DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bishinã

bishinã (bi-shí-nã) sf bisinj (bi-shínjĭ) – vimtu tsi easi dit matsã prit guva di cur sh-cari, di-aradã, anjurzeashti urut shi fatsi un vrondu ghini cunuscut;
(expr:
1: bishinã di vulpi sf bishinj di vulpi – unã soi di bureati (ciupernicã, peciurcã) tsi s-mãcã; popurdã;
2: (dzãc, trag, etc.) bishinj = (dzãc, trag, etc.) minciunj;
3: vindu bishinj = dzãc minciunj sh-caftu s-lu-arãd pri cariva;
4: bishinã cufã = bishinã tsi nu s-avdi;
5: bishinj di cuc = zboarã goali sh-fãrã simasii; chirturi, bãrcudii, curcufeli, papardeli, curcu-beti hearti, burlidz ãmbãirati, mãnits di tãmbari, etc.;
6: aruc (trag, nj-ascapã, scot, etc.) unã bishinã = bes, bishinedz;
7: cu bishinj nu s-vãpsescu oauãli = fãrã atseali tsi tsã lipsescu, nu pots s-lu fats un lucru;
8: nj-fug bishinjli = nj-easti multã fricã, lãhtãrsescu;
8: nj-arãtseashti bishina = nj-cher curagilu)
{ro: băşină}
{fr: pet}
{en: fart}
ex: trapsi (deadi, arcã, lj-ascãpã) nã bishinã di dishtiptã tutã lumea; macã lu schinj gumarlu, s-ashteptsã bishinj; ascultu mini bishinj
(expr: minciunj) di-atseali?

§ bishinos (bi-shi-nósŭ) adg bishinoasã (bi-shi-nŭá-sã), bishinosh (bi-shi-nóshĭ), bishinoasi/bishinoase (bi-shi-nŭá-si) – un tsi tradzi bishinj;
(expr: bishinos = (i) (om) tsi lj-easti fricã; tsi easti fricos, cãcãtos, cufuryios, etc.; (ii) (om) tsi dzãtsi minciunj, minciunos; (iii) (om) tsi zburashti chirãturi, tsi talji papardeli, tsi mãcã bizbilji, etc.)
{ro: băşinos}
{fr: péteur}
{en: who farts}
ex: nu-am vidzutã ficior ma bishinos (tsi tradzi ma multi bishinj; icã expr: tsi-lj fug ma multi bishinjli, tsi easti ma fricos) di-aestu; ved cã nu ts-u tsãni, bishinoase!
(expr: fricoase!, cãcãtoase!); s-nu njerdzi pri mintea-a bishinoslui aestu
(expr: a minciunoslui aestu, a-aishtui om tsi zburashti glãrinj)

§ bes (bésŭ) (mi) vb IV bishii (bi-shíĭ), bisham (bi-shĭámŭ), bishitã (bi-shí-tã), bishiri/bishire (bi-shí-ri) – alas vimtu s-easã (scot vimtu) dit matsã prit guva di cur; trag unã bishinã; bishinedz;
(expr:
1: capra beasi shi oaea s-arushineadzã = zbor tsi s-dzãtsi trã un om cã stipseashti, cãndu averlu easti cã un altu om lu-ari stepsul;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cali/cale

