc.);
9: nj-da di mãnã (s-lu fac un lucru) = (i) nj-yini-ambar, escu prohir (s-lu fac un lucru); (ii) hiu bun, chischin, nj-acatsã mãna, shi-nj yini lishor s-lu fac un lucru ghini sh-agonja;
10: di vearã (earnã, toamnã, etc.) = veara (earna, toamna) tsi yini;
11: di tini, di mini = di la un, di la-alantu;
12: di cara (tu scriarea-a noastrã: dicara) va s-fac... = dupã tsi va s-fac...;
13: di trã tini = di itia-a ta;
14: nj-fac di inimã = nj-si fatsi njilã, nj-easti njilã, mi nduplic;
15: trag mãnã di tsiva = lu-alas (nu lu nchisescu, nu voi s-lu fac) un lucru;
16: nãinti di s-facã tsiva = nãinti ca sã nchiseascã s-facã tsiva)
{ro: de, de la, din, ca, după, căte, dacă, etc.}
{fr: à; de; depuis; dès; concernant; par; puisque; vu que; que, etc.}
{en: of, than, after, since, by, as to, etc.}
ex: cavai di noi; gura a mea ca di birbilj; va si s-acatsã di lucru; di flori shi ponjlji tuts si nvescu; tser ncljigat di steali; irnjiili mash di doilji noi... s-dãdea nãpoi; lã s-aleapsi carnea di oasi; pitã di peturi tsi chica di untulemnu; nj-deadi Dumnidzã aveari di nimal; easti tinir di anj; ashteaptã an di (dupã) an; an di (dupã) an, oarã di (dupã) oarã; dzuã di dzuã, an di an; s-urdinarã gioni di (dupã) gioni, pãn di un; va-nj mi facã bucãts di bucãts; alagã loc di loc (loc dupã loc; dit un loc tu-alantu); ushi di ushi (dit unã ushi tu-alantã) agiumsi; un di (cãti) un; unã di (cãti) unã; calea, calea, di om om (di la un om la altu); cari di cari ma bunã (unã ma bunã di-alantã); di casã, casã, di om, om (ntreb casã dupã casã, om dupã om); di ulmu, ulmu, di pom, pom; di doi doi (doi cãti doi) nsãrea tu gioc; lj-tãljarã un di (cãti) un; sãrbãtoarea a curatiljei di Stã-Mãria (a curatiljei Stã-Mãrii); cãmbãnjli nchisirã s-asunã di singuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mastur

mastur (más-turŭ) sm, adg masturi (más-turĭ) –
1: un tsi analtsã casi, stizmili a casilor;
2: un tsi easti multu bun tu tehnea tsi u fatsi; un tsi lj-acatsã multu mãna la-atseali tsi fatsi; mastor, maistru, ustã, lucrãtor, zãnãtci, chischin, chischinets, epitidhiu, irbapi, izoti; (fig: mastur = un trã cari lucredz; afindico, domnu; expr:
2: nj-aflai masturlu = aflai un tsi easti ma bun ca mini, tsi nj-u poati;
3: Masturlu Nicola = luplu dit pãrmiti)
{ro: zidar, meşter, maestru, abil}
{fr: maître ouvrier, maçon; habile, adroit}
{en: mason; skilful, master, able}
ex: bãgai doi masturi ca s-nj-adarã murlu; cu agiutorlu a masturlor featsi unã casã mushatã; easti un mastur (ustã) bun; am un frati mastur (tsi analtsã, fatsi casi); trã ahtari lucru easti mastur (lj-acatsã multu mãna, easti multu bun); am mastur (fig: afindico) tora; cum v-u avut, cã hiu hilj di mastur?; nãs ãlj fu masturlu
(expr: un tsi lj-u putu, tsi eara ma bun di el)!; tini hii masturlu, tsi nã ljai fumealja pri gushi!

