|
|
arufsescu
arufsescu (a-ruf-sés-cu) vb IV arufsii (a-ruf-síĭ), arufseam (a-ruf-seámŭ), arufsitã (a-ruf-sí-tã), arufsiri/arufsire (a-ruf-sí-ri) – trag (sug) apã (lapti, dzamã, etc.) agonja n gurã shi u ngljit unãshunã (multi ori cu vrondu sh-cu budzãli adunati tra s-intrã putsãn cãti putsãn); sorbu
{ro: sorbi zgomotos}
{fr: humer, absorber}
{en: suck in (up)}
ex: arufseashti (l-soarbi) cafelu; yinlu s-bea, nu s-arufseashti (nu si soarbi)
§ arufsit (a-ruf-sítŭ) adg arufsitã (a-ruf-sí-tã), arufsits (a-ruf-sítsĭ), arufsiti/arufsite (a-ruf-sí-ti) – (apã, lapti, dzamã, etc.) tsi easti traptã n gurã cu puteari (putsãn cãti putsãn shi ngljitatã unãshunã); surghit
{ro: sorbit zgomotos}
{fr: humé}
{en: sucked in (up)}
ex: dzamã arufsitã (surghitã) cu lingura
§ arufsiri/arufsire (a-ruf-sí-ri) sf arufsiri (a-ruf-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arufseashti tsiva; surghiri, soarbiri, surbeari
{ro: acţiunea de a sorbi zgomotos; sorbire}
{fr: action de humer}
{en: action of sucking in (up)}
ex: tsi arufsiri (surghiri) lj-fatsi a cafelui!
ascapit1
ascapit1 (as-cá-pitŭ) vb I ascãpitai (as-cã-pi-táĭ), ascãpitam (as-cã-pi-támŭ), ascãpitatã (as-cã-pi-tá-tã), ascãpitari/ascãpitare (as-cã-pi-tá-ri) – fac biutura sh-mãcarea (cu, i fãrã ciumuliri) s-treacã din gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; u-arucutescu tu gãrgãlan (mãcarea i biutura); scapit, ngljit, angljit, ãngljit, bucusescu, mãc, dipishescu, sorbu, etc.
{ro: înghiţi}
{fr: ingurgiter, avaler}
{en: gulp down, swallow}
ex: nu apucã s-ascapitã (si ngljitã) doauã hitsi shi na iu lj-arsãrirã doauã coarni; nu putea s-lu-ascapitã (s-lu ngljitã) cã avea coarni; li-ascãpitã cucoashili cu tuti coji; io shtiu, tsi trapshu, ascãpitãndalui (angljitãndalui) fãrmaclu-a lor; pots s-u-ascapits? (s-u ngljits?)
§ ascãpitat1 (as-cã-pi-tátŭ) adg ascãpitatã (as-cã-pi-tá-tã), ascãpitats (as-cã-pi-tátsĭ), ascãpita-ti/ascãpitate (as-cã-pi-tá-ti) – (mãcarea shi biutura) tsi ari tricutã din gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; scãpitat, arucutit tu gãrgãlan; scãpitat, angljitat, ãngljitat, ngljitat, angljitsãt, ãngljitsãt, ngljitsãt, bucusit, mãcat, dipishit, surghit, etc.
{ro: înghiţit}
{fr: ingurgité, avalé}
{en: gulped down, swallowed}
§ ascãpita-ri1/ascãpitare (as-cã-pi-tá-ri) sf ascãpitãri (as-cã-pi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-ascapitã i cariva ascapitã tsiva; scãpitari, angljitari, ãngljitari, ngljitari, angljitsãri, ãngljitsãri, ngljitsãri, bucu-siri, mãcari, dipishiri, arucutiri tu gãrgãlan, surghiri, etc.