cali/cale (cá-li) sf cãljuri (cã-ljĭúrĭ) – unã fashi di loc (loc multu strimtu shi lungu), ndreptu maxus tra s-urdinã pri el omlu, prãvdzãli shi amãxili; fasha di loc dit un cãsãbã tsi poartã unã numã shi ari casi di-unã parti sh-di-alantã; drum, sucachi, cãrari; (fig:
1: cali = (i) dutsearea i vinjirea dit un loc tu altu; (ii) furtia tsi s-poartã cu dutsearea i vinjirea (calea) dit un loc tu altu; (iii) minti bunã, giudicatã bunã; (iv) urnimii, minti, nvitsari; (v) oarã (ca tu: unã oarã, dauã ori, etc.); (vi) atsea tsi fac cu dutsearea iuva; expr:
2: calea, calea; calea-calea (adv) = pri cali, cãndu imnu, imnãndalui);
3: lj-acats calea = lj-es dininti n cali, lj-astalj calea, aveglju calea tra s-lu-acats (s-lu-agudescu, s-nu poatã s-treacã, etc.);
4: ljau calea mari = ljau calea-a moartiljei, trag s-mor, sã ncljid ocljilj;
5: ljau cali; nj-ljau calea di gushi = nchisescu s-mi duc iuva;
6: lom cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.) = fãtsem cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.);
7: alag cãljurli, bat cãljurli = cutriir lumea;
8: nj-trag calea = nchisescu diznou tra s-fug;
9: nj-mutrescu calea = nj-mutrescu huzmetea, lucrulu-a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
10: lja calea-a tatã-sui = easti ca tatã-su, fatsi lucrili ca tatã-su, njardzi pi urmili a tatã-sui;
11: aruc (fac) nã cali = fac nã cali cu-unã furtii di lucri;
12: hiu pri unã cali cu el = minduescu unã soi cu el, hiu tu-unã minti cu el, hiu sinfuni;
13: nj-escu ãn cali = hiu ghini, escu cum lipseashti, nj-escu tu aeari;
14: lu-aduc tu (ãn) cali; ãl bag di cali = l-cãndãrsescu, lj-umplu mintea, l-fac s-lja unã apofasi, l-fac s-adarã atseali tsi voi mini;
15: bag di cali = mi mbun cu cariva; li ndreg lucrili cu cariva;
16: ãlj dau di cali = u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru;
16: u aflu di cali = minduescu cã easti ghini, ljau apofasea;
17: u-aflu cu cali = pistipsescu cã easti ghini (s-fac tsiva);
18: ãlj dau unã cali = lu urnipsescu, lj-aspun cum s-facã;
19: ãlj dau cali = (i) (lj-dau di cali) u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru; (ii) l-sãlãghescu, lu-alas s-fugã;
20: mi calcã calea = nj-si caftã (nj-si cadi) tra s-lu fac mini lucrul;
21: unã cali mi dush = mi dush unãoarã;
22: mi duc, iu mi scoati calea = mi duc naljurea, iutsi s-hibã, iu-nj ved ocljilj;
23: (hoara) easti “trei” ori cali (diparti di-aoa) = tra s-agiundzem di-aoa n hoarã va nã lja ca trei ori di chiro;
24: (omlu) a caliljei, a calealui; easti cu cali, easti n calea-al Dumnidzã, etc. = (omlu) a caliljei ndreaptã, bunã, a ndriptatiljei; (omlu) a dealihealui, dealihea;
25: om di prit cãljuri = om tsi nu easti di fumealji bunã, tsi criscu prit cãljuri, tsi nu easti bun trã tsiva, tsi alagã hulandar;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chirixescu

chirixescu (chi-ric-sés-cu) vb IV chirixii (chi-ric-síĭ), chirixeam (chi-ric-seámŭ), chirixitã (chi-ric-sí-tã), chirixiri/chirixire (chi-ric-sí-ri) – (ca prufit) lã spun (l-aduc) a oaminjlor pri loc, zborlu-al Dumnidzã din tser; (ca preftu) tsãn un zbor la bisearicã (di-aradã dupã tsi bitiseashti lituryia) tra s-limpidzãscu tsi easti scriat tu vãnghelj shi s-lji urnipsescu crishtinjlji s-hibã bunj shi s-facã vrearea-al Dumnidzã; (ca prufit) lã spun (l-aduc) a oaminjlor pri loc, zborlu-al Dumnidzã din tser; prufitipsescu
{ro: predica}
{fr: prêcher}
{en: preach}
ex: hãrisea-ti a prufitslor tsi chirixea sh-lã si mburi zborlu a lor; s-chirixeashti amirãrilji din tser

§ chirixit (chi-ric-sítŭ) adg chirixitã (chi-ric-sí-tã), chirixits (chi-ric-sítsĭ), chirixiti/chirixite (chi-ric-sí-ti) – (atsel) a curi preftul dit bisearicã lj-tsãni un zbor; (atsel) a curi lj-si dzãtsi cã easti ghini s-adarã un lucru; prufitipsit
{ro: predicat}
{fr: prêché}
{en: preached}