§ mastor (más-torŭ) sm, adg mastori (más-torĭ) – (unã cu mastur)

§ maistur (má-is-turŭ) sm, adg maisturi (má-is-turĭ) – (unã cu mastur)
ex: tu-ahtãri easti multu maistur (multu bun, lj-acatsã multu mãna); un maistur (lucrãtor bun) nji li ndreapsi

§ mãs-turici (mãs-tu-rícĭŭ) sm mãsturici (mãs-tu-rícĭ) – mastur njic; mastur ma putsãn bun; mãisturici
{ro: meseriaş mai mic; meseriaş mai puţin priceput, fără experienţă}
{fr: petit maître; maître sans experience}
{en: little master; master without experience}
ex: mãsturicilji atselj cama ts-aspargu lucrul, nu ts-lu ndreg; sh-nãs s-featsi mãsturici; nu esh tu sileameti cu mãsturicilji aishti (cu masturlj-aeshti slaghi) tsi-lj puitish

§ mãisturici (mã-is-tu-rícĭŭ) sm mãisturici (mã-is-tu-rícĭ) – (unã cu mãsturici)

§ mãsturli-chi/mãsturliche (mãs-tur-lí-chi) sf mãsturlichi (mãs-tur-líchĭ) – tehnea tsi un fatsi un mastur tsi analtsã casi; harea tsi u ari atsel tsi sh-u fatsi tehnea multu ghini; harea tsi u ari atsel tsi lj-acatsã mãna la multi lucri; mãsturilji, mãsturii, tehni, zãnati, tirtipi; huneri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nvets1

nvets1 (nvétsŭ) (mi) vb I nvitsai (nvi-tsáĭ), nvitsam (nvi-tsámŭ), nvitsatã (nvi-tsá-tã), nvitsari/nvitsare (nvi-tsá-ri) – anvets, vets
1: lj-dzãc a unui, lucri tra s-li shtibã, cu boatsea i cu scriarea; aleg (dghivãsescu) unã carti tra s-aflu lucri tsi mi ntiriseadzã icã lucri di cari va s-am ananghi ma nãpoi tu banã; aflu unã habãri; dghi-vãsescu tu cãrtsã; dãscãlipsescu, dãscãlisescu, dãscãlescu, prãxescu;
2: lj-aspun a unui cum s-facã; dau minti (urminilji) a unui ti cum easti ghini s-facã; urnipsescu, urminipsescu, simvulipsescu;
3: cu fãtsearea di ma multi ori a idyiului lucru acats unã lishureatsã tu fãtsearea-a lui sh-nu nj-easti greu s-lu fac ghini; acats unã hui; (mi) mãlãxescu;
(expr: lji nvitsai apili = lji nvitsai adetsli, huili)
{ro: învăţa, instrui, afla, sfătui, (se) obişnui}
{fr: enseigner, s’instruire, conseiller, apprendre, habituer, s’accou-tumer}
{en: learn, teach, advise, get used to}
ex: nu-avea nvitsatã carti (nu s-avea dusã la sculii); nvitsã multu; mi nvitsai (mi mãlãxii) aoatsi; nveatsã (aflã) tsi curã; lishor sã nvets, ma greu s-fats; nvetslu ari shi dizvets; nvitsã tsi-agãrshirã alantsã; nvitsã (aflã) cã feata easti la hiljlu di-amirã; nveatsã tu giunatic, s-ti tindzi tu-aushatic; lu nvitsã (lu urnipsi) cum si zburascã; ti nvets (ti mãlãxeshti), cum mi nvitsai (mi mãlãxii) sh-io; nvitsã (nvitsã carti, dusi) tu sculiili din Poli; s-ari nvitsatã cu casa aestã sh-lj-easti greu si s-mutã; el mi nveatsã (nj-dãtsi cum s-fac, mi urnipseashti) ti ghinili-a meu; nveatsã altu sh-nãs nu s-veadi

§ nvitsat (nvi-tsátŭ) adg nvitsatã (nvi-tsá-tã), nvitsats (nvi-tsátsĭ), nvitsati/nvitsate (nvi-tsá-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã (cu boatsea i cu scriarea) lucri tsi nu li shtia; tsi ari aflatã unã hãbari; cari fu urnipsit; cari s-ari mãlãxitã cu fãtsearea i arãvdarea-a unui lucru; tsi s-ari dusã la sculii; tsi easti om cu carti; anvitsat, vitsat, dghivãsit, dãscãlipsit, dãscãlisit, dãscãlit, prãxit, urnipsit, urmi-nipsit, simvulipsit, mãlãxit
{ro: învăţat, instruit, aflat, sfătuit, obişnuit}
{fr: enseigné, instruit, conseillé, appris, habitué, accoutumé}
{en: advised, learned, taught, got used to}
ex: gioni-aleptu shi nvitsat (cu carti, dus la sculii); oaminj alãgats shi nvitsats (tsi au faptã shi shtiu multã carti); urnipsits shi nvitsats (urnipsits); cum sh-eara nvitsat (cum sh-u-avea adetea); featili nvitsati (tsi s-au dusã la sculii, tsi nvitsarã carti), armãn nimãrtati; tuts nvitsatslji cunoscu un Dumnidzã; amirãlu cljimã nvitsatslj-a amirãriljei; nvitsat i mash pãtsãtlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

praxi/praxe

praxi/praxe (prác-si) sf prãxi (prắc-si) – purtari, nvitsãturã, practichii, areu
{ro: purtare, obicei}
{fr: conduite, pratique}
{en: behaviour, practice, custom}