{ro: acţiunea de a înghiţi; înghiţire}
{fr: action d’ingurgiter, d’avaler}
{en: action of gulping down, of swallowing}
§ scapit1 (scá-pitŭ) vb I scãpitai (scã-pi-táĭ), scãpitam (scã-pi-támŭ), scãpitatã (scã-pi-tá-tã), scãpitari/scãpitare (scã-pi-tá-ri) – (unã cu ascapit1)
§ scãpitat1 (scã-pi-tátŭ) adg scãpitatã (scã-pi-tá-tã), scãpitats (scã-pi-tátsĭ), scãpitati/scãpitate (scã-pi-tá-ti) – (unã cu ascãpitat1)
§ scãpitari1/scãpitare (scã-pi-tá-ri) sf scãpitãri (scã-pi-tắrĭ) – (unã cu ascãpitari1)
beau1
beau1 (beáŭ) vb II biui (bi-úĭ) shi bii (bíĭ), biam (bi-ĭámŭ) shi beam (beámŭ), biutã (bi-ú-tã) shi bitã (bí-tã), beari/beare (beá-ri) shi biri/bire (bí-ri) – fac s-treacã apã (cafei, yin, dzamã, etc.) prit gurã sh-prit gãrgãlan pãnã tu stumahi; sug, sorbu, tsucuescu;
(expr:
1: beau tutumi, tsigari, ciubuchi, etc. = trag tu plumunj fumlu di la tutumea tsi ardi tu tsigari, etc.;
2: beau = (i) beau yin i arãchii; (ii) fac ziafeti, uspets;
3: beau yitrii = ljau unã yitrii, u ngljit, cã escu lãndzit;
4: (loclu) bea = sudzi, tucheashti, mãcã, hunipseashti, etc.;
5: mi bea di yiu (un cãni, etc.) = mi dinjicã, dizvoacã, arupi, afãnseashti, etc.;
6: nj-beau sãndzili (di fricã) = lãhtãrsescu multu;
7: loclu bea apã = apa intrã tu loc, u sudzi loclu;
8: beau lãcrinj, nu apã = pat lucri greali, nipãtsãtili;
9: nã bea loclu = murim, nã hunipseashti loclu dupã moarti)
{ro: bea; suge}
{fr: boire; sucer}
{en: drink; suck}
ex: biui multu yin; beau unã scafã di yin; ma s-nu beau easti cama ghini; ploaea u biu
(expr: u supsi) loclu; lãcrinj bim (bium), nu apã
(expr: pãtsãm sh-trapsim multi); alãsãm caljlji s-bea apã; sh-noi va nã bea loclu
(expr: va murim, va nã hunipseascã, va nã tucheascã loclu); vrea mi bea
(expr: mi-arupã, mi dinjicã) cãnjlji; s-aurnji s-lu bea
(expr: dinjicã, dizvoacã) di yiu; sãndzili tut shi-l biu di fricã
(expr: lãhtãrsi multu); cara s-nu-ts bea sãndzili!
(expr: cara s-nu-ts hibã fricã, s-nu lãhtãrseshti); sh-bea ciubuchea cu arihati; noi nu bem (nu trãdzem) tsigarã
§ biut (bi-útŭ) adg biutã (bi-ú-tã), biuts (bi-útsĭ), biuti/biute (bi-ú-ti) – (apa, cafelu, yinlu, etc.) tsi easti tricut prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; (omlu) tsi ari tricutã apã (cafe, yin, etc.) prit gurã shi gãrgãlan pãnã tu stumahi; suptu, surghit, tsucuit
{ro: băut, supt}
{fr: bu, sucé}
{en: drank, sucked}
ex: apa fu biutã; calu easti biut (adãpat, lj-s-ari datã apã s-bea); mini hiu biut
(expr: mbitat); vinjirã biuts
(expr: mbitats, bicrii, dzadã, etc.) di la hani; eara ca biut niheamã di primansus
brats
brats (brátsŭ) sn bratsã (brá-tsã) –
1: mãdularlu-a omlui tsi nchiseashti di la mãnã shi s-dutsi pãnã la umir;
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli aesti mãdulari (bratsã); brãtsat, brãtsatã, bãrtsat, bãltsat;
3: misurã veaclji ca pihea i cotlu (lungã ca di la cot pãnã la mãnã i pãnã la mithca-a dzeadzitilor);
(expr: lu-aprochi cu bratsãli dishcljisi = lu-aprochi cu tutã vrearea, cu inima dishcljisã)
{ro: braţ, cot}
{fr: bras, brassée, coudée}
{en: arm, armful, cubit}
ex: mi doari bratslu; omlu ari doauã bratsã; el lucreadzã cu bratsãli; tsi s-facã mãratlu cu doauã bratsã mash; uhtarea bratslu-nj leagã; dã-nj un brats (furtii) di leamni; doauã bratsã (doauã misuri di brats di la cot la dzeadziti) di pãndzã; un brats (unã misurã) di scutic
§ bratseta (bra-tsé-ta) adv – s-dzãtsi cãndu omlu imnã “di brats” cu cariva; di brats, brats la brats