§ chirixiri/chirixire (chi-ric-sí-ri) sf chirixiri (chi-ric-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva chirixeashti; prufitipsiri
{ro: acţiunea de a predica}
{fr: action de prêcher}
{en: action of preaching}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dascal

dascal (dás-calŭ) sm, sf dascalã (das-cá-lã), dascalj (dás-caljĭ), dascali/dascale (das-cá-li) – omlu tsi lji nveatsã njitsli carti, sã scrii shi sã dghivãseascã; (fig: dascal = omlu tsi-l urnipseashti, tsi-l simvulipseashti, tsi lu nveatsã pri cariva)
{ro: dascăl, învăţător, profesor}
{fr: instituteur, professeur, maître d’école}
{en: teacher, professor}
ex: coarni am shi bou nu hiu, am sumar, nu hiu gumar, imnu shi scriu, shi dascal nu-nj hiu (angucitoari: zmelciul); nãs lj-eara dascal; vinjirã trei dascali; sh-adusi aminti di zboarili a dascalui; mash cu izinea a dascalãljei la cari shed atseali feati

§ dascu (dás-cu) sm pl(?) – (unã cu dascal)

§ dãscãlic (dãs-cã-lícŭ) sm, sf dãscãlitsã (dãs-cã-lí-tsã), dãscãlits (dãs-cã-lítsĭ), dãscãlitsi/dãscãlitse (dãs-cã-lí-tsi) – dascal tinir; dascal njic di boi
{ro: dascăl (învăţător), tănăr sau mic}
{fr: instituteur jeune ou petit}
{en: young or short teacher}

§ dãscãlami/dãscãlame (dãs-cã-lá-mi) sf fãrã pl – multimi di dascalj sh-dascali; ntreaga isnafi a dascaljlor
{ro: mulţime de dascali, de învăţători}
{fr: grand nombre s’instituteurs}
{en: large number of teachers}
ex: s-adunã dãscãlamea (tuts dascaljlji) di tuti horli

§ dãscãlichi/dãs-cãliche (dãs-cã-lí-chi) sf dãscãlichi (dãs-cã-líchĭ) – tehnea (lucrul) di dascal
{ro: dăscălie, învăţătură}
{fr: enseignement, professorat}
{en: teaching, professorship}

§ dãscãlãchi/dãs-cãlãche (dãs-cã-lắ-chi) sf dãscãlãchi (dãs-cã-lắchĭ) – (unã cu dãscãlichi)
ex: dãscãlãchea shtii multi ma nu-ari multi

§ dãscã-lii/dãscãlie (dãs-cã-lí-i) sf dãscãlii (dãs-cã-líĭ) – (unã cu dãscã-lichi)

§ dãscãlipsescu (dãs-cã-lip-sés-cu) (mi) vb IV dãscã-lipsii (dãs-cã-lip-síĭ), dãscãlipseam (dãs-cã-lip-seámŭ), dãscã-lipsitã (dãs-cã-lip-sí-tã), dãscãlipsiri/dãscãlipsire (dãs-cã-lip-sí-ri) – (caftu s-lu) nvets pri cariva carti, sã scrii shi sã dghivãseascã; dãscãlisescu, dãscãlescu, nvets, anvets; (fig: dãscãlipsescu = dau urnimii, urnipsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dau