§ practichii/practichie (prac-ti-chí-i) sf practichii (prac-ti-chíĭ) – harea tsi u-ari cariva tsi-ari adratã un lucru ahãnti ori cu-arada, cã-lj s-ari faptã ca un areu (unã adeti); nvitsãturã, areu, pleami, etc.
{ro: practică, obicei}
{fr: pratique, habitude, expérience}
{en: practice, custom, experience}
ex: easti yeatru fãrã practichii

§ prãxescu (prãc-sés-cu) vb IV prãxii (prãc-síĭ), prãxeam (prãc-seámŭ), prãxitã (prãc-sí-tã), prãxiri/prãxire (prãc-sí-ri) –
1: lu nvets lucri buni (cum si s-poartã ghini, etc.); l-crescu (njiclu) tra s-hibã cu prãxi (purtãri) buni; lj-dzãc a unui cum s-facã, lu urnipsescu;
2: ljau apofasea (adar, dzãc) di ma ninti cum (va) si s-facã un lucru; lj-scrii mira di cu njic di tsi va patã tu banã; numãtsescu
{ro: educa, sfătui; meni}
{fr: bien éduquer; prédestiner}
{en: educate; destine}
ex: l-prãxescu ghini (l-crescu ghini, lu nvets prãxi buni); un pondu di pulj, nu-nj da banã, iu mi duc shi-nj prãxeashti cama laea (nj-scrii mira nai ma laea)

§ prãxit (prãc-sítŭ) adg prãxitã (prãc-sí-tã), prãxits (prãc-sítsĭ), prãxiti/prãxite (prãc-sí-ti) – tsi easti nvitsat; tsi ari prãxi (buni); tsi shtii si s-poartã (ghini); tsi fu urnipsit
{ro: educat; menit}
{fr: bien éduqué; prédestiné}
{en: educated; destined}
ex: Coletti eara om prãxit (nvitsat, cu multã shcoalã, ghini criscut)

§ prãxiri/prãxire (prãc-sí-ri) sf prãxiri (prãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva prãxeashti
{ro: acţiunea de a educa, de a sfătui; de a meni; educare. menire}
{fr: action de bien éduquer; de prédestiner}
{en: action of educating; of destining}

§ niprãxit (ni-prãc-sítŭ) adg niprãxitã (ni-prãc-sí-tã), niprãxits (ni-prãc-sítsĭ), niprãxiti/niprãxite (ni-prãc-sí-ti) – tsi nu easti nvitsat; tsi nu ari prãxi buni; tsi nu shtii si s-poartã ghini; (njic) tsi nu easti criscut ghini shi easti fãrã prãxi buni

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

simvulii/simvulie

simvulii/simvulie (sim-vu-lí-i) sf simvulii (sim-vu-líĭ) – mintea tsi-lj si da a unui tra s-facã un lucru (cãndu el s-aflã tu-unã catastasi greauã iu nu shtii tsi easti ghini s-facã); urminii, urminilji, nãsãhati, nãsihati
{ro: sfat}
{fr: conseil}
{en: advise}

§ simvulip-sescu (sim-vu-lip-sés-cu) (mi) vb IV simvulipsii (sim-vu-lip-síĭ), simvulipseam (sim-vu-lip-seámŭ), simvulipsitã (sim-vu-lip-sí-tã), simvulipsiri/simvulipsire (sim-vu-lip-sí-ri) – lj-aspun a unui cum s-facã; dzãc zboarã a unui tra s-lu cãndãrsescu shi s-facã ashi cum minduescu mini cã easti ghini; urnipsescu, urminipsescu, nvets
{ro: sfătui}
{fr: conseiller}
{en: advise}