{ro: la braţ}
{fr: à bras}
{en: holding one’s arm}
ex: noi u-avem tr-arshini s-ljai nveasta bratseta (di brats) shi s-ti priimnji
§ brãtsat (brã-tsátŭ) sn brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) –
1: dipãrtarea tsi s-acatsã cu doauãli bratsã teasi dit-unã parti tu-alantã (di la dzeaditili-a unui brats la-atseali a alãntui);
2: furtia tsi poati si s-tsãnã cu un i dauãli bratsã; brats; bãrtsat; brãtsatã, bãltsatã; surghits
{ro: distanţa dela degetele unui braţ la degetele celuilalt, când braţele sunt întinse în direcţie opusă; braţ}
{fr: êtendue des deux bras; brassée}
{en: distance between de fingers of one hand to the fingers of the other when the arms are stretched in the opposite direction; armful}
ex: deadi soarli trei brãtsati; un brãtsat di leamni (leamni purtati cu dauã bratsi); bãgai tu pãhnii doauã brãtsati di earbã; misurai un brãtsat di pãndzã
§ brãtsatã (brã-tsá-tã) sf brãtsati/brãtsate (brã-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
§ bãrtsat1 (bãr-tsátŭ) sn bãrtsati/bãrtsate (bãr-tsá-ti) – (unã cu brãtsat)
ex: tradzi funea dauã bãrtsati; noauãdzãtsi-noauã di bãrtsati vrea s-lu hidzearim tu loc
furnu
furnu (fúr-nu) sn furnuri (fúr-nurĭ) – loc ãncljis iu s-fatsi foc trã cutseari pãni, carni, pãtãts, etc. (cãtivãrãoarã di chirimidã i chetri nafoarã tu ubor, ma multili ori ãn casã deadun cu soba di fãtseari mãcãri); fur, furnã, cireap, cirap, cileap, cuptor, cuftor, cãftor, shporet, cãminji
{ro: cuptor}
{fr: four}
{en: oven}
ex: un lai buval, buciunj arucuteashti (angucitoari: furnul); un arap cu gura dishcljisã (angucitoari: furnul); surghits voaha di la furnuri; ashtiptai la furnu pãnã si s-coacã
§ furnãgi (fur-nã-gí) sm furnãgeadz (fur-nã-gĭádzĭ) – atsel tsi tsãni un cireap; atsel tsi coatsi pãni shi alti lucri tu furnu; furnigi, furnuciu, ciripar, cilipar, pãnar, psumã
{ro: brutar}
{fr: boulanger}
{en: baker}
§ furnigi (fur-ni-gí) sm furnigeadz (fur-ni-gĭádzĭ) – (unã cu furnãgi)
§ furnuciu (fur-nu-cíŭ) sm furnucii (fur-nu-cíĭ) – (unã cu furnãgi)
§ furnar (fur-nárŭ) sm, sf, adg furnarã (fur-ná-rã), furnari (fur-nárĭ), furnari/furnare (fur-ná-ri) – (unã cu furnãgi)
ex: furnara nu deadi nica cu agoyi furnul
§ fur4 (fúrŭ) sn fururi (fú-rurĭ) – (unã cu furnu)
ex: furlu (cireaplu) nu easti ninga ghini arsu; li dush tuti siniili la fur (cireap); dush pãnea la fur; apreasi furlu di tahina
§ furnã1 (fúr-nã) sf furni/furne (fúr-ni) – (unã cu furnu)
ex: si zburã la unã furnã ta s-poartã apã cu talarlu; alãgã sh-aflã hiljlu di domnu-mari, cari purta apã la unã furnã
§ furnã2 (fur-nắ) sm furnadz (fur-nádzĭ) – (unã cu furnu)
gãl-gãl!
gãl-gãl! (gắlŭ-gắlŭ) – zbor cari caftã s-aspunã vrondul faptu di-atsel tsi-arucuteashti tu gãrgãlan yin dit unã shishi cu gusha strimtã
{ro: interjecţie care imită sunetul ce-l face omul când bea vin}
{fr: interjection qui imite le son du vin quand on le boit}
{en: interjection imitating the sound of drinking wine}
§ gãlgãescu (gãl-gã-ĭés-cu) vb IV gãlgãii (gãl-gã-íĭ), gãlgãeam (gãl-gã-ĭámŭ), gãlgãitã (gãl-gã-í-tã), gãlgãiri/gãlgãire (gãl-gã-í-ri) – sorbu unã muljiturã (apã, yin, etc.) prit gãrgãlan, agonja sh-cu angljitãturi mãri; (trã muljituri, apã yin, etc.) curã cu un vrondu tsi sh-u-adutsi cu-atsel faptu di apa tsi curã dit unã shishi prit gusha-lj strimtã, di yinlu tsi treatsi prit gãrgãlanlu strimtu-a omlui, etc.