dau (dáŭ) (mi) vb I ded (dédŭ), dam (dámŭ) shi dãdeam (dã-deámŭ), datã (dá-tã), dari/dare (dá-ri) shi dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) – ãlj tindu cu mãna un lucru tra s-lu lja; ãlj bag tu mãnã un lucru; nchisescu (acats, caftu, etc.) s-fac un lucru;
(expr:
1: cu adãvgarea-a unui altu zbor, verbul “dau” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) dau cu nichi = nichisescu, anichisescu; (ii) dau urnimii (minti) = urnipsescu; (iii) nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu; (iv) dau agiutor = agiut; (v) dau apandisi = apãndisescu; (vi) dau tinjii = tinjisescu; (vii) da frundza = nfrundzashti; (viii) dau cu mprumut = mprumut, mprumutedz; (ix) dau nãpoi = nãpuescu; etc.;
2: zborlu tsi yini dupã verbul “dau” aspuni noima-a zburãriljei, ca bunãoarã: (i) nj-dau suflitlu (bana) = mor; (ii) dau di mãcari = hrãnescu; (iii) dau cali = alas s-fugã, sãlghescu; (iv) dau nã cali (nã minti) = aspun cum (tsi) s-facã, dau urnimii, urnipsescu; (v) dau cap = mi-alãncescu; (vi) dau ocljilj cu el = ãl ved; (vii) dau plãngu = mi plãngu; (viii) mi dau dupã = mi duc (alag) dupã cariva; (ix) dau dupã (oi) = avin oili, li pingu di dinãpoi, etc.; (x) lj-u dau (ninti, cãtrã) = nchisescu, njergu, mi duc, fug ninti (cãtrã); (xi) dãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.) = intrãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.); (xii) dau zbor = tãxescu; mi leg cã va s-fac tsiva, cã va s-dau un lucru; (xiii) dau hãbari = dzãc (fac) unã hãbari tra si sã shtibã (cã nu si shtea ma nãinti); pitrec unã hãbari; (xiv) dau di padi (loc) = aruc cu puteari mpadi; zdupunescu; (xv) dau un shcop (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, etc.) = l-bat, lu-agudescu (cu shcoplu, pãrjina, etc.); (xvi) lj-dau cu ciciorlu (lj-dau unã shclotsã, clutsatã, etc.) = lu-agudescu cu ciciorlu, lu-agunescu, lu mpingu; (xvii) da (ploai, neauã, grindinã, etc.) = cadi di nsus (ploai, neauã, grindinã, etc.); (xviii) da auã (ayinea), da poami (pomlu), da lilici (lilicea) etc. = fatsi auã (ayinea), fatsi poami (pomlu), fatsi lilici (lilicea), etc.; (xix) da cãmbana (sãhatea, uruloyea) = asunã cãmbana (sãhatea, uruloyea sh-aspuni oara); (xx) dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti; (xxi) nj-da di mãnã = hiu bun sh-pot s-lu fac un lucru, lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna; (xxii) cara-ts da mãna = ma s-cutedz; ma s-pots; (xxiii) nu nj-ari datã mãna = nu-nj s-ari ndreaptã lucrul, huzmetea; etc.
3: da (soarili, luna, stealili) = (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser, si scoalã, s-analtsã, easi, arsari, apirã;
4: da (earba, lilicea, etc.) = (earba, lilicea, etc.) easi dit loc, fitruseashti;
5: dau di tsiva i di cariva = (i) bag mãna pri cariva tra s-lu-aduchescu cum easti; ahulescu, pusputescu, agudescu; (ii) mi-andãmusescu cu cariva, lu-astalj, lu-aflu, etc.; (iii) lu-agudescu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mastur

mastur (más-turŭ) sm, adg masturi (más-turĭ) –
1: un tsi analtsã casi, stizmili a casilor;
2: un tsi easti multu bun tu tehnea tsi u fatsi; un tsi lj-acatsã multu mãna la-atseali tsi fatsi; mastor, maistru, ustã, lucrãtor, zãnãtci, chischin, chischinets, epitidhiu, irbapi, izoti; (fig: mastur = un trã cari lucredz; afindico, domnu; expr:
2: nj-aflai masturlu = aflai un tsi easti ma bun ca mini, tsi nj-u poati;
3: Masturlu Nicola = luplu dit pãrmiti)
{ro: zidar, meşter, maestru, abil}
{fr: maître ouvrier, maçon; habile, adroit}
{en: mason; skilful, master, able}
ex: bãgai doi masturi ca s-nj-adarã murlu; cu agiutorlu a masturlor featsi unã casã mushatã; easti un mastur (ustã) bun; am un frati mastur (tsi analtsã, fatsi casi); trã ahtari lucru easti mastur (lj-acatsã multu mãna, easti multu bun); am mastur (fig: afindico) tora; cum v-u avut, cã hiu hilj di mastur?; nãs ãlj fu masturlu
(expr: un tsi lj-u putu, tsi eara ma bun di el)!; tini hii masturlu, tsi nã ljai fumealja pri gushi!