§ simvulipsit (sim-vu-lip-sítŭ) adg simvulipsitã (sim-vu-lip-sí-tã), simvulipsits (sim-vu-lip-sítsĭ), simvulipsiti/simvulipsite (sim-vu-lip-sí-ti) – tsi easti urnipsit s-facã un lucru; urnipsit, urminipsit, nvitsat
{ro: sfătuit}
{fr: conseillé}
{en: advised}

§ simvulipsiri/simvulipsire (sim-vu-lip-sí-ri) sf simvulipsiri (sim-vu-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti simvulipsit; urnipsiri, urminipsiri, nvitsari
{ro: acţiunea de a sfătui; sfătuire}
{fr: action de conseiller}
{en: action of advising}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

turnipsescu

turnipsescu (tur-nip-sés-cu) vb IV turnipsii (tur-nip-síĭ), turnip-seam (tur-nip-seámŭ), turnipsitã (tur-nip-sí-tã), turnipsiri/tur-nipsire (tur-nip-sí-ri) – l-fac un lucru (l-lucredz cu mãsturilji) tra s-aspunã altã soi, ma ghini, ma mushat, etc.; mãsturipsescu
{ro: fasona}
{fr: façonner}
{en: shape, mould}

§ turnipsit (tur-nip-sítŭ) adg turnipsitã (tur-nip-sí-tã), turnipsits (tur-nip-sítsĭ), turnipsiti/turnipsite (tur-nip-sí-ti) – tsi easti lucrat (cu mãsturilji) tra s-aspunã altã soi, ma ghini, ma mushat, etc.; mãsturipsit
{ro: fasonat}
{fr: façonné}
{en: shaped, moulded}

§ turnipsiri/tur-nipsire (tur-nip-sí-ri) sf turnipsiri (tur-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva turnipseashti tsiva; mãsturipsiri
{ro: acţiunea de a fasona}
{fr: action de façonner}
{en: action of shaping, of moulding}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

urnimii/urnimie

urnimii/urnimie (ur-ni-mí-i) sf urnimii (ur-ni-míĭ) – mintea (nvetslu) tsi-lj si da a unui tra s-facã un lucru (cãndu el s-aflã tu-unã catastasi greauã iu nu shtii tsi s-facã); urminii, urminilji, simvulii, nãsãhati, nãsihati
{ro: sfat}
{fr: conseil}
{en: advise}

§ urminii/urminie (ur-mi-ní-i) sf urminii (ur-mi-níĭ) – (unã cu urnimii)

§ urminilji/urminilje (ur-mi-ní-lji) sf urminilj (ur-mi-níljĭ) – (unã cu urnimii)

§ urnipsescu (ur-nip-sés-cu) (mi) vb IV urnipsii (ur-nip-síĭ), urnipseam (ur-nip-seámŭ), urnipsitã (ur-nip-sí-tã), urnipsiri/urnipsire (ur-nip-sí-ri) – lj-dau a unui unã urnimii di cum s-facã; dzãc zboarã a unui tra s-lu cãndãrsescu shi s-facã ashi cum minduescu mini cã easti ghini; urminipsescu, simvulipsescu, nvets
{ro: sfătui}
{fr: conseiller}
{en: advise}

§ urnipsit (ur-nip-sítŭ) adg urnipsitã (ur-nip-sí-tã), urnipsits (ur-nip-sítsĭ), urnipsiti/urnipsite (ur-nip-sí-ti) – tsi-lj s-ari aspusã cum easti ghini s-facã; urminipsit, simvulipsit, nvitsat
{ro: sfătuit}
{fr: conseillé}
{en: advised}

§ urnipsiri/urnipsire (ur-nip-sí-ri) sf urnipsiri (ur-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti urnipsit; urminipsiri, simvulipsiri, nvitsari
{ro: acţiunea de a sfătui; sfătuire}
{fr: action de conseiller}
{en: action of advising}

§ urminipsescu (ur-mi-nip-sés-cu) (mi) vb IV urminipsii (ur-mi-nip-síĭ), urminipseam (ur-mi-nip-seámŭ), urminipsitã (ur-mi-nip-sí-tã), urminipsiri/urminipsire (ur-mi-nip-sí-ri) – (unã cu urnipsescu)

§ urminipsit (ur-mi-nip-sítŭ) adg urminipsitã (ur-mi-nip-sí-tã), urminipsits (ur-mi-nip-sítsĭ), urminipsiti/urminipsite (ur-mi-nip-sí-ti) – (unã cu urnipsit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn