|
urghescu
urghescu (ur-ghĭés-cu) vb IV shi I – vedz tu orbu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: orbuchior
chior (chĭórŭ) adg chioarã (chĭŭá-rã), chiori (chĭórĭ), chioa-ri/chioare (chĭŭá-ri) – cari ari mash un oclju bun cu cari veadi; orbu di-un oclju; gav, nciurat
{ro: chior}
{fr: borgne}
{en: blind in one eye}
ex: chiorlu ntrã orghi easti amirã; tu hoara-a orghilor, chiorlu-i domnu; va-nj dzãts chior, va-ts dzãc orbu
§ nciuricat (ncĭu-ri-cátŭ) adg nciuricatã (ncĭu-ri-cá-tã), nciuricats (ncĭu-ri-cátsĭ), nciuricati/nciuricate (ncĭu-ri-cá-ti) – cari ari mash un oclju bun cu cari veadi; orbu di-un oclju; chior, gav
{ro: chior}
{fr: borgne}
{en: blind in one eye}
ex: featã nciuricatã (cu-un singur oclju bun)
§ chiorleme (chĭor-le-mé) adv – fãrã s-veadã, ca orghilj; urgheashti, urghishalui
{ro: orbeşte}
{fr: aveuglément}
{en: blindly}
ex: deadi-ahãts pãradz chiorleme (urgheashti, ca orghilj)
§ chiurãscu (chĭu-rắs-cu) vb IV chiurãi (chĭu-rắĭ), chiuram (chĭu-rámŭ), chiurãtã (chĭu-rắ-tã), chiurãri/chiurãre (chĭu-rắ-ri) – cher (multu i tutã) videarea di la un oclju; urghescu di-un oclju; l-fac pri cariva si sh-chearã videarea di la un oclju; urghescu
{ro: chiorî}
{fr: devenir borgne; éborgner quelqu’un}
{en: lose sight from one eye}
§ chiurãt (chĭu-rắtŭ) adg chiurãtã (chĭu-rắ-tã), chiurãts (chĭu-rắtsĭ), chiurãti/chiurãte (chĭu-rắ-ti) – tsi ari chirutã videarea di la un oclju
{ro: chiorât}
{fr: devenu borgne}
{en: who has lost sight from one eye}
§ chiurãri/chiurãre (chĭu-rắ-ri) sf chiurãri (chĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva urgheashti di-un oclju
{ro: acţiunea de a chiorî; chiorâre}
{fr: action de devenir borgne; d’éborgner quelqu’un}
{en: action of losing sight from one eye}
gav
gav (gávŭ) adg gavã (gá-vã), gayi (gáyĭ), gavi/gave (gá-vi) – cari ari mash un oclju bun cu cari veadi; orbu di-un oclju; chior, nciurat
{ro: chior}
{fr: borgne}
{en: blind in one eye}
ex: easti gavã (nu veadi) di ocljul astãngu
§ gãvusescu (gã-vu-sés-cu) vb IV gãvusii (gã-vu-síĭ), gãvuseam (gã-vu-seámŭ), gãvusitã (gã-vu-sí-tã), gãvusiri/gãvusire (gã-vu-sí-ri) – cher videarea di la un oclju; urghescu di-un oclju
{ro: chiorî}
{fr: éborgner; rendre borgne}
{en: lose sight from one eye}
§ gãvusit (gã-vu-sítŭ) adg gãvusitã (gã-vu-sí-tã), gãvusits (gã-vu-sítsĭ), gãvusiti/gãvusite (gã-vu-sí-ti) – tsi ari chirutã videarea di la un oclju; tsi ari urghitã di-un oclju; gav
{ro: chiorât}
{fr: éborgné}
{en: lost sight from one eye}
§ gãvusiri/gãvusire (gã-vu-sí-ri) sf gãvusiri (gã-vu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cheari videarea di la (urgheashti di) un oclju
{ro: acţiunea de a chiorî; chiorâre}
{fr: action d’éborgner; de rendre borgne; éborgnement}
{en: action of losing sight from one eye}
§ gavumarã (ga-vu-má-rã) sf gavumãri (ga-vu-mắrĭ) – atsea tsi ari atsel tsi ari urghitã shi nu veadi di oclji, urbari, urbea-tsã, urghiri