§ mastor (más-torŭ) sm, adg mastori (más-torĭ) – (unã cu mastur)

§ maistur (má-is-turŭ) sm, adg maisturi (má-is-turĭ) – (unã cu mastur)
ex: tu-ahtãri easti multu maistur (multu bun, lj-acatsã multu mãna); un maistur (lucrãtor bun) nji li ndreapsi

§ mãs-turici (mãs-tu-rícĭŭ) sm mãsturici (mãs-tu-rícĭ) – mastur njic; mastur ma putsãn bun; mãisturici
{ro: meseriaş mai mic; meseriaş mai puţin priceput, fără experienţă}
{fr: petit maître; maître sans experience}
{en: little master; master without experience}
ex: mãsturicilji atselj cama ts-aspargu lucrul, nu ts-lu ndreg; sh-nãs s-featsi mãsturici; nu esh tu sileameti cu mãsturicilji aishti (cu masturlj-aeshti slaghi) tsi-lj puitish

§ mãisturici (mã-is-tu-rícĭŭ) sm mãisturici (mã-is-tu-rícĭ) – (unã cu mãsturici)

§ mãsturli-chi/mãsturliche (mãs-tur-lí-chi) sf mãsturlichi (mãs-tur-líchĭ) – tehnea tsi un fatsi un mastur tsi analtsã casi; harea tsi u ari atsel tsi sh-u fatsi tehnea multu ghini; harea tsi u ari atsel tsi lj-acatsã mãna la multi lucri; mãsturilji, mãsturii, tehni, zãnati, tirtipi; huneri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nvets1

nvets1 (nvétsŭ) (mi) vb I nvitsai (nvi-tsáĭ), nvitsam (nvi-tsámŭ), nvitsatã (nvi-tsá-tã), nvitsari/nvitsare (nvi-tsá-ri) – anvets, vets
1: lj-dzãc a unui, lucri tra s-li shtibã, cu boatsea i cu scriarea; aleg (dghivãsescu) unã carti tra s-aflu lucri tsi mi ntiriseadzã icã lucri di cari va s-am ananghi ma nãpoi tu banã; aflu unã habãri; dghi-vãsescu tu cãrtsã; dãscãlipsescu, dãscãlisescu, dãscãlescu, prãxescu;
2: lj-aspun a unui cum s-facã; dau minti (urminilji) a unui ti cum easti ghini s-facã; urnipsescu, urminipsescu, simvulipsescu;
3: cu fãtsearea di ma multi ori a idyiului lucru acats unã lishureatsã tu fãtsearea-a lui sh-nu nj-easti greu s-lu fac ghini; acats unã hui; (mi) mãlãxescu;
(expr: lji nvitsai apili = lji nvitsai adetsli, huili)
{ro: învăţa, instrui, afla, sfătui, (se) obişnui}
{fr: enseigner, s’instruire, conseiller, apprendre, habituer, s’accou-tumer}
{en: learn, teach, advise, get used to}
ex: nu-avea nvitsatã carti (nu s-avea dusã la sculii); nvitsã multu; mi nvitsai (mi mãlãxii) aoatsi; nveatsã (aflã) tsi curã; lishor sã nvets, ma greu s-fats; nvetslu ari shi dizvets; nvitsã tsi-agãrshirã alantsã; nvitsã (aflã) cã feata easti la hiljlu di-amirã; nveatsã tu giunatic, s-ti tindzi tu-aushatic; lu nvitsã (lu urnipsi) cum si zburascã; ti nvets (ti mãlãxeshti), cum mi nvitsai (mi mãlãxii) sh-io; nvitsã (nvitsã carti, dusi) tu sculiili din Poli; s-ari nvitsatã cu casa aestã sh-lj-easti greu si s-mutã; el mi nveatsã (nj-dãtsi cum s-fac, mi urnipseashti) ti ghinili-a meu; nveatsã altu sh-nãs nu s-veadi