{ro: gâlgâi}
{fr: glouglouter}
{en: gulp down a liquid}
ex: sãndzili-lj gãlgãea prit gurã sh-nãri
§ gãlgãit (gãl-gã-ítŭ) adg gãlgãitã (gãl-gã-í-tã), gãlgãits (gãl-gã-ítsĭ), gãlgãiti/gãlgãite (gãl-gã-í-ti) – tsi easti surghit prit gãrgãlan, agonja sh-cu angljitãturi mãri; (muljiturã) tsi curã cu-un vrondu “gãl-gãl!”
{ro: gâlgâit}
{fr: glouglouté}
{en: gulped down}
§ gãlgãiri/gãlgãire (gãl-gã-í-ri) sf gãlgãiri (gãl-gã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã muljiturã curã cu-un vrondu tsi sh-u-adutsi cu-atsel faptu di apa tsi curã dit unã shishi prit gusha-lj strimtã, di yinlu tsi treatsi prit gãrgãlanlu strimtu-a omlui, etc.
{ro: acţiunea de a gâlgâi}
{fr: action de glouglouter}
{en: action of gulping down a liquid}
gav
gav (gávŭ) adg gavã (gá-vã), gayi (gáyĭ), gavi/gave (gá-vi) – cari ari mash un oclju bun cu cari veadi; orbu di-un oclju; chior, nciurat
{ro: chior}
{fr: borgne}
{en: blind in one eye}
ex: easti gavã (nu veadi) di ocljul astãngu
§ gãvusescu (gã-vu-sés-cu) vb IV gãvusii (gã-vu-síĭ), gãvuseam (gã-vu-seámŭ), gãvusitã (gã-vu-sí-tã), gãvusiri/gãvusire (gã-vu-sí-ri) – cher videarea di la un oclju; urghescu di-un oclju
{ro: chiorî}
{fr: éborgner; rendre borgne}
{en: lose sight from one eye}
§ gãvusit (gã-vu-sítŭ) adg gãvusitã (gã-vu-sí-tã), gãvusits (gã-vu-sítsĭ), gãvusiti/gãvusite (gã-vu-sí-ti) – tsi ari chirutã videarea di la un oclju; tsi ari urghitã di-un oclju; gav
{ro: chiorât}
{fr: éborgné}
{en: lost sight from one eye}
§ gãvusiri/gãvusire (gã-vu-sí-ri) sf gãvusiri (gã-vu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cheari videarea di la (urgheashti di) un oclju
{ro: acţiunea de a chiorî; chiorâre}
{fr: action d’éborgner; de rendre borgne; éborgnement}
{en: action of losing sight from one eye}
§ gavumarã (ga-vu-má-rã) sf gavumãri (ga-vu-mắrĭ) – atsea tsi ari atsel tsi ari urghitã shi nu veadi di oclji, urbari, urbea-tsã, urghiri
{ro: orbire}
{fr: aveuglement, cécité}
{en: blindness}
mutsã
mutsã (mú-tsã) sf mutsã (mú-tsã) – guva (gura) dit caplu-a prãvdzãlor (cu cari mãcã shi prit cari scot bots); gurã di prãvdzã; muts, mutscã, zurnã; (fig: mutsã = (i) partea din fatsã a gurãljei di pravdã cu nari, gurã shi dintsã; (ii) gurã di om)
{ro: bot}
{fr: museau, mufle, extremité du groin}
{en: muzzle, snout}
ex: s-apruche s-u-arapã di mutsã (gurã); mutsã (zurnã) di porcu; tuts portsãlj nã mutsã (un zurnã) au
§ muts1 (mútsŭ) sn mutsã (mú-tsã) – (unã cu mutsã)
ex: mutslu-a calui; cãnili sh-hidzi mutslu (gura) tu pheatlu-a meu; lu strãndzea di muts tra s-nu guitsã; tu-aloat ma sh-hidzi mutslu
§ mutscã (múts-cã) sf mutschi (múts-chi) – (unã cu mutsã)
ex: lji nciupai mutsca; un cãni cu mutsca alãsatã pri cicioarili di dinãinti
§ mutsunã (mu-tsú-nã) sf mutsu-ni/mutsune (mu-tsú-ni) shi mutsunj (mu-tsúnjĭ) – cumatã di pãndzã (mitasi, plasticã, etc.) cu cari sh-acoapirã fatsa omlu tra s-nu hibã cunuscut (sh-alasã mash loc trã oclji tra s-veadã); prusupidã, mascã, surati; (fig: mutsunã = prosup, fatsã)
{ro: mască}
{fr: masque}
{en: mask}