{ro: orbire}
{fr: aveuglement, cécité}
{en: blindness}
oclju
oclju (ó-clju) sm oclji (ó-clji) – un di dauãli mãdulari dit fatsa-a omlui cu cari el veadi tsi s-fatsi deavãrliga; (fig:
1: oclju = (i) videari, lunjinã; (ii) yilii, matuyeali; (iii) bãshari (pi oclju); expr:
3: oclju di lãpudã = alatslu di la lãpudã tsi sh-u-adutsi cu ocljul;
3: oclju di tisagã = unã di dauãli giumitãts di tisagã (ureclji), di-unã parti sh-di-alantã ca dauã gechi, tu cari s-bagã lucri;
4: oclju di moarã = arocutlu di cheatrã di la moarã cu cari s-chiseadzã grãnili;
5: ocljul di oi = nai ma buna oai;
6: oclji di dubãrac = oclji ca ishits dit cafcalã, cãtã nafoarã, ca ocljilj di dubãrac, burduljac;
7: ari ocljiu di ornju = veadi multu ghini, di multu diparti, ca ornjul;
8: nj-aruc ocljilj, trag cu ocljul = mutrescu;
9: peanã di oclju = perlji njits tsi s-aflã la mardzinea-a cãpachiljei di oclju; cãpachea di oclju; dzeana di oclju;
10: cãpachi di oclju; dzeanã di oclju = chealea (cu peri tu mardzinea di nghios a ljei) cu cari s-acoapirã ocljul cãndu omlu va s-lu ncljidã (tra s-doarmã, s-nu veadã tsiva, etc.); peanã di oclji;
11: nj-pascu ocljilj = mutrescu cu cãshtigã, pristi tut;
12: dau ocljilj cu cariva; dau cu ocljilj di cariva = l-ved; mi ved (mi-adun) cu cariva;
13: dau ocljilj = bitisescu;
14: nj-alghescu (nj-ascapirã) ocljilj (ti cariva, ti-un lucru) = voi multu; nj-easti multu dor (di cariva); am multu-ananghi di-atsel lucru;
15: nj-alghescu ocljilj (dupã ea); u voi ca ocljilj din cap; u mãc (sorbu, beau) cu ocljilj; u hascu ntr-oclji; lj-fac ocljilj bãcãri (dupã ea); etc. = u voi multu di multu, ca lucrul tsi-am ma scumpul tu lumi; mor sh-cher dupã nãsã;
16: s-ts-algheascã ocljilj = s-urgheshti;
17: lj-gioacã (lj-ascapirã) ocljilj (di dishteptu tsi easti) = easti multu dishteptu (shpirtu, pirã, foc), itru;
18: dau oclji a unui, lj-dishcljid ocljilj = l-fac s-aducheascã, lu nvets tsi s-facã;
19: easti cu patru oclji = easti multu nvitsat, ari faptã multsã anj tu sculii shi nvitsã multã carti;
20: nj-am ocljul, nj-fac (nj-am) ocljilj patru = nj-bag ghini mintea, bag ghini oarã, nj-am cãshtigã, mutrescu cu multã cãshtigã, etc.;
21: lji ncljid ocljilj = (i) mi-acatsã somnul; (ii) mor, nj-dau suflitlu; (iii) nu voi si shtiu tsi s-fatsi;
22: lji ncljid ocljilj (sh-fac tsiva) = ljau unã apofasi, apufãsescu, mi fac mucaeti (s-fac tsiva) fãrã s-mi mata minduescu ghini;
23: l-fac un lucru cu ocljilj ncljish = (i) l-fac lucrul dip lishor, fãrã s-mi minduescu (cã lu-am faptã sh-altãoarã, multi ori); (ii) l-fac un lucru fãrã sã shtiu ligãturli di simasii tsi poati s-li aibã cu alti lucri, sh-fãrã s-mi minduescu ghini la urmãrli tsi poati s-aibã ma nclo fãtsearea-a lui;
24: dishcljidi-ts ocljilj = (i) bagã ghini oara, vedz s-nu ti-arãdã cariva, etc.; (ii) nveatsã carti, s-hii dishteptu, etc.;