§ nvitsat (nvi-tsátŭ) adg nvitsatã (nvi-tsá-tã), nvitsats (nvi-tsátsĭ), nvitsati/nvitsate (nvi-tsá-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã (cu boatsea i cu scriarea) lucri tsi nu li shtia; tsi ari aflatã unã hãbari; cari fu urnipsit; cari s-ari mãlãxitã cu fãtsearea i arãvdarea-a unui lucru; tsi s-ari dusã la sculii; tsi easti om cu carti; anvitsat, vitsat, dghivãsit, dãscãlipsit, dãscãlisit, dãscãlit, prãxit, urnipsit, urmi-nipsit, simvulipsit, mãlãxit
{ro: învăţat, instruit, aflat, sfătuit, obişnuit}
{fr: enseigné, instruit, conseillé, appris, habitué, accoutumé}
{en: advised, learned, taught, got used to}
ex: gioni-aleptu shi nvitsat (cu carti, dus la sculii); oaminj alãgats shi nvitsats (tsi au faptã shi shtiu multã carti); urnipsits shi nvitsats (urnipsits); cum sh-eara nvitsat (cum sh-u-avea adetea); featili nvitsati (tsi s-au dusã la sculii, tsi nvitsarã carti), armãn nimãrtati; tuts nvitsatslji cunoscu un Dumnidzã; amirãlu cljimã nvitsatslj-a amirãriljei; nvitsat i mash pãtsãtlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

praxi/praxe

praxi/praxe (prác-si) sf prãxi (prắc-si) – purtari, nvitsãturã, practichii, areu
{ro: purtare, obicei}
{fr: conduite, pratique}
{en: behaviour, practice, custom}

§ practichii/practichie (prac-ti-chí-i) sf practichii (prac-ti-chíĭ) – harea tsi u-ari cariva tsi-ari adratã un lucru ahãnti ori cu-arada, cã-lj s-ari faptã ca un areu (unã adeti); nvitsãturã, areu, pleami, etc.
{ro: practică, obicei}
{fr: pratique, habitude, expérience}
{en: practice, custom, experience}
ex: easti yeatru fãrã practichii

§ prãxescu (prãc-sés-cu) vb IV prãxii (prãc-síĭ), prãxeam (prãc-seámŭ), prãxitã (prãc-sí-tã), prãxiri/prãxire (prãc-sí-ri) –
1: lu nvets lucri buni (cum si s-poartã ghini, etc.); l-crescu (njiclu) tra s-hibã cu prãxi (purtãri) buni; lj-dzãc a unui cum s-facã, lu urnipsescu;
2: ljau apofasea (adar, dzãc) di ma ninti cum (va) si s-facã un lucru; lj-scrii mira di cu njic di tsi va patã tu banã; numãtsescu
{ro: educa, sfătui; meni}
{fr: bien éduquer; prédestiner}
{en: educate; destine}
ex: l-prãxescu ghini (l-crescu ghini, lu nvets prãxi buni); un pondu di pulj, nu-nj da banã, iu mi duc shi-nj prãxeashti cama laea (nj-scrii mira nai ma laea)

§ prãxit (prãc-sítŭ) adg prãxitã (prãc-sí-tã), prãxits (prãc-sítsĭ), prãxiti/prãxite (prãc-sí-ti) – tsi easti nvitsat; tsi ari prãxi (buni); tsi shtii si s-poartã (ghini); tsi fu urnipsit
{ro: educat; menit}
{fr: bien éduqué; prédestiné}
{en: educated; destined}
ex: Coletti eara om prãxit (nvitsat, cu multã shcoalã, ghini criscut)

§ prãxiri/prãxire (prãc-sí-ri) sf prãxiri (prãc-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva prãxeashti
{ro: acţiunea de a educa, de a sfătui; de a meni; educare. menire}
{fr: action de bien éduquer; de prédestiner}
{en: action of educating; of destining}

§ niprãxit (ni-prãc-sítŭ) adg niprãxitã (ni-prãc-sí-tã), niprãxits (ni-prãc-sítsĭ), niprãxiti/niprãxite (ni-prãc-sí-ti) – tsi nu easti nvitsat; tsi nu ari prãxi buni; tsi nu shtii si s-poartã ghini; (njic) tsi nu easti criscut ghini shi easti fãrã prãxi buni