§ muts2 (mútsŭ) vb I mutsai (mu-tsáĭ), mutsam (mu-tsámŭ), mutsatã (mu-tsá-tã), mutsari/mutsare (mu-tsá-ri) – trag tsiva (apã, lapti, sãndzi, etc.) prit budzã n gurã (mutsã) ashi cum pot s-trag sh-vimtul; lingu sh-u tuchescu n gurã unã dultseami; sug, beau, sorbu, trag
{ro: suge}
{fr: sucer, téter, aspirer}
{en: suck}
ex: cu cibuca n gurã, mutsã (sudzi, bea tutumea)
§ mutsat (mu-tsátŭ) adg mutsatã (mu-tsá-tã), mutsats (mu-tsátsĭ), mutsati/mutsate (mu-tsá-ti) – tsi easti traptu n gurã (mutsã) cu sudzearea; suptu, biut, surghit, traptu
{ro: supt}
{fr: sucé, tété, aspiré}
{en: sucked}
§ mutsari/mutsare (mu-tsá-ri) sf mutsãri (mu-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-mutsã
ngljit1
ngljit1 (ngljítŭ) vb I ngljitai (nglji-táĭ), ngljitam (nglji-támŭ), ngljitatã (nglji-tá-tã), ngljitari/ngljitare (nglji-tá-ri) – fac biutura sh-mãcarea (ciumulitã i niciumulitã) s-treacã din gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; arucutescu prit gãrgãlan mãcari i biuturã; angljit, ãngljit, ascapit, scapit, bucusescu, glãpuescu, glupuescu, hlãpuescu, hãpuescu, sorbu, etc.; (fig: ngljit = aravdu)
{ro: înghiţi}
{fr: ingurgiter, avaler}
{en: gulp down, swallow}
ex: ngljiti (ascapitã, aravdã) sh-tatsi; cãnili lu ngljitã (lu-ascãpitã); ficiorlu s-agiuca cu parãlu sh-lu ngljitã fãrã s-va; mizi putea sã ngljitã; ficiorlu aistu ari ngljitatã inima di pulj shi scuchi flurii; dishcljidea gura shi li ngljita (bucusea, ascãpita); voami dit pãnticã tsi ngljitash; ngljitai (fig: arãvdai) multi di omlu aestu; ngljitã (fig: arãvdã), mãrata, multi di la tuts din casã
§ ngljitat (nglji-tátŭ) adg ngljitatã (nglji-tá-tã), ngljitats (nglji-tátsĭ), ngljitati/ngljitate (nglji-tá-ti) – (mãcarea shi biutura) tsi ari tricutã din gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; arucutit tu gãrgãlan; angljitat, ãngljitat, ngljitsãt, angljitsãt, ãngljitsãt, ascãpitat, scãpitat, bucusit, glãpuit, glupuit, hlãpuit, hãpuit, surghit, etc.
{ro: înghiţit}
{fr: ingurgité, avalé}
{en: gulped down, swallowed}
§ ngljitari/ngljitare (nglji-tá-ri) sf ngljitãri (nglji-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ngljiti tsiva; arucutiri tu gãrgãlan; ascãpitari, scãpitari, ãngljitari, angljitari, angljitsãri, ãngljitsãri, ngljitsãri, bucusiri, glãpuiri, glupuiri, hlãpuiri, hãpuiri, surghiri, etc.
{ro: acţiunea de a înghiţi; înghiţire}
{fr: action d’ingurgiter, d’avaler; engloutissement}
{en: action of gulping down, of swallowing}
ex: tu ngljitari (tu-ascãpitari, cãndu ngljita tsiva) aduchea dor
§ angljit1 (an-gljítŭ) vb I angljitai (an-glji-táĭ), angljitam (an-glji-támŭ), angljitatã (an-glji-tá-tã), angljitari/angljitare (an-glji-tá-ri) – (unã cu ngljit1)
ex: vrea nyeadzã shi vrea lu-angljitã dinãoarã; nu pot s-angljit, mi doari gurmadzlu
§ angljitat (an-glji-tátŭ) adg angljitatã (an-glji-tá-tã), angljitats (an-glji-tátsĭ), angljitati/angljitate (an-glji-tá-ti) – (unã cu ngljitat)
nsurghit
nsurghit (nsur-ghítŭ) adg – vedz tu sorbu2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: sorbu2