|
|
urgan
urgan (ur-gánŭ) sn urgani/urgane (ur-gá-ni) – parti dit truplu a omlui (ca mãna, bratslu, ocljul, stumahea, ciciorlu, etc.); hãlati, mãdular; (fig: urgan = pareea di oaminj tsi ursescu unã parti dit unã vãsilii; parti di-a guvernului, di-a chivernisiljei)
{ro: organ (corpul omenesc)}
{fr: organe (corps humain)}
{en: organ (human body)}
apitrusescu
apitrusescu (a-pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV apitrusii (a-pi-tru-síĭ), apitruseam (a-pi-tru-seámŭ), apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusi-ri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) – mi-alas cu tutã putearea, shi cu tutã greatsa-a truplui tsi u-am, pristi un lucru; ndes lucruri tu-unã cutii (dulapi, amaxi, etc.); calcu cu puteari pristi tsiva; mi pingu (mi ndes, mi-adun stog) cu altsã; mi-aruc (mi hiumusescu) cu tutã putearea pristi cariva; ngrop (anvilescu, acoapir) cu chetri un lucru; hiu acupirit di-un lucru (stizmã, casã, arburi, etc.) tsi cadi pristi mini; etc.; aputrusescu, aplucusescu, pitrusescu, putrusescu, plucusescu, pulcusescu; calcu, ndes, chisedz, stulcin, mi-aurnjescu, anãpãdescu, citãsescu, mi-arãzvuescu, etc., etc.; (fig: hiu apitrusit = hiu pitrumtu pãnã tu frãndzãli di inimã di sãmtsiminti di vreari, harauã, dureari, nvirinari, etc.)
{ro: presa, năpădi, copleşi, zdrobi, acoperi, îngrămădi, etc.}
{fr: presser, accabler, suffoquer, écraser, couvrir, fondre, se ruer sur, etc.}
{en: press, crush, overwhelm, cover, crowd, pounce, jump over, etc.}
ex: canda cãdzu casa di lu-apitrusi (lu-acupiri, lu ngrupã); canda cãdzu Dumnidzã di lj-apitrusi; aoa apitrusim nipãrtica (u ngru-pãm, u chisãm tu chetsrã); va mi-apitruseascã n casã (va mi ncljidã n casã tra s-nu pot s-es); va mi-apitrusescu (va mi-adun stog, va mi-ascundu) tu fearicã; lj-avea apitrusitã (lj-avea acãtsatã, curmatã) somnu greu; avea apitrusitã (avea anãpãditã) turtsilj; cara lu-apitrusi (lu-anvãli, lu-acupiri ghini) cu trei vilendzã, asudã shi lu-alãsã heavra; apitrusit (aplucusit, ngrupat) di borgi; lu-apitrusi fumealja; s-nu nã apitruseascã (s-nu cadã pristi noi) murlu; lj-apitrusi (cãdzu pristi nãsh sh-lj-acupiri) casa; s-apitrusirã (s-adunarã stog) unlu pisti-alantu; apitrusea-u ghini
§ apitrusit (a-pi-tru-sítŭ) adg apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusits (a-pi-tru-sítsĭ), apitrusiti/apitrusite (a-pi-tru-sí-ti) – tsi easti cãlcat cu puteari; tsi s-aflã sum unã greatsã mari; tsi easti acupirit (di-unã casã, stizmã, etc. tsi ari cãdzutã); aputrusit, aplucusit, pitrusit, putrusit, plucusit, pulcusit, etc., etc.
{ro: presat, năpădit, copleşit, zdrobit, acoperit, îngrămădit, etc.}
{fr: pressé, accablé, suffoqué, écrasé, couvert, fondu, rué sur, etc.}
{en: pressed, crushed, overwhelmed, covered, crowded, pounced, jumped over, etc.}
§ apitrusiri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) sf apitrusiri (a-pi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apitruseashti tsiva; aputrusiri, aplucusiri, pitrusiri, putrusiri, plucusiri, pulcusiri, etc.
arombu2
arombu2 (a-róm-bu) sn aroambi/aroambe (a-rŭám-bi) – un mãdular (urgan) di-a omlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsa-a bãrbatlui i a unei pravdã bãrbãteascã; colj, boashã, topã, hãrhãndelj, pungã;
(expr: sã-nj lja arombul! = nu mi mealã, nu poati si-nj facã dip tsiva!)
{ro: coaie, testicul}
{fr: testicule}
{en: testis, testicle}
arugani/arugane
arugani/arugane (a-ru-gá-ni) sf arugãnj (a-ru-gắnjĭ) – cheali (di pãputsã) lutsitã pisuprã cu unã soi di lugurii faptã dit untulemnu i arãcini; rugani, iurgani, lustrinji
{ro: lac (piele)}
{fr: cuir verni}
{en: patent leather}
ex: lãstits di-arugani
§ rugani/rugane (ru-gá-ni) sf rugãnj (ru-gắnjĭ) – (unã cu arugani)
ex: purta curdelji di rugani; sh-ruganea easti sãnãtoasã ca videla
§ iurgani/2iurgane (ĭur-gá-ni) sf iurgãnj (ĭur-gắnjĭ) – (unã cu arugani)
§ iorgani/iorgane (ĭor-gá-ni) sf iorgãnj (ĭor-gắnjĭ) – (unã cu arugani)
ex: poartã pãputsã di iorgani
colj
colj (cóljĭŭ) sn coalji/coalje (cŭá-lji) – un mãdular (urgan) di-a omlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsa-a bãrbatlui i a unei pravdã bãrbãteascã; boashã, topã, arombu, hãrhãndelj, pungã, gortsã (fig. pl);
(expr:
1: ari coalji mãri = easti multu gioni, vãrtos;
2: va-nj mãcã coaljili! = nu poati si-j facã tsiva, nu mi mealã, nu-am fricã di el)
{ro: coi, testicul}
{fr: testicule}
{en: testis, testicle}
ex: coalji di birbec bãtut; nu ti-acatsã cu el cã ari coalji mãri
(expr: easti multu vãrtos)
dushec
dushec (du-shĭécŭ) sn dushecuri (du-shĭé-curĭ) shi dushetsi/du-shetse (du-shĭé-tsi) – unã soi di sac mari, tsi sh-u-adutsi cu fatsa-a unei crivati, mplin cu lãnã (bumbac, palji, etc.) tsi-l fac moali trã durnjiri sh-cari s-bagã pri pat tra s-hibã acupirit cu sindoni sh-vilendzã ca parti dit ashtirnutlu-a omlui cãndu s-bagã s-doarmã; strozmã, ashtirnut, shiltei
{ro: saltea}
{fr: matelas}
{en: mattress}
ex: s-ljau dusheclu cu yurganea; s-bãga s-doarmã pri dushec (strozmã, ashtirnut) di palji
hãrhãndelj
hãrhãndelj (hãr-hãn-déljĭŭ) sn hãrhãndealji/hãrhãndealje (hãr-hãn-deá-lji) – un mãdular (urgan) di-a omlui tsi s-aflã ca unã pungã sum putsa-a bãrbatlui i a unei pravdã bãrbãteascã; colj, boashã, topã, arombu, pungã, gortsã (fig pl)
{ro: coi, testicul}
{fr: testicule}
{en: testis, testicle}
hernii/hernie
hernii/hernie (hĭer-ní-i) sf hernii (hĭer-níĭ) – unã lãngoari iu saclu tu cari s-aflã un mãdular (urgan) a omlui s-ari aruptã; sãlãghiri, surpari
{ro: hernie}
{fr: hernie}
{en: hernia}
iurgãngi
iurgãngi (ĭur-gãn-gí) sm – vedz tu yiurgani
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: yiurganiiurgani1/iurgane
iurgani1/iurgane (ĭur-gá-ni) sf – vedz tu yiurgani
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: yiurganiiurgani2/iurgane
iurgani2/iurgane (ĭur-gá-ni) sf – vedz tu arugani
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: arugani(y)iurgani, yiuryani
RO:plapumă
EN:blanket
FR:grosse couverture
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015