orbu
orbu (ór-bu) adg, sm, sf oarbã (ŭár-bã), orghi (ór-ghi), oarbi/oarbe (ŭár-bi) – atsel cari sh-ari chirutã doilji oclji; atsel cari nu poati s-veadã tsiva di doilji oclji; (fig: orbu = (i) un tsi nu para veadi ghini, easti ca orbu, cã nu veadi aproapea dip; (ii) loc ntunicos, scutidos, iu nu pots s-vedz tsiva; expr:
2: armasi orbu, easti orbu = (i) nu shtii tsi lipseashti sã shtibã; (ii) nu featsi carti, nu s-ari dusã la sculii;
3: orbu di-un oclju = tsi nu veadi di-un oclju mash; chior, gav;
4: am tihi oarbã; am tihi-arauã = nu-am dip tihi, hiu fãrã tihi;
5: mi-adar orbu = mi mbet multu, mi fac dzadã (cucutã, cãndilã, hrup, etc.);
6: di la orbu nu caftã oclji = s-dzãtsi tr-atsel tsi caftã a unui sã-lj da tsiva tsi nu-ari, s-facã tsi nu poati, etc.;
7: acatsã orbul, scoati-lj ocljilj = zbor tsi s-dzãtsi a omlui cãndu fatsi un lucru ncot, digeaba; cãndu-lj fatsi a unui tsiva tsi nu-l mealã, nu-l ambudyiseashti cu tsiva dip;
8: deadi orbul di mur shi-lj si pari cã ma nclo loc nu-i = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi nu poati s-veadã ma diparti di tsi-lj si-aspuni n fatsã; nu poati s-aducheascã tsi poati si s-ascundã dupã zboarãli avdzãti di la cariva; etc.;
9: chiorlu ntrã orghi easti amirã; tu hoara-a orghilor, chiorlu-i domnu = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu un tsi nu para shtii s-lu facã ghini un lucru lipseashti s-lu facã cum shtii, cãndu nu-ari altu ma bun, un mastur s-lu facã)
{ro: orb}
{fr: aveugle}
{en: blind}
ex: tsi tricu pri-afoarã, di orbul u vidzu, mutlu-lj gri, surdul s-aspãre di boatsi-lj? (angucitoari: minciuna); tuts orghilj shi shchiochilji s-avea adunatã aclo; nveatsã-l sh-nãs tehni s-nu-armãnã orbu
(expr: s-nu hibã un di-atselj tsi nu shtii s-facã tsiva); lu nveatsã ficiorlu gramati, s-nu lu-alasã orbu
(expr: fãrã carti, ca orbu); dusi la hani di s-adrã orbu
(expr: s-featsi dzadã, sã mbitã); nu vedz, oarbe? (fig: tsi, nu vedz dip? eshti orbu?); trã surdu, macã-asunj, trã orbu, macã thimnjitseshti shi trã mbitat macã vai meshti, chirdutã va s-ducã; va-nj dzãts chior, va-ts dzãc orbu; iu-s mãmii multi, lu scot ficiorlu orbu; ficiori tsi-ashteaptã n gurã, ca tsiva pulj orghi; laea nveastã, cari vidzu ntãnja tihi oarbã
(expr: prota tihi slabã), s-mãritã cu nãs; noaptea-aestã easti oarbã (fig: scuti-doasã, cu niori, fãrã lunã icã steali); lucru cu yii, orbu va lu-adari
§ urghescu (ur-ghĭés-cu) vb IV shi I urghii (ur-ghíĭ), urgheam (ur-ghĭámŭ), urghitã (ur-ghí-tã), urghiri/urghire (ur-ghí-ri) shi urgheari/urgheare (ur-ghĭá-ri) – nj-cher videarea; fac altu si sh-chearã videarea; lj-scot ocljilj sh-lu-alas orbu; (fig: urghescu = (i) l-fac pri cariva s-nu veadã un lucru, icã s-nu li veadã lucrili ashi cum suntu; (ii) lj-dzãc minciunj sh-lu-arãd pri cariva)
urghescu
RO:
EN:to become blind
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015