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pripun

pripun (pri-púnŭ) (mi) vb III shi II pripush (pri-púshĭŭ), pripuneam (pri-pu-neámŭ), pripusã (pri-pú-sã), pripuniri/pri-punire (pri-pú-ni-ri) shi pripuneari/pripuneare (pri-pu-neá-ri) – nj-spun pãrearea tsi u am (nj-dau cu mintea, urnipsescu lumea, etc.) trã cum si s-facã un lucru tra s-hibã ghini; nj-bag tu minti (apufãsescu) s-fac un lucru; hiu di pãreari (lugursescu, mindu-escu, pistipsescu, nj-u am, fãndãxescu, nj-da mintea, nj-cad pri shubei, am unã noimã, etc.) cã un lucru easti dealihea (easti bun, cã poati si s-facã, etc.)
{ro: propune; închipui, presupune, bănui}
{fr: proposer; supposer, soupçonner}
{en: propose; suppose, suspect}
ex: nã pripusim (minduim cã easti ghini, nã bãgãm tu minti) s-acãtsãm sclav un conjar; nã pripusim (lom apofasea, minduim cã easti ghini, nã bãgãm tu minti) s-intrãm njadzã-dzuã n hoarã; fãrã s-pripunã (s-mindueascã, s-cadã pi shubei cã easti) vãr piricul; multi-nj pripush (multi-nj bãgai tu minti) s-adar ma nu li-adrai

§ pripus1 (pri-púsŭ) adg pripusã (pri-pú-sã), pripush (pri-púshĭ), pripusi/pripuse (pri-pú-si) – (pãrearea, ideea) tsi u-ari shi sh-u da cariva, trã cum si s-facã un lucru tra s-easã ghini; (pãrearea, ideea) tsi u mindueashti cariva (tsi lugurseashti, pistipseashti, fãndãxeashti, etc.) cã un lucru easti dealihea (easti bun, cã poati si s-facã, etc.)
{ro: propus; închipuit, presupus, bănuit}
{fr: proposé; supposé, soupçonné}
{en: proposed; supposed, suspected}

§ pripuniri/pripunire (pri-pú-ni-ri) sf pripuniri (pri-pú-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pripuni tsiva
{ro: acţiunea de a propune; de a(-şi) închipui, de a presupune, de a bănui; propunere; închipuire, presupunere, bănuire}
{fr: action de proposer; de supposer, de soupçonner}
{en: action of proposing; of supposing, of suspecting}

§ pripunea-ri/pripuneare (pri-pu-neá-ri) sf pripuneri (pri-pu-nérĭ) – (unã cu pripuniri)

§ pripus2 (pri-púsŭ) sn pripusuri (pri-pú-surĭ) – sãmtsãrea tsi u-avem tu suflit shi ideea tsi nã treatsi prit minti cã atsea tsi videm (fãtsem i nã si spuni) nu easti dealihea (shi noi pistipsim cã lucrili suntu altã soi di cum li videm, li fãtsem i nã si spuni); shube, shubei, shubie, ergu, ipupsii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

simvulii/simvulie

simvulii/simvulie (sim-vu-lí-i) sf simvulii (sim-vu-líĭ) – mintea tsi-lj si da a unui tra s-facã un lucru (cãndu el s-aflã tu-unã catastasi greauã iu nu shtii tsi easti ghini s-facã); urminii, urminilji, nãsãhati, nãsihati
{ro: sfat}
{fr: conseil}
{en: advise}

§ simvulip-sescu (sim-vu-lip-sés-cu) (mi) vb IV simvulipsii (sim-vu-lip-síĭ), simvulipseam (sim-vu-lip-seámŭ), simvulipsitã (sim-vu-lip-sí-tã), simvulipsiri/simvulipsire (sim-vu-lip-sí-ri) – lj-aspun a unui cum s-facã; dzãc zboarã a unui tra s-lu cãndãrsescu shi s-facã ashi cum minduescu mini cã easti ghini; urnipsescu, urminipsescu, nvets
{ro: sfătui}
{fr: conseiller}
{en: advise}

§ simvulipsit (sim-vu-lip-sítŭ) adg simvulipsitã (sim-vu-lip-sí-tã), simvulipsits (sim-vu-lip-sítsĭ), simvulipsiti/simvulipsite (sim-vu-lip-sí-ti) – tsi easti urnipsit s-facã un lucru; urnipsit, urminipsit, nvitsat
{ro: sfătuit}
{fr: conseillé}
{en: advised}

§ simvulipsiri/simvulipsire (sim-vu-lip-sí-ri) sf simvulipsiri (sim-vu-lip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti simvulipsit; urnipsiri, urminipsiri, nvitsari
{ro: acţiunea de a sfătui; sfătuire}
{fr: action de conseiller}
{en: action of advising}